x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Istorie politica Din însemnările zilnice ale lui Constantin Argetoianu (55)

Din însemnările zilnice ale lui Constantin Argetoianu (55)

de Stelian Neagoe    |    13 Mai 2011   •   14:15

„1942
Sâmbătă, 14 martie
Să fie o legătură între cele două comunicate? Pe Bulevardul Dinicu Golescu trece un tramvai... Până acum n-am putut afla nimic precis - şi la faţa locului nu se poate pătrunde... Regimul ocultismului şi ermetismului! Să-l ia dracul!

Primul ministru al Japoniei, Tojo, a sfătuit la Radio pe indieni şi pe australieni să încheie pace separată, rupându-se din Imperiul Britanic. Japonia le garantează independenţa complectă şi integritatea teritoriului. Altfel, ambele ţări vor fi expuse la ororile războiului pe teritoriul lor. Două escadre au şi pornit, cu trupe multe japoneze, spre Port-Moresby, în Noua Guinee. Port-Moresby va fi baza navală de unde forţele japoneze vor ataca Australia... Înfrângerile engleze şi ademenitoarele propuneri japoneze au produs - spun telegramele Axei - impresie mare şi în Indii şi în Australia. În Indii, deocamdată agitaţie destul de intensă, dar haotică. În Australia în schimb, curentul pentru încheierea unei păci separate câştigă zilnic teren. O propune pe faţă, în întruniri tot mai populate, Alan Raymond, preşedintele «Asociaţiei pentru Independenţa Australiei»... Australia se vede într-o stare disperată: marina i-a fost distrusă; jumătate din puţinele ei trupe sunt în Africa şi în Iran sau în Siria; tăiată de restul lumii, ea nu poate conta nici pe ajutorul Angliei, nici pe cel al Americii... Înainte de a fi pornit la drum, misiunea lui Cripps pare deja compromisă. Toate vocile care se ridică în Indii cer înfăptuiri şi libertate imediate: în făgăduielile Angliei nu mai crede nimeni, după experienţa făcută în ultimul război...

În Iran, pare că ruşii procedează la bolşevizarea întregii ţări, fără ca englezii să li se opună. E drept că o afirmă nemţii, poate numai ca să doboare şi mai mult prestigiul Angliei în faţa lumii... Comunicatul german de ieri afirmă că puternice forţe sovietice au fost nimicite la est de Harkov şi în regiunea Doneţului. Japonezii au ocupat oraşul Medan, capitala Insulei Sumatra.

La Berlin se crede că, sub presiunea Statelor Unite, Brazilia va declara război Puterilor Axei. Presa germană adaugă că intrarea Braziliei în luptă nu va modifica întru nimic şansele războiului...
Starea Regelui Suediei e satisfăcătoare - declară buletinul medical de ieri. Puterile pacientului revin şi pofta de mâncare... Să mai aşteptăm, căci cazul e grav... Un cârciumar din strada Ţepeş-Vodă a fost asasinat. E al 3-lea asasinat, în Bucureşti, într-o săptămână. Mergem bine. Premenirea morală, sub auspiciile masacrelor de la Jilava... Cine o fi urmărind cu atâta ură pe ovrei. După toate câte li s-au întâmplat, acum se iau cele mai severe măsuri împotriva «camuflării proprietăţilor şi drepturilor evreieşti» - ca şi cum proprietăţile nu ar fi fost ale lor, ca şi cum ca oameni, n-ar mai avea nici un drept! În acelaşi timp va apare un decret prin care se va lua ovreilor dreptul să mai locuiască în Bucureşti în centrul oraşului (Culoarea de Galben)... Să nu plătim într-o zi scump, toate aceste nebunii... Am fost toată viaţa mea antisemit - dar acum, în faţă de atâtea nedreptăţi, simt cum devin pe zi ce trece, filo-semit!

 

Duminică, 15 martie
Baba de ieri şi baba de azi nu s-au arătat prea posomorâte şi au lăsat soarele să iasă puţin din nori. Dar ne-au arătat dinţii: termometrul se joacă în jurul lui zero grade. Şi iarna se joacă cu noi...
Mi se confirmă din toate părţile eşuarea tratativelor Cancicov. Totul s-ar fi terminat cu schimbul a două scrisori, care a urmat depunerea raportului lui Cancicov. După ce a citit raportul, Mareşalul a scris prima scrisoare cerând lui Cancicov precizări asupra unor anumite abuzuri semnalate de el, şi numele colaboratorilor experimentaţi pe care ar fi dorit să-i utilizeze. Cancicov, care din informaţiile sale şi din chiar tonul scrisorii pricepuse că propunerile sale nu erau să fie acceptate - a răspuns foarte scurt că, în ce privea prima întrebare nu putea da precizări, dar putea pune pe Mareşal în măsură, dacă o va cere, să descopere şi el, cu firul cel bun în mână, abuzurile de care se izbise dânsul - iar cu privire la a doua întrebare, că ea nu se putea pune decât după ce planul său ar fi fost aprobat... Cancicov a scris şi a plecat la Sibiu unde socru-său Crăiescu (tatăl vitreg al Georgetei) e bolnav pe moarte. Ţin aceste informaţii de la Creţeanu, care, la rândul său le ţinea direct de la Cancicov...

Pare că combinaţia Cancicov a fost torpilată de Ică, care a priceput că azi economicul nu poate fi despărţit de politic şi că numirea lui Cancicov în fruntea îndrumării economice a Guvernului ar fi însemnat în realitate înscăunarea acestuia în fruntea întregii activităţi guvernamentale şi prin urmare decapitarea lui, a lui Ică. «Conştiinţa mea», cum îl numeşte Mareşalul pe Ică, a reacţionat cum era de aşteptat şi toate planurile cu Cancicov au căzut baltă... E păcat, căci planul era bun. Aşa cum sunt întocmite, lucrurile vor merge tot mai prost. Zvonul că planul Cancicov a fost adoptat, dar încredinţat pentru execuţie generalului Stoenescu, nu e adevărat. Generalul Stoenescu a fost confirmat preşedinte al Delegaţiei Economice, în calitatea sa de ministru de Finanţe, fiindcă Delegaţia a fost repusă în funcţie şi a fost totdeauna prezidată de ministrul de Finanţe. Delegaţia Economică a fost însă lăsată cum era, adică fără plan şi fără autoritate... Şi Creţeanu mi-a confirmat rezoluţia Mareşalului cu «generalul Stoenescu se crede Schacht», rezoluţie ce nu pare a sublinia nici multă stimă, nici multă încredere din partea Conducătorului pentru ministrul său de Finanţe”.

(Continuarea în numărul următor)

×
Subiecte în articol: istorie politica