x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Istorie politica - Profetii riscante

0
Autor: Prof. Dr. Stelian Neagoe 27 Mai 2006 - 00:00
Istorie politica - Profetii riscante


Constantin Argetoianu - Anul 1940 vazut de un mare om politic

Constantin Argetoianu

Zanganeala de razboi la Roma

28 MAI. In Artois si in Belgia maritima luptele sunt ingrozitoare. Un infern de fier si de foc. Nemtii vor sa ispraveasca cu armata aliata inconjurata si impinsa spre mare… Ei anunta ca au ocupat Calais si ca au strapuns liniile anglo-belgiene la nord de Memis. Aliatii pretind ca orasul Calais e inca in mainile lor. Agentia Reuter marturiseste insa ca "in cercurile din Londra bine informate situatia din nordul Frantei e socotita ca «agravata»", dupa luptele de ieri.
*****

Italia continua cu zdranganeala de razboi. Dupa corespondentii ziarelor engleze si franceze se crede ca va intra in razboi pe la jumatatea lui iunie, poate inainte. Totusi, acordul cu Anglia privitor la controlul naval s-a incheiat si a fost parafat. Din Belgrad se telegrafiaza ca in cercurile politice de acolo acest eveniment a fost salutat cu usurare si ca o destindere generala in Mediterana nu poate sa nu fie consecinta lui…
O mai intinsa miscare in diplomatia franceza a atins si pe Thierry, care a fost schimbat cu Peyronton; Thierry merge la Buenos Aires in locul acestuia, iar Peyronton vine la Bucuresti in locul lui Thierry. Il vad plecand pe dl Thierry, fara nici o parere de rau. A fost un prieten exigent pentru noi, iar dna Thierry, nascuta Rotschild, o pisaloaga…
Vladimir d’Ormesson a fost numit ambasador pe langa Sf. Scaun.
*****

Ultimele zile de emotie pe care le-am trait sub amenintarea unui eventual atac rusesc sunt in mare parte datorate machiavellismului prietenilor nostri germani. Ei au raspandit cat au putut vesti peste vesti despre relele intentii moscovite. Fabricius si oamenii lui adaugau ca Germania face ce poate pentru a linisti Moscova, pentru a impiedica un atac pe care conducatorii de la Berlin l-ar deplora cel dintai, dar ca puterile nemtesti sunt limitate si ca Führerul nu se poate strica in momentul de fata cu Stalin…

Pretul protectiei germane


Sambata am gasit la Externe pe Gafencu si pe Creteanu fierti. Parerea mea, ca nemtii jucau teatru ca sa ne terorizeze si sa ne sileasca astfel sa le dam tot ce ne cer in schimbul protectiei lor, i-a lasat reci. Nu voiau sa creada. Eu unul eram convins ca contrariu celor ce spuneau, nemtii facusera la Moscova toate demersurile necesare ca sa impiedice o eventuala actiune ce ar fi putut rasturna toate planurile lor. Caci sunt convins ca pentru nimic in lume Germania n-ar abandona rusilor petrolul si graul romanesc.
Ieri-seara am revazut pe Gafencu: "Ai avut dreptate - mi-a spus el - , nemtii au venit sa-mi spuna ca aranjeaza ei cu Moscova, dar m-au intrebat care va fi pretul interventiei lor!!… Am raspuns lui Fabricius ca in aceasta chestiune Germania poate sa fie cu noi, contra noastra sau indiferenta si ca eu as dori sa stiu care din cele trei pozitii a fost adoptata de Guvernul german, ca sa pot indrepta si eu in consecinta politica romana…
Am raspuns astfel la intrebarea lui printr-o intrebare si am evitat un raspuns in chestiunea pretului pe care mi l-a cerut…".
Gafencu mi-a mai spus ca vrea sa inceapa negocieri directe cu rusii (cred ca a si inceput) sau poate prin americani, ca inca spera sa ajunga la o intelegere fara sacrificii teritoriale…
Rusii ar cere numai un pact de neagresiune, reciproc. De la deprimarea de sambata, Gafencu trecuse la un optimism exagerat…
*****

Cancicov s-a prezentat ieri la Consiliul Superior si a vorbit un ceas ca sa explice necesitatea decretului-lege prin care se confera puteri dictatoriale Ministerului Economiei Nationale in toate domeniile productiei si schimburilor. N-a fost amuzant decat in momentul in care si-a batut joc, laudandu-l pe Mitita Constantinescu, pe care nu-l poate suferi. Savu si Otoni, prezenti, vor fi raportat fiecare cuvant lui Mitita, asa incat razboiul intre Finante si Economie se va inteti, pentru binele tarii. Oameni marunti, toti domnii pe care ii intrebuinteaza Majestatea Sa…
Sa vedem ce isprava va face si noul dictator al painii si al mezelurilor…

Tezaurul ia drumul Americii


Aurul nostru de la Banca Nationala plus aurul polonez pe care il avem in pastrare au plecat spre America. De frica Moscovei, care ne-a mai inghitit odata aurul…
*****

