x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Generalii germani voiau să continue ofensiva şi iarna!

0
Autor: Prof. Dr. Stelian Neagoe 17 Noi 2012 - 00:25
Din însemnările zilnice ale lui Constantin Argetoianu (133)
Cu oameni foarte puţini, s-au ţinut ruşii în respect. Nici un soldat german n-a stat în tranşee; au fost toţi şi tot timpul cantonaţi. Posturi de veghe, ce se schimbau din ceas în ceas, dau alarma când inamicul încerca să atace. Dacă atacul era slab, nemţii săreau şi-l respingeau; dacă forţele sovietice se prezentau mai compacte, nemţii se retrăgeau cu câţiva kilometri şi ruşii se poticneau de greutăţile vremii şi ale drumurilor... S-a întâmplat — chiar în Crimeea — de mai multe ori, ca frigul să fie atât de intens, încât armele nu pocneau; îngheţase uleiul cu care erau unse! Zănescu povesteşte un incident petrecut în Crimeea, care a contribuit la crearea reputaţiei soldatului român de specialist al baionetei. Pornite să oprească un atac rusesc, forţe germane şi româneşti, ajunse la contact cu inamicul au început să tragă — dar armele lor n-au luat foc. N-au luat nici ale ruşilor... Atunci au început să se înjure, de o parte şi de alta şi să se someze să se predea! Văzând că armele nu iau foc, un ţigan a strigat din rândurile româneşti: "La baionetă!" Şi s-au luat toţi după el. Ruşii s-au predat imediat, şi astfel s-a creat legenda "baionetei române"!
Frigul a fost atât de îngrozitor astă iarnă, încât soldaţii în marş trebuiau să-şi frece încontinuu ochii, căci li se lipeau pleoapele prin îngheţ ... Dar toate aceste suferinţe au fost uitate, şi avântul oamenilor a rămas neştirbit... Admirabili băieţi, demni de toată recunoştinţa noastră!
_____
Gh. Brătianu a fost ales membru al Academiei Române în locul lui Iorga... Băiat bun şi bine crescut, a scris şi câteva plachete istorice, onorabilă garnitură la numele său. Putea Academia să aleagă mai prost. S-a conformat încă o dată vechilor sale tradiţii... Un om smerit în locul fenomenalului agitat care şi-a răscumpărat toate păcatele prin moartea lui de martir...

Un comunicat ne informează că Mareşalul Antonescu a întreprins o campanie împotriva proxenetelor: Maria Cişmaş şi Miţa Ghiorghiu au fost trimise în lagăr, şi trecute totdeodată la nemurire... Şi se vor urmări şi prostituatele! Probabil că acestea vor fi trimise nu în lagăr, ci la Radio!
_____
Dl Jung, "primarele" Vienei se plimbă prin Bucureşti, vizitează instituţii, depune coroane pe morminte şi cărţi de vizită la cei vii — dar nebăgat de nimeni în seamă... Unde sunt vremurile lui Lueger! Dar departe griva de iepure...
_____
Aflu prin generalii noştri că planul de campanie german de iarnă se datoreşte exclusiv lui Hitler. Generalii germani voiau să continue ofen siva şi iarna!!! Hitler s-a opus, şi a conceput planul cantonamentelor şi al mişcărilor elastice, înapoi şi înainte... Soldaţii germani sunt în curent cu această iniţiativă a Führerului, şi legăturile lor sufleteşti cu "Şeful" s-au întărit şi mai mult...
_____
Regimul acesta are toate îndrăznelile. N-a fost regim în România sub care să se fi batjocorit dreaptatea în aşa măsură, şi iată că ieri dl Ică s-a dedat în numele Guvernului, la un act de proslăvire a "Justiţiei", cu totul neaşteptat. Ca să-şi exprime respectul faţă de "reprezentanţii legalităţii", dl Mareşal a decorat întreaga Curte de Casaţie, de la prim-preşedinte până la cel din urmă consilier — şi dl Ică a remis ieri cu mare alai înalţilor magistraţi decretele respective. Primit cu alai la intrarea Palatului de Justiţie de către prim-preşedinţii Tribunalului şi Curţii de Apel precum şi de şefii Parchetelor acestor instanţe, dl Ică Scârbă Mică a fost introdus în cabinetul primului preşedinte al Curţii de Casaţie, care, l-a condus apoi în aula cea mare a Curţii, unde toţi consilierii Casaţiei cu preşedinţii de secţii în frunte, îl aşteptau. Toţi magistraţii erau în robă şi tocă pe cap. Dl Ică a stercorat o cuvântare proastă ca de obicei, dar scurtă. N-a pomenit de "popas" nici de "catapeteasmă" dar a găsit "fruntea de justiţie a ţării"... Tot discursul său a fost o banală apologie a justiţiei, a dreptăţii, a legalităţii şi a celor ce aplică legile cu dârzenie şi independenţă... A lămurit de asemenea că decorând întreaga Casaţie, Mareşalul şi Guvernul au vrut să onoreze Justiţia ţării în persoana celor care sunt reprezentanţii ei cei mai înalţi... Şi a periat în special pe "neîntrecutul"(?) prim-preşedinte Lupu...
 Acesta a mulţumit, sobru şi rece, pentru "neobişnuita" cinstire adusă Curţii; a mulţumit protocolar, Majestăţii Sale Regelui pentru aprobarea decorărilor şi d-lui Cancelar al Ordinelor pentru propunerile făcute... De unde Scârbă Mică începuse cuvântarea sa prin "Mareşalul Antonescu" — Lupu n-a pomenit numele Conducătorului decât la sfârşit, rugând pe dl preşedinte al Consiliului să-i transmită omagiile Înaltei Curţi...
Dacă din cuvântarea lui Ică rezultă că d-sa a uitat omorurile nesfârşite, crucificările, spolierile, arestările samavolnice, torturile morale care însăilează drumul regimului Antonescu — rezultă tot atât de limpede din răceala cuvântării lui Lupu, că Justiţia, adevărata Justiţie a ţării Româneşti, nu le-a uitat! Ică şi-a pronunţat discursul în picioare — Lupu aşezat în fotoliul său. S-a adoptat protocolul francez, după care, "la magistrature assise" nu se scoală niciodată de pe scaun, nici în faţa Şefului Statului... Numai reprezentanţii Parchetului, "la magistrature debout", vorbesc în picioare... S-a remarcat absenţa ministrului Justiţiei, de la această ceremonie...

Serviciul de email marketing furnizat de