x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Istorie politica Din însemnările zilnice ale lui Constantin Argetoianu (67)

Din însemnările zilnice ale lui Constantin Argetoianu (67)

de Prof. Dr. Stelian Neagoe    |    06 Aug 2011   •   21:00

"1942 Marti, 24 martie
Lupta intre primavara si iarna continua. Deocamdata initiativa o are tot iarna, desi puterile ei au scazut... Termometrul ramane in preajma lui zero. Ziua, soarele-l mai ridica ceva, dar noptile sunt foarte reci. Azi-dimineata la ora 6, – 1°C; la ora 8, + 1°C.

Pe front, rusii continua sa atace, mai ales in Crimeea si pe Donet, dar ceva mai slab. Dupa stirile de la Berlin, trupele germane au inceput sa dea contraatacuri viguroase si pare ca initiativa a trecut in mainile lor. Bolsevicii continua sa aiba mari pierderi, astfel in saptamana trecuta ar fi pierdut 396 de avioane... Maresalul von Rund­stedt a fost sarbatorit pentru 50 de ani impliniti in serviciul militar si cu acest prilej i s-a reincredintat comanda ce i se luase in toamna... Dovada ca n-a fost vina lui daca nu s-a luat Moscova la termenul prescris...

In Anglia, neputinta flotei de a apara interesele britanice in toate marile, ingrijoreaza opinia publica tot mai mult. Amiralitatea recunoaste, ca mai ales dupa pierderile suferite, flota trebuie sporita ca sa poata face fata multiplelor sale indatoriri. O campanie de propaganda a fost organizata cu mitinguri, pentru a aduce pe nenorocitii contribuabili sa faca noi sacrificii. Ea a culminat printr-un mare meeting in Trafalgar Square, la Londra, unde memoria marelui Nelson a fost evocata... Primul lord al Amiralitatii, Alexander, a marturisit ca Anglia si flota ei sunt la mare ananghie...

Trupele noastre din Crimeea, care s-au purtat atat de vitejeste in luptele din decembrie si din ianuarie, la Feodosia, au fost citate in ordinul de zi pe Armata. Citatiile au aparut abia in ziarele de azi-dimineata. De ce aceasta intarziere? De ce acest dispret al opiniei publice? Dombrovski imi povesteste ca a fost la generalul Pantazi sa-l roage in favoarea unui colonel, sters de la avansare – desi foate bine notat – fiindca avu­sese un bucluc cu o fata, pe cand era locotenent! Pantazi cunostea cazul si ar fi vrut sa faca dreptate, dar a spus lui Dombrovski: «Nu pot face nimic, hotararea a fost luata de Maresalul Antonescu, si cu Maresalul nu se mai poate sta de vorba. E atat de nervos si de irascibil incat nu admite replica. Bate cu pumnul in masa si urla...».

De notat ca Pantazi e unul din cei mai devotati partizani ai lui Antonescu... Cu nervi, cu rautate, cu ura si cu dispret (ma refer la informatia precedenta relativa la ordinele de zi intarziate) nu se poate guverna o tara! Dombrovski mi-a confirmat ca rechemarea lui Neubacher si a lui Klugkist au fost cerute prin Ica. Neubacher s-a repezit la Berlin sa pareze lovitura si s-a inapoiat aseara. Dombrovski va vedea azi pe nedespartitul sau prieten si va afla cum stau lucrurile... Sir Stafford Cripps a sosit in Indii (mare lucru e aeroplanul!) si a inceput negocierile sale. A inceput prin a lua repede pe sefii hindusi, cu care a avut o intalnire, declarandu-le ca n-are decat doua saptamani de stat in Indii – alte treburi mai importante cerand prezenta sa la Londra...

Dupa stirile venite din Suedia, o noua criza de Guvern s-ar pregati in Anglia, unde o mare parte din opinia publica s-a indepartat, hotarat, de Churchill, acuzat ca ar fi strateg fara noroc? Se prepara un Guvern Cripps? Stiri de la Vichy, par a confirma zvonurile de suspendare a procesului de la Riom. Se vorbeste chiar de suspendarea definitiva... Din lungile dezbateri de pana acum, reiese ca Daladier si Guvernul sau au satisfacut toate cererile Statului Major... Daca Statul Major n-a cerut mai mult, si altfel, nu e vina Guvernului dat in judecata. Fapt e ca procesul, asa cum a fost indrumat, nu multumeste pe nimeni, nici in Franta, nici in Germania... Atunci? Regele Boris sal Bulgarieit a plecat la Berlin... Radio Roma a comentat cu mult entuziasm discursul lui Ica. A subliniat pasajele, afara de cel esential relativ la raporturile noastre cu Ungaria, despre care n-a spus un cuvant... Si a terminat luandu-ne in brate, ca pe niste frati latini!... Mircea Djuvara intalnind pe Ica l-a intrebat daca declaratiile sale au fost facute cu consimtamantul Germaniei, intrebare la care Ica a raspuns: «Crezi d-ta ca asa fi fost nebun sa vorbesc fara acoperire?». «Se poate insa – spunea Djuvara – ca nemtii sa fi autorizat o cuvantare nationalista pentru galvanizarea recrutilor si rezervistilor ardeleni si ca Ica sa fi sarit dincolo de cal...». Se poate. Declaratiile de la Ministerul de Externe din Berlin, ignorarea celui mai senzational capitol a cuvantarii Bardului nostru, de catre postul de radiodifiuziune din Roma si in general atitudinea presei germane si italiene, dovedesc ca Puterile Axei n-au vazut cu ochi buni iesirea violenta contra ungurilor... Cecropid, inapoiat de la Budapesta, a trecut ieri sa ma vada. Imi confirma ca la Budapesta nu s-a raspuns un cuvant la invectivele lui Ica. Faptul nici n-a fost comentat si Cecropid nu l-ar fi aflat daca n-ar fi dejunat a doua zi cu Filotti, ministrul nostru, care l-a pus la curent cu cele intamplate in ajun la Bucuresti... Ungurii explica tacerea lor cu dibacie si cum era de asteptat: nu era momentul sa se creeze dificultati suplimentare Axei... Atitudinea rezervata a ungurilor a fost aprobata la Berlin si Budapesta a capatat cu acest prilej o nota buna. Acesta e tot rezultatul obtinut de dl Ica... La Budapesta, in politica nu e nimic schimbat. Horthy si grofii continua sa domine situatia in stapani absoluti. Guvernele, actualul ca si cel precedent, sunt Guvernele lor. Toata politica maghiara e bazata pe ordine, pe traditii , pe buna administratie. Aceasta linie de purtare a ajuns, cel putin in aparenta, sa inspire respect si nemtilor. Acestia vad in Ungaria un punct de reazim al ordinii europene, pe cand la noi constata un focar de anarhie. Consecinta: se poarta cu ungurii cu manusi, iar cu noi – fara manusi... Numirea junelui Horthy se datoreste in primul rand enormului ascendent al Regentului, socotit de unguri ca un salvator, ca un om cu noroc, ca un sfant".
Continuarea in numarul urmator

×