Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cititi in serialul lui Stelian Neagoe despre efectele pacii ruso-finlandeze, informatii din culisele marilor puteri politice si despre multe altele petrecute in 1940.
|
|
Constantin Argetoianu
|
Efectele unei paci anuntate
13 MARTIE. Pacea ruso-finlandeza are dedesupturi. Daladier a destainuit ieri in Camera Franceza ca inca de la 5 februarie Anglia si Franta hotarasera sa trimita trupe in Finlanda, pe langa armamentul si munitiile pe care le-au trimis. Un corp de 50.000 de oameni era gata de imbarcare intr-un port francez, iar in Anglia se pregatise un corp si mai numeros. Aceasta adevarata armata nu se putea pune in miscare decat pe baza unei cereri finlandeze. Finlanda n-a cerut insa trimiterea unei armate de ajutor. Problema s-a mai complicat insa prin faptul ca Norvegia si Suedia au declarat ca se vor opune cu forta la trecerea oricaror trupe prin teritoriul lor. Suedia a adaugat ca mai bine va rupe sinele de pe liniile ei ferate decat sa lase o armata straina sa treaca... Probabil ca din cauza acestor atitudini intransigente ale Suediei si Norvegiei a renuntat si Finlanda la ajutorul trupelor franco-engleze... Catesitrei, tarile nordice nu voiesc cu nici un pret sa fie atrase in conflictul european. In aceasta privinta sunt de acord cu Rusia, caci probabil tot teama unei extinderi a razboiului a hotarat si Sovietele sa renunte la trei sferturi din revendicarile sale si sa incheie repede pacea cu Finlanda. Pacea aceasta, daca nu e un succes direct al Germaniei - desi Berlinul a intervenit cu multa insistenta la Moscova pentru aplanarea conflictului - , e aproape un insucces pentru aliati. Asa cum se invartisera lucrurile, prin trimiterea de armament si de bani, aliatii luasera sub ocrotirea lor cauza finlandeza. Iata insa ca Finlanda, nemaiincrezandu-se in sprijinul final al Angliei si al Frantei dupa patania Poloniei, s-a dus la o tranzactie...In cercurile noastre diriguitoare se stia de cateva zile ca pacea se va incheia intre Rusia si Finlanda. O telegrama a lui Franasovici, de alaltaieri, ne-a adus deja informatii precise cu privire la enervarea Frantei si la mirarea ei ca Finlanda nu cere ajutor. Despre vizita lui Ribbentrop la Roma continuam in schimb sa nu stim lucru mare. Ea a fost brusc hotarata. Dupa telegramele lui Crutescu si Bossy, cu 24 de ore inainte de plecarea ministrului, nu se stia nimic la Berlin, si nici la Roma. Nu incape indoiala ca aceasta vizita e legata de problema pacii generale si s-ar parea ca intrevederea de la Vatican nu a fost, in aceasta privinta, neglijabila.
Regulamentul Camerei, violat
Ieri s-a depus la Senat proiectul de lege pentru ajutorarea familiilor concentratilor nevoiasi. In fine... Tot la Senat a inceput ieri discutia la adresa. Ne-a ucis dl Ioan Ioan... La Camera s-au ales vicepresedintii si chestorii ramasi in balotaj. Vicepresedintii s-au ales Voicu Nitescu si... Stan Ghitescu. Cu Vaida, demagogia veche incepe sa scoata parul prin caciula, in Dealul Mitropoliei. Pe langa alegerea lui Ghitescu mai avem de inregistrat pe ziua de ieri citirea unei comunicari de la tribuna, cand Regulamentul Camerei interzicea formal aceasta publicitate si nu permite decat comunicarile scrise depuse la birou pentru a fi transmise ministerelor. Incetul cu incetul, o sa ne inapoiem iar la vechile deprinderi...
14 MARTIE. Ieri, la Senat, la discutia Adresei, era sa innebunesc. Cum pot oamenii sa fie atat de inconstienti? A citit dl Mircea Badarau un ceas si un sfert, o peltea agricola-economica, fara interes... Apele Dunarii au inceput sa se reverse. In curand se vor umfla si celelalte. Ce ne mai asteapta?
Ziarele de azi publica tratatul de pace dintre Rusia si Finlanda, precum si un protocol anexat tratatului. N-am nimic de schimbat la aprecierile mele de ieri. Tanner, ministrul de Externe finlandez, a vorbit ieri la radio frumos si cu demnitate. "Am aratat popoarelor mici, pe care se rezista pretentiilor dictaturilor." A mai lamurit ministrul de Externe finlandez ca tara lui a trebuit sa se incheie in fata destinului din lipsa de efective. Daca Suedia ar fi venit in ajutorul Finlandei sau daca cel putin ar fi lasat trupele aliate sa treaca, situatia ar fi fost cu totul alta. Finlanda a negociat in amanunte ajutorul englez si francez; daca nu l-a cerut formal, a fost din cauza opozitiei Suediei de a lasa trupe straine sa treaca pe teritoriul ei. In concluzie, Tanner a declarat ca Finlanda se va reface, ca armata ei este intacta si ca nimic nu va dobori curajul poporului finlandez, care in suferintele lui seculare a cunoscut nenorociri mai mari fara sa piara... La Paris, ca si la Londra, impresia este adanca. Poporul finlandez se bucura de toata simpatia, in schimb Suedia si guvernul suedez sunt obiectul dispretului general. Times scrie: "Dl Günther, ministrul de Externe suedez, a spus: «Cauza Finlandei este si cauza Suediei... Prin urmare, o data cu Finlanda a fost infranta si Suedia...»". Presa franceza si cea engleza socotesc ca intreaga Peninsula Scandinava a cazut acum in "Spatiul vital" germano-rus... O judecata cam exagerata, datorita necazului... Se zvoneste ca faimosul Kusinen, seful asa-zisului guvern finlandez comunist recunoscut de Moscova, ar fi fost executat de rusi, sub invinuirea ca ar fi dat informatii gresite asupra starii de spirit din Finlanda...
Se zice ca Italia va incepe negocieri pentru incheierea unui tratat de comert cu Rusia... Dupa violentele iesiri impotriva comunismului si a Sovietelor, dupa asigurarile date noua ca lupta din Spania n-a fost nimic pe langa ce va pune la cale Italia in cazul in care ne vor ataca rusii - aceasta stire e cam neasteptata. In atitudinea Italiei fata de Rusia s-a operat insa cu certitudine o schimbare din momentul in care Anglia a oprit vasele cu carbuni destinate Italiei, si mai ales dupa vizita lui Ribbentrop. Sa-l fi asigurat acesta pe Duce ca rusii nu vor pasi la nici un atac spre Occident, adica spre Romania? Se poate si asta. In tot cazul, dupa incetarea razboiului finlandez si eliberarea fortelor sovietice agatate de patru luni pe granita lor de Nord, dupa incontestabila evolutie a politicii italiene fata de Moscova - cerul nostru s-a innourat din nou... Ma mangai cu convingerea ca rusii nu vor consimti cu nici un pret sa se incurce intr-un razboi european cu Franta si cu Anglia, ceea ce azi ar fi desigur cazul daca ne-ar ataca pe noi. Dupa stirbirea de prestigiu suferita la Nord, aliatii n-ar mai putea suferi una la Sud. Si ca sa vina la noi, anglo-franco-turcii n-au nevoie sa treaca prin Suedia, si Marea Neagra e la dispozitia lor...
Lasitatea omeneasca este mare
Intr-o intrunire tinuta la Londra, la Caxton Hall, intrunire provocata de interesele Indiei Orientale, batranul Michael Odwer, fost guvernator al Pendjabului, a fost ucis printr-o impuscatura de revolver de catre un indian. Are si Anglia greutati, si inca mari, cu Imperiul ei colonial...
 |
BUCURESTI. Primul pod cu planseu de beton construit pe Dambovita |
Presedintele Kalio a publicat un manifest plin de demnitate adresat poporului finlandez. In fraze simple, presedintele reaminteste ