x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Istorie politica Din însemnările zilnice ale lui Constantin Argetoianu (51)

Din însemnările zilnice ale lui Constantin Argetoianu (51)

de Stelian Neagoe    |    01 Apr 2011   •   18:10

 

 „1942
Luni, 9 martie
Dumnezeu ne-a mai dăruit o bucăţică de iarnă: nu avusesem destulă... Alaltăieri, termometrul a căzut la –5° şi ieri-dimineaţă a început să ningă de-a binelea. Până seara, un nou strat de zăpadă, de circa 4 centimetri, s-a întins peste cel vechi... Azi începe iar să se topească. Pentru semănături e un adevărat dezastru; probabil că nu vom putea începe arăturile înainte de aprilie...

Postul de Radio de la Bandoeng, unde se mutase în ultimele zile capitala Insulei Jawa, a difuzat o ultimă emisiune, înainte de a se proceda la distrugerea lui — emisiune prin care se arăta situaţia disperată din insulă şi se făceau amarnice reproşuri Aliaţilor pentru lipsa de ajutor şi părăsirea în care fuseseră lăsate Indiile Neerlandeze... Pe de altă parte, telegrame de la Bangkok şi Shanghai anunţă că Înaltul Comandament al forţelor indo-olandeze ar fi cerut încetarea ostilităţilor pe toate fronturile Insulindei. Ştirea n-a fost însă confirmată oficial până acum... La Delhi, naţionaliştii cer un Guvern naţional hindus, în care să intre numai indieni şi nici un englez...

Numai aşa, spun şefii mişcării naţionaliste, s-ar putea împăca lucrurile în Indii. Cred ei... În tot cazul, prestigiul britanic e grav zdruncinat şi tulburări sunt de aşteptat pe tot teritoriul Indiilor, ceea ce numai în favoarea apărării Imperiului nu va fi. Sovieticii continuă să trâmbiţeze prin glasul posturilor engleze mari succese pe frontul lor. Nemţii le dezmint. Dar ceva trebuie să fie, căci Comunicatul german de ieri vorbeşte de violente atacuri date în dosul frontului bolşevic cu avioanele şi de mari succese obţinute, dar tace asupra celor întâmplate în faţa frontului. Dezminte bombardarea Varşoviei (unde nici un aparat sovietic n-ar fi apărut pe cer), dezminte reluarea Orel-ului din nou, dar nu spune nimic despre Feodosia, pe care englezii o declară recucerită de moscoviţi. Despre Crimeea, Comunicatul german spune numai că la Sevastopol a fost linişte şi că la Kerci viscolul năpraznic a împie­dicat orice lupte... Oricum ar fi, chiar dacă ruşii pro­fitând de imobilitatea momentantă a forţelor germane, ce nu se pot încă mişca din cauza vremii, ar înregistra câteva succese locale — situaţia pe frontul lor rămâne în trăsături generale neschimbată.

Pare că mişcările tineretului din Bucovina (mai ales la Facultatea de Teologie din Cernăuţi) au avut un caracter mai mult comunist decât legionar, cu toată prezenţa teologilor în fruntea lor. Popii ar fi fost mai mult unelte inconştiente împinse de conducători comunişti, în majoritatea ovrei. Pe lângă măsurile ce s-au luat în urma Consiliului special de Miniştri notat în paginile precedente, s-a mai luat una despre care comunicatul Guvernului relativ la acea şedinţă n-a spus nimic: s-au luat 120 ostatici printre ovreii cei mai de seamă din Bucureşti... Ce pot fi de vină nenorociţii ăştia faţă de năzbâtiile derbedeilor din Cernăuţi?
Azi-dimineaţă mi-a trimis avocatul Barasch pe cineva, cu rugămintea să-l scap... Dar cum să-l scap eu?
Cancicov lucrează prin Ministere, ad informandum. Ar fi bine să se termine mai repede, şi cu bine, şi chestiuna asta — căci planul lui Cancicov e bun. Unii pretind că Cancicov vrea să întârzie lucrurile până după 1 aprilie, ca să nu promulge el noul buget, a cărui răspundere nu o are. Altul nou n-ar avea vreme să-l pună în picioare... Alţii spun că îi pune Ică beţe în roate, şi că nu va ajunge la nimic. Vom vedea...
Germanii subliniază cu vigoare partea de răspundere a Sovietelor în atacul împotriva lui von Papen. Turcii au făcut o percheziţie la Consulatul sovietic din Istanbul şi ar fi găsit documente compromiţătoare. Se aşteaptă reacţia Moscovei faţă de această percheziţie. Până acum Sovietele n-au reacţionat însă...

Ziua de doliu naţional a Franţei s-a desfăşurat ieri la Paris cu solemnitate. Mare slujbă la Notre Dame, la care au asistat toate autorităţile. Sute de mii de oameni au defilat apoi pe Piaţa Concordiei pe dinaintea unui monumental catafalc ridicat în cinstea tutu­ror francezilor ucişi de englezi, de la încheierea Armistiţiului. O telegramă de ultimă oră anunţă că ieri-seară, după terminarea defilării, Parisul a fost din nou atacat de avioane britanice... Amănunte nu ne-au sosit încă.

Reglementarea consumaţiei a dat în contabilitate rezultate: s-au economisit serioase cantităţi de materii alimentare. Astfel, în consumaţia anului 1941 faţă de 1940, zahărul a scăzut de la 10.763 de vagoane la 6.324; făina de la 76.970 la 47.067. Consumaţia uleiului a crescut însă de la 2.124 vagoane la 2 252. Numărul bovinelor a crescut în 1941 cu 200.000 capete (Bucovina şi Basarabia neintrând la socoteală) prin limitarea tăierilor...

 

Marţi, 10 martie
Ultima babă, ieri, n-a fost prea posomorâtă. După-amiază a ieşit soarele şi a început să se topească zăpada. Dar seara a îngheţat din nou. Azi-dimineaţă au fost – 4° (la 10 martie!). După ora 8 a ieşit soarele şi a început moina...
Japonezii merg din succes în succes. Ieri după-amiază ni s-a dat vestea oficială a ocupării Rangoo­n-ului şi a capitulării armatei Aliaţilor din Jawa. Armata din Jawa se compunea din circa 90.000 neerlandezi (câţi indigeni?) şi 3.000 anglo-americani... Capitularea a fost fără condiţii şi ostilităţile au încetat în toată insula. S-au confirmat astfel ştirile particulare sosite de alaltăieri din Bangkok şi Shanghai. Se crede că vor capitula şi ultimele grupuri de combatanţi neerlandezi din Sumatra. Japonezii vor fi atunci stăpâni pe un teritoriu de 2 milioane kilometri pătraţi, de o rară bogăţie şi populat de 62 milioane suflete... Şi va fi sfârşitul Imperiului Neerlandez din Extremul Orient, căci Insulinda va rămâne japonezilor (greu de scos de acolo) sau va fi luată de alţii, dar micii Olande nu va fi restituită niciodată...

Debarcarea japonezilor în Noua Guinee, săvârşită şi ea, a produs panică în Australia, după cum cucerirea Rangoon-ului a alarmat ţinuturile orientale ale Indiilor, pe englezii din Calcutta mai ales... De pe frontul rusesc acelaşi cântec: respingerea atacurilor bolşevice, cu mari pierderi pentru ruşi, expediţie de bombardare şi distrugere dincolo de front — frig, viscol şi zăpadă... Despre al doilea bombardament al Parisului, de duminică-seara, telegramele nu dau decât singurul amănunt că au fost doborâte 6 avioane britanice. Englezii au repetat atacul, fiindcă după prima prostie care a făcut atâta vâlvă, nu mai aveau nimic de pierdut... Au pierdut totuşi 6 avioane; se vede că nemţii au organizat apărarea — şi probabil că din această pricină şi efectele atacului au fost mai neînsemnate. Căci dacă s-ar mai fi produs pagube şi morţi, ar fi urlat din nou Berlinul cât l-ar fi ţinut gura...”

(Continuarea în numărul următor)

×
Subiecte în articol: istorie politica