x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Din însemnările zilnice ale lui Constantin Argetoianu (IV)

0
Autor: Prof. Dr. Stelian Neagoe 07 Mar 2010 - 00:00
Din însemnările zilnice ale lui Constantin Argetoianu (IV)


Memorialistul Argetoianu este binecunoscut lectorilor din România şi nu numai, iar anul de foc 1942 grăieşte de la sine. Transcrierea textelor în revistă se face după manuscrisul olograf, aflat în posesia noastră. Scriitorul politic Constantin Argetoianu s-a născut la 3 martie 1871, în Craiova, şi a încetat din viaţă la 6 februarie 1955, în gulagul comunist din Sighetul Marmaţiei.

1942

Vineri, 2 ianuarie

Hitler «a emis» de la Marele său Cartier (ascuns într-o pădure la sud de Königsberg) o Proclamaţie către toţi germanii şi un Ordin de Zi către Armată. Şi în aceste două documente tonul e mai mult defensiv decât ofensiv: Germania trebuie salvată şi va fi, căci nu o poate călca nimeni în picioare - dar nu mai e vorba de distrugerea anglo-saxonilor, cel mult de a ruşilor...

Ordinul de zi adresat Aviaţiei de către Göring e tot atât de natural ca ordinul de zi adresat de marele amiral Raeder Marinei. Ceea ce e mai ciudat e că Göring mai adresează şi poporului german un ma­nifest. În ce calitate? Să se adeverească zvonul că retras la Marele Cartier, Hitler i-a cedat provizoriu „conducerea civilă" a poporului şi îndrumarea opiniei publice?

Puţin probabil. Mai verosimil e că Hitler a dat cuvântul lui Göring ca să facă căldurosul apel pe care l-a şi făcut în favoarea unei necondiţionate supuneri la ordinele Führerului - şi să îndemne pe fiecare la sa­crificii cât de mari pentru îndeplinirea acestor ordine, spre binele Patriei... A adresat şi Mareşalul Pétain o inimoasă Proclamaţie poporului francez, proclamaţie din care reiese probabilitatea unei înţelegeri cu Reichul în vederea constituirii unei Europe noi... Ieri a fost ziua vorbelor - azi reintrăm în lumea faptelor, să dea Dumnezeu să ne fie prielnic.

Presa germană continuă să comenteze primirea lui Eden la Londra, la înapoierea sa din Rusia - primire ca­racterizată prin fâlfâirea steagurilor roşii şi prin cântarea Internaţionalei. Şi ziarele germane trag concluzia că Anglia şi-a vândut sufletul bolşevismului... Să o creadă mutul...

Ministrul nostru de Interne, generalul de Divizie Popescu Dumitruţ, a fost înaintat general de Corp de Armată - în răsplata unor merite ignorate şi a unor servicii necunoscute... Alex. Neagu (fost secretar general la Finanţe sub Cancicov) a fost numit Admi­nistrator la Banca Naţională în locul lui G. Cesianu al cărui mandat a expirat. Cesianu a fost numit pe vremuri, fiindcă era frate cu Dinu, omul Regelui Carol.

Neagu e numit acum, fiindcă e omul lui Ică... De altminteri, se spune bine despre el - dar îmi pare cam tânăr pentru un post în care se cere multă experienţă. În tot cazul e mai bun decât Cesianu. Se zice că noul numit va înlocui şi pe Oscar Kiriacescu, în postul de viceguvernator. Se vorbeşte şi despre schimbarea lui Ottulescu, guvernatorul, fiziceşte prăbuşit şi devenit unealta lui Costin Stoicescu care a ajuns să conducă Banca. Să se fi terminat cu domnia lui?

Cu toate că Gerstenberg pretinde că «Gesta­po»-ul a părăsit România, faptele dovedesc contrariul. Cazul Brown e tipic. Dl Brown e cetăţean american şi conduce de 20 ani în România asociaţia Y.M.C.A. (Young Men Christian Association), e un om foarte cumsecade, aclimatizat la noi şi iubit de toţi câţi îl cunosc. 

 

După declararea războiului cu Statele Unite, Brown a obţinut un paşaport pentru el şi soţie, cu vizele necesare şi a plecat spre Constantinopol. La graniţa dintre Bulgaria şi Turcia a fost arestat de agenţi germani şi adus înapoi în România. A fost trecut peste graniţa noastră fără viză, şi o dată adus la Bucureşti, internat la Malmaison (închisoare preventivă militară). Guvernul a făcut o anchetă şi n-a putut afla cine de la noi s-a făcut culpabil de trecerea graniţei fără viză şi de internarea la Malmaison fără ordin legal. Nu s-a putut ajunge la descoperirea culpabililor. „Lucrurile s-au săvârşit pe bază de ordine verbale de la armată la armată"...

În fine, în ajunul Crăciunului, nenorociţii de Brown au fost eliberaţi - iar dl. Stelzer (Consilier al Legaţiei germane). a fost chemat la Ministerul de Externe, unde i s-a cerut cu insistenţă ca domnul care mai reprezintă «Gestapo»-ul în România să fie de urgenţă retrimis în Germania...

Mi se citează şi alte neajunsuri al acestui „condominium" al armatelor române şi germane. Pachetele Crucii Roşii trimise pe frontul nostru n-au ajuns nici unul la destinaţie: au fost regulat interceptate de trupele germane. În Transnistria, ordinele ce se dau de comandanţii noştri sunt anihilate prin ordine contrarii date de comandanţii germani - în dauna admi­nistraţiei locale şi a funcţionării transporturilor. Sate româneşti sunt evacuate cu forţa de trupe germane, pentru instalarea coloniilor nemţeşti găsite dincolo de Bug şi aduse în Transnistria - fără nici o preocupare de soarta bieţilor valahi, lăsaţi pe drumuri...

Să le suferim toate, numai să ne scape de bolşevici...

 

Sâmbătă, 3 ianuarie
Azi-dimineaţă - Dombrovski mi-a dat iar o informaţie preţioasă; prin ea se explică toată situaţia de pe frontul rusesc. Dombrovski a petrecut revelionul la P. Durma şi acolo era şi colonelul T. Orezeanu, directorul general al Căilor Ferate care a povestit despre recenta lui vizită la Cartierul General al lui Hitler şi între altele că frigul era îngrozitor, deşi nu era încă frigul de pe front. Pe front, în regiunea Moscovei, termometrul s-ar fi coborât până la -45°! Nemţii au arătat lui Orezeanu telegrame de la Smolensk, care vesteau că toate maşinile erau îngheţate şi că aproape 100.000 de vagoane erau blocate prin gările dintre Smolensk, Viazma şi Tula. «Şi ce faceţi?» a întrebat Orezeanu. «Ce să facem?» - au răspuns nemţii - «dacă nu putem ajunge cu proviziile până la front, vom aduce frontul până la provizii...»

Aşa se explică „corectările" frontului, retragerile forţelor germane şi reocuparea diferitelor localităţi, semnalate de Radio Londra de către ruşi. Pe de altă parte, generalul Pantazi şi lt. colonelul Marcel Olteanu s-au înapoiat de pe front, fără să fi putut ateriza cu avionul lor pe coasta Mării de Azov, conform planului lor, atât de mare era zăpada... Sublocotenenţii Tell - Duca şi Paul Zănescu cărora li se dăduse câte o permisie n-au putut nici ei părăsi Melitopol, toate comunicaţiile fiind tăiate de nămeţi...

Nemţii n-au avut noroc cu vremea în războiul lor cu ruşii. Toată vara şi toată toamna a plouat, acum zăpadă şi ger de crapă pietrele. Patru luni de zile tractoarele lor s-au potmo­lit - acum le îngheaţă motoarele... S-ar zice că Dumnezeu s-a pus de partea bolşevicilor...
În asemenea condiţii să nu ne mirăm că s-au retras şi de la Kaluga (nod de căi ferate între Viasma şi Tula) pe care emisiunile din Anglia o dau ca „recucerită" (!!) de ruşi...
Întrebarea se pune, cât va mai ţine porcăria asta de frig?
(Va urma)

Citeşte mai multe despre:   istorie politica

Serviciul de email marketing furnizat de