x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Din însemnările zilnice ale lui Constantin Argetoianu (XIX)

0
Autor: Prof. Dr. Stelian Neagoe 04 Iul 2010 - 00:00

Memorialistul Argetoianu este binecunoscut lectorilor din România, şi nu numai, iar anul de foc 1942 grăieşte de la sine. Transcrierea textelor în revistă se face după manuscrisul olograf, aflat în posesia noastră. Scriitorul politic Constantin Argetoianu s-a născut la 3 martie 1871 în Craiova şi a încetat din viaţă la 6 februarie 1955 în gulagul comunist din Sighetul Marmaţiei.



Miercuri, 21 ianuarie 1942
De pe front, cu toată vremea îngrozitoare, veşti liniştitoare, afară de sectorul Nord al frontului rusesc, unde Comunicatul german anunţă lupte grele, fără alte amănunte şi mă tem că aceste două cuvinte în doi peri să nu acopere un succes bolşevic, care, chiar de ar fi, n-ar putea fi decât li­mitat. Încolo bine. La Centru, germanii au înregistrat succese la est de Kursk; pe Doneţ, forţele aliate au respins pe ruşi, iar în Crimeea merge bine de tot. După ce au reluat Feodosia, trupele germano-române au procedat la refularea forţelor sovietice spre Kerci şi sunt pe cale de curăţire a întregii peninsule.

În Africa, frontul de la Agedabia nu numai că rezistă, dar forţele italo-germane au reuşit chiar mici atacuri capturând care de asalt şi prizonieri. Malta e în continuu bombardată. Rezistenţa acestei baze navale ciocănită de doi ani de zile de aeroplanele italiene şi germane şi furtunos asaltată de două săptămâni nu se explică decât prin faptul că toate instalaţiile militare sunt subterane şi nu pot fi atinse de bombe. În Malaezia, japonezii sunt stăpâni pe aproape întreaga peninsulă; încercuirea Diviziei a 8-a motorizate britanice se confirmă (circa 20.000 oameni...).

Singapore nu va putea rezista mult, după cât se crede. Englezii, întemeiaţi pe prestigiul lor care-i scutea în Extremul Orient de orice posibilitate de atac, n-au început lucrări mai serioase de apărare decât după 1923 şi reiese că aceste lucrări sunt departe de a fi fost terminate. Se pare, de altminteri, că englezii au fost foarte lenţi în a-şi da seama despre importanţa strategică a Singaporelui, care n-a devenit cheia Extremului Orient decât la câteva decenii. Raffles, care a cucerit insula pentru Anglia, în 1818, a fost dezavuat de Guvernul din Londra, dat în judecată şi exilat!!

Un Comunicat al Marelui nostru Cartier arată partea importană luată de trupele româneşti la recucerirea Feodosiei. Divizia noastră de Vânători de Munte a capturat 700 prizonieri şi 16 care de luptă. Presa germană şi cea italiană subliniază avântul cu care s-au luptat oamenii noştri. Bieţii băieţii noştri, mi se rupe inima de ei, când mă gândesc la pielea lor pe gerul năpraznic al infernului rusesc... Mareşalul Keitel a sosit abia ieri la Budapesta unde a fost primit cu alai mare. Informaţia notată în aceste "Însemnări", după care mareşalul ar fi sosit la Budapesta sâmbăta trecută şi ar fi găsit acolo încă pe Ciano - era inexactă.

Churchill, înapoiat la Londra, a declarat în Camera Comunelor că "împărtăşeşte îngrijorarea generală asupra situaţiei din Extremul Orient, dar că are încredere în sfârşitul războiului", şi a anunţat că va re­zerva în curând trei zile pentru discuţia situaţiei de pe toate fronturile, în Parlament - discuţie cu prilejul căreia va cere un vot de încredere.

La Berlin se comentează cu aprindere un articol apărut în Baltimore Sun, sub semnătura fostului ambasador american la Moscova, Mac Murray, articol prin care se afirmă că cu prilejul ultimelor negocieri Eden a cedat Rusiei Sovietice, Strâmtorile (pielea ursului în pădure, nu e vorba...). Agenţia TASS a dat o dezminţire, cam vagă, acestei afirmări, dar - după cum observă presa berlineză - fără să declare răspicat că Sovietele renunţă la ocuparea Strâmtorilor... Suflă nemţii cât pot, să aprindă focul la Ankara!

La Rio de Janeiro discuţiile continuă, animate. Până acum s-au depus 78 de moţiuni! Chile, care se teme de posibilitatea unui  atac japonez, e cea mai dârză pentru menţinerea neutralităţii Statelor Sud-Americane. Statele Unite fac asupra Argentinei presiuni mari...

După informaţii oficiale, bolşevicii au deportat din Chişinău şi Lăpuşna peste 15.000 de români. În această cifră nu intră morţii, găsiţi cu sutele prin beciurile oraşului, la intrarea trupelor noastre...

Printr-o ordonanţă apărută azi, ovreii între 18 şi 25 de ani, au fost obligaţi să lucreze cinci zile la curăţitul zăpezii în Bucureşti... câte 9 ore pe zi, în două serii... Parcă am fi în Evul Mediu - şi încă nici atunci nu s-a mers la asemenea măsuri barbare, căci această muncă încadrându-se la cea de interes obştesc e nu numai silită, dar şi fără plată... şi ninge întruna...

"Creditul Naţional Industrial" (fostul "Credit Industrial") a fost reorganizat şi a fuzionat cu "Creditul Naţional Minier" (fosta "Bancă a Întreprinderii Aurifere"). În fruntea lui, ca administrator-delegat a fost numit Finţescu, până acum numai preşedinte al Consiliului de Administraţie, post în care înlocuise pe N. Mareş, fostul ministru al Agriculturii, certat cu dl Ică... Mare dejun ieri la Buşilă. Era şi Ică Antonescu, proţăpit în înalta lui demnitate, dar amabil şi con­descendent. Iar mi-a spus că vrea să stea de vorbă cu mine mai lung (ca în şlunaţ mai trecut...). Am repetat că eram la dispoziţia lui şi a rămas să-mi telefoneze îndată ce va avea o oră - o oră şi jumătate de libertate ca să ne regăsim tot la Buşilă acasă...

Ică a sosit la dejun cu întârziere, îl reţinuse Killinger, şi ne-a spus că ministrul Germaniei îi dăduse veşti bune de pe frontul rusesc... Mai era la dejun şi Pella Vespasian - actualmente delegatul nostru la Comisia Riveranilor (Dunăre) din Viena - care s-a arătat faţă  de Ică de o platitudine atât de scârboasă încât l-a dezgustat şi pe acesta...


Joi, 22 ianuarie 1942
Acum un an, la 22 ianuarie ascultam mitralierele, refugiat la prietenii mei C. Acum tremur de frig şi lupt cu gerul, căci cisternele cu păcură nu pot ajunge până la casa noastră, strada fiind înzăpezită... O iarnă atât de catastrofală nu s-a mai văzut. De ieri-seară nu mai ninge, dar cerul e tot înnorat şi termometrul e la - 12°... Pe căile ferate circulaţia s-a mai întrerupt pe linia Bucureşti - Constanţa, în toată Basarabia. La gara de triaj Bucureşti - Chitila, zăpada e de 1 metru peste şine. În Banat a ajuns pe alocuri la 1 m, 60! Cu toată iarna înfricoşată care trebuie să bântuie şi în Rusia ca la noi - comunicatele vorbesc de 20-25 grade frig - frontul rusesc se ţine bine. Năvăloasele atacuri bolşevice sunt oprite pretutindeni şi pierde­rile sovietice sunt mari. Aşa mi se spune cel puţin... Rămăşiţele trupelor ruseşti debarcate la Feodosia sunt refulate spre Kerci şi numărul prizonierilor în acel sector a crescut la 10.000. S-au capturat până acum 177 tunuri şi 85 care de asalt. Trupele japoneze se concentrează în sudul Malaeziei şi atacul Singapore-lui va începe zilele acestea.

Mareşalul von Bock, care a comandat Sectorul Central al frontului rusesc, a fost numit comandant al Sectorului de Sud, în locul mareşalului von Reichenau. Generalul von Gablenz, comandantul Diviziei în care a fost încadrată Legiunea Franceză pe frontul rusesc, a adresat voluntarilor francezi un foarte frumos ordin de zi în care, reamintind gloria trecută a Franţei, i-a felicitat pentru vitejia cu care luptă. Ordinul se termină astfel: "Trăiască o Franţă fericită într-o Europă unită!".
Va urma
Citeşte mai multe despre:   istorie politica

Serviciul de email marketing furnizat de