Desi Berlinul si-a dat agrementul si Romalo a fost numit ministru in Germania, se pare ca, aflandu-se despre ascendenta Seculici a noului diplomat, cercurile politice nemtesti au inceput sa se strambe si nu se stie ce primire se va face la Wilhelmstrasse ducelui Nindi… Ca grand-papa Seculici era tartan botezat nu incape nici o indoiala.
*****

Pe cand scriam randurile de mai sus mi se comunica stirea ca Regele Belgiei s-a predat impreuna cu toata armata sa. Stirea a fost comunicata la Radio, la Paris, de insusi Paul Reynaud, care ar fi adaugat ca Regele Belgiei a infaptuit gestul sau fara sa consulte, fara sa previna macar inaltul comandament aliat, si numai din propria lui autoritate. Aseara se spunea ca atacul germanilor impotriva frontului belgian era neomenos de violent… Se vede ca oamenii n-au mai putut rezista si ca Regele Belgiei a vrut sa impartaseasca soarta lor…
In sine, predarea belgienilor nu este cine stie ce, caci armata lor era osandita la pieire si se stia bine ca azi sau maine nemtii vor fi sfarsit cu ea. Dar faptul reditiunii cu Rege cu tot e demoralizator si poate influenta si asupra trupelor engleze si franceze in toate sectoarele. Sa nu inceapa debandada generala…
Nemtii au castigat razboiul, orice se va mai intampla…

"«Tradarea» unui Rege"


29 MAI. Pe ziua de ieri nu s-a vorbit pana si in Bucuresti decat de "tradarea" Regelui Belgiei… Ce trebuie sa fi fost si sa fie inca in Franta si in Anglia!
Incep sa vina amanunte asupra acestui act covarsitor mai ales prin semnificarea lui morala. Regele Leopold nu s-a hotarat brusc; si-a cumpanit actul zile intregi, a adus zbuciumul sau sufletesc la cunostinta ministrilor sai, a Guvernelor aliate si a generalului Blanchard, comandantul suprem al armatelor din Belgia si nordul Frantei. Decizia capitularii a fost luata de Rege in urma unor lungi convorbiri cu generalii belgieni, convorbiri ce au avut loc in dupa-amiaza zilei de luni, Guvernele de la Paris si Londra s-au straduit sa obtina ca Regele sa amane pentru o saptamana hotararea sa, insa Leopold III a refuzat sa mai lase sange belgian sa se verse inutil.
Bruscul zbor al lui Paul Reynaud la Londra, si al primului ministru belgian Pielot, acum trei zile (vineri si sambata) - stirile date luni de Reuter asupra agravarii situatiei in nordul Frantei, erau in legatura cu iminentul gest pe care Aliatii il asteptau din partea Regelui. Ultima intrevedere intre Leopold si generalul Blanchard ar fi fost dramatica. Trupele belgiene ocupau frontul de lupta de la estuarul Escaut-ului pana la Armenti"res, asa incat defectiunea lor a deschis drumul nemtilor spre Ostende, Dunkerque si Calais.
Avangardele germane au intrat ieri-dimineata in Bruges. Capitularea a fost hotarata marti dimineata (ieri) la ora 4 si a fost comunicata la ora 4 si 15 minute inaltului comandament german, cu care cartierul general belgian era deja in contact de doua ore prin comandamentul german de la Gand.
La Paris "tradarea" Regelui Leopold a facut o impresie adanca. Guvernul belgian si presedintii Corpurilor Legiuitoare, refugiati in Franta, s-au intrunit, au declarat hotararea Regelui ca nelegala si au decis, in numele poporului belgian, pe care de azi inainte il reprezinta legal, in impiedicarea Suveranului prizonier de a guverna, razboi pana la capat alaturi de Aliati.
O noua armata se constituie in Franta, dintre refugiatii belgieni, armata care va purta steagurile Belgiei, alaturi de trupele franceze si engleze. Conform Constitutiei belgiene, Consiliul de Ministri si-a asumat Regenta. Sediul Guvernului belgian a fost hotarat la Poitiers.
In Germania si in Italia, gestul Regelui Leopold este justificat prin grija Regelui de a nu sacrifica inutil armata si populatia civila. In acel nenorocit colt de pamant care mai ramasese Belgiei se refugiasera peste 2 milioane de oameni care se incurcau cu trupe in debandada (zic nemtii, dar contesta franco-englezii), oameni si trupe supuse zi si noapte celui mai infernal bombardament… Un act de disperare si de slabiciune - un act cuminte, iata definitiile ce se dau de o parte si de cealalta a baricadei defectiunii Regelui Leopold…
In lumea intreaga aceasta defectiune este insa mai mult judecata cu severitate. Alaturi de "Regele cavaler" Albert I, fiul sau Leopold va ramane "le Roi de la pi"tre figure" (Regele care a facut impresie proasta).
Omul n-avea samanta de erou, dar, fata de suferintele pe care a trebuit sa le indure, cred ca e nedrept sa i se arunce piatra, fiindca n-a consimtit sa mai sacrifice mii de vitei unei cauze pierdute…

Avatarele pacii din 1919


S-a vorbit mult ieri despre posibilitatea unei paci apropiate. Cel putin a unei paci separate a Frantei. Nemtii o nadajduiesc. Ei spun ca Germania nu va cere nici un sacrificiu teritorial Frantei, si nici, de altfel, Italia: un regim special in Tunisia, egalitate de drepturi la Suez si Djibuti… Se zice ca sunt oameni la Paris care-si dau seama ca razboiul e pierdut, ca in faza actuala s-ar mai putea incheia o pace onorabila, dar ca, mai tarziu, dupa ce va interveni si Italia si Germania, va ocupa toata Franta, conditiile de pace ar deveni mult mai grele. Se vorbea ieri de un minister Laval-Flandin, care sa semneze pacea…
Toti francezii n-au uitat ca sabotarea pacii din 1919 se datoreaza Angliei si lui Lloyd George si ca, daca nemtii au putut sa cotropeasca din nou Franta, i-au adus de mana englezii care dupa razboi au favorizat toate revendicarile germane impotriva Frantei…
Sa se descurce acum Anglia cum va putea, zic multi printre francezi…
Si mai sunt si comunisti, multi, care vor pacea, dincoace de Maneca…
Totusi, cat vor fi la Guvern Reynaud-Daladier-Mandel, de pace nu se va putea vorbi pe fata in Franta.
Pacat. Ar trebui sa faca pace toti, si englezii. Un razboi dus pana la absurd nu va restabili situatia celor invinsi azi, dar va mina lumea intreaga… Cu toate urletele razboinice de la Paris si de la Londra, eu sper intr-o apropiata pace. Nu se poate ca inteligenta si bunul-simt sa nu invinga pana la sfarsit…

Fericiti, dar cam jenati


Fost ieri la Legatia Sovietelor. Caraghiosul de Kukoliev ne poftise la un film, pentru inaugurarea noului palat de la Sosea… Palatul e frumos, tinut in linii simple, cu un lux insa de amanunte neasteptat intr-un lacas sovietic. O serie de anticamere duce la o imensa sala de receptie. La cele doua capete alte saloane in care fusesera instalate doua bufete bogate. Paralel cu sala de receptie, o sala de cinematograf transformabila in sala de banchete!
Lume destula, dar nu prea multa. Guvernul, aproape tot, dar fara Tatarescu, care nu stiu de ce n-a venit. Blumenfeld pretindea ca plange acasa asupra defectiunii Regelui Leopold. Dintre membrii corpului diplomatic, nemtii si neutrii. Francezii si englezii lipseau cu totul. Am rugat si pe nevasta-mea (pana acum ireconciliabila cu Sovietele!) sa vina; s-a supus. De ce sa ne punem rau cu oameni care ne pot face, ei, atat rau? Am revazut acolo cu emotie toata gazetaria tartaneasca, disparuta din circulatie si care nu se mai vede nicaieri…
Fabricius si toti nemtii fericiti, dar cam jenati. Isi dau oamenii seama ca cu tot succesul lor, opinia publica romaneasca nu e cu ei, si acest fapt ii acreste. Se simte in tot ce spun.
Kukoliev e interesant pentru noi in acest moment. E prea prost ca sa aiba pareri personale, si, de altminteri, Sovietele nu i le-ar ingadui - asa incat ce spune ca el nu poate fi decat ecoul celor ce-i parvin, pe o cale sau pe alta, de la Moscova. El spune (mi-a spus-o mie si i-a spus-o lui Ralea) ca Rusia n-are pretentii teritoriale fata de noi si ca Basarabia e numai un pretext de discutie pentru a ajunge la o intelegere. Ce intelegere? Rusia vrea pace. Ea ne va scapa de razboi, cum a scapat de razboi si Suedia. Pentru ca e pacifica, pentru ca vrea pace, ne va cere sa incheiem nu un pact de neagresiune, astea sunt fleacuri, ci un pact de asistenta mutuala. Atat spune Kukoliev… Ceea ce nu spune e ca, probabil, ca sa ne poata garanta si mai bine pacea, ca sa poata sari si mai lesne in ajutorul nostru (asistenta mutuala…), Rusia ne va cere cateva puncte de sprijin, cateva puncte in care sa intretina forte sovietice gata sa raspunda la orice alarma… Aici e buba.
Oricum, se pare ca si pesimistul Gafencu e de aceasta parere - fie ca au intervenit germanii la Moscova, cu un veto de atingere in ce priveste vaca lor cu lapte, fie ca rusii nu vor sa se incurce in operatiuni militare - pericolul de razboi cu Rusia s-a indepartat deocamdata pentru noi…

va urma
Citeşte mai multe despre:   razboi,   regelui,   regele,   pace,   germania,   nemtii,   istorie politica,   belgian

Serviciul de email marketing furnizat de