x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Din însemnările zilnice ale lui Constantin Argetoianu (94)

0
Autor: Stelian Neagoe 17 Feb 2012 - 21:00

Junele Ciordas (fostul vai­dist, deputat al Frontului Renasterii Nationale — baiat bun si ne­pot al 'baronesei (!)' Hortensa Popp din Arad!) a fost rechemat din postul de consilier de Presa ce-l ocupa la Berlin. A fost rechemat fiindca vorbea prea mult si injura pe Ica Antonescu in fata tu­turor... S-a intamplat insa ca Ciordas, care pa­trun­sese bine in cercurile ziaristice din Berlin, sa fie iubit de gazetari si prieten bun, intim al d-lui Schmidt, ministru plenipotentiar, insarcinat cu di­rectia Presei in Ministerul de Externe al Reichului.

Schmidt a intervenit prin Bossy, a scapat de do­ua ori pe Ciordas de mazilire, dar a treia oara n-a mai putut. Furios de rechemarea 'prietenului', Schmidt i-a organizat un banchet, a obtinut pen­tru el decorarea cu 'Vulturul German' si a pus la cale articole elogioase in toate ziarele ber­lineze, articole in care hotararea Bucurestiului era aspru criticata... Suparare mare la Ministe­rul nostru de Propaganda si in special in anturajul lui Ica! E vorba ca Ciordas sa fie concentrat si tri­mis pe front... In locul lui Ciordas, ar fi fost nu­mit unul Colea, care nici bine nemteste nu stie...

De altmintreli, dupa informatiile ce mi se dau, la Berlin pur si simplu nu suntem reprezentati si printre oamenii nostri domneste o adevarata ha­ra­­ba­bura... Legatie, Scoala Romaneasca, propagan­da, zeci de misionari — dau toti din colt in colt, fara nici o coordonare de initiative, fara nici o legatura cu nemtii, manati toti numai de interese meschine si personale. Spre marea mea mirare, Bossy nu exista.

Nu cunoaste pe nimeni, n-a patruns nicaieri, n-are nici o autoritate asupra romanilor. Popa de la Capela face gardism, Puscariu si Manoilescu (fra­tele ilustrului) fac si e gardism — iar ceilalti beau bere si alearga dupa femei. Singurul care fa­cea ceva, care afla ceva prin Schmidt cu care traia de dimineata pana seara, era Ciordas si probabil ca de aceea a fost rechemat! Ministerul Propagandei a trimis acum pe Al. Hodos sa puna ordine printre tigani.. Se zice — dar se pune intrebarea: se va face?

La Congresul Presei de la Venezia, dl subsecretar de Stat Marcu, seful delegatiei romane a fost ales in biroul adunarii. Asezat nu departe de presedinte, a inghitit un discurs al d-lui Grai (Grai, nu Gayda cum s-a pretins), vicepresedinte al Camerei fasciste, in care drepturile Ungariei asupra Ardealului, nenorocirile Ungariei dupa Tratatul de la Versailles, fidelitatea Ungariei fata de Italia — erau prea marite. Si ca si concluzie, dl Grai cerea ca Ungaria sa fie repusa in toate drepturile ei. Dl Marcu n-a cracnit; nici un cuvant de protest sau de rectificare n-a iesit din buzele lui. A stat neclintit pe locul lui. Seisanu si alti ziaristi romani prezenti au cerut lui Marcu sa paraseasca cu totii sala. Marcu a refuzat. Gazetarii romani l-au lasat acolo si au plecat cu totii.

Au plecat cu totii si s-au dus la generalul Stoenescu, ministrul nostru de Finante, sa-i expuna cazul. Stoenescu a fost de parere ca toata de­le­ga­tia romana sa se retraga din Congres, cu Marcu in frunte. Dar Marcu a refuzat... A refuzat, dar a ob­ti­nut prin Dietrich, seful Presei Reichului, prezent la Congres, ca discursul lui Grai sa nu fie reprodus in nici o gazeta germana. Si tot prin Dietrich s-a mai obtinut ca, cuvantarea buclucasa sa nu fie re­pro­dusa nici de ziarele italiene... Au dat-o numai — si cu mare larma — ziarele unguresti! Scandalul s-a mutat acum la Bucuresti, unde Marcu inapoiat, a fost luat de scurt de catre Maresalul Antonescu... 'Une tempéte dans un verre l’eau!'

Stelian Popescu ar fi grav bolnav! Pe cand era copil ar fi cazut dintr-un dud si si-ar fi frant coloana ver­tebrala — ceea ce nu l-a impiedicat sa ma­nan­ce dude toata viata... Dar il pandea Maresalul An­tonescu, care acum l-a dat gata! Si iata cum: dupa faimosul articol-comunicat impus Universului, neamurile si prietenii vazand ca se ingroasa glu­ma s-au hotarat sa-l impace cu Conducatorul, si o intrevedere a fost aranjata; in aceasta in­tre­vedere, dupa un schimb de banalitati si de re­pro­suri, Antonescu a sfatuit pe Stelian sa faca in fie­care dimineata gimnastica, sa se indoaie pana ajunge cu mainile la degetele picioarelor, ca sa ramai tanar — si bietul Popescu impresionat de suc­­cesul metodei asupra Maresalului, s-a hotarat sa ur­meze sfatul, si gata a fost! La primul exercitiu i-a plesnit iar sira spinarii, si acum e in pat. Unii spun ca rau de tot; ca ar fi luat chiar dispozitie de ple­care pe alta lume... Poate sa fie si exagerari...

Continuarea in numarul viitor

Citeşte mai multe despre:   istorie politica

Serviciul de email marketing furnizat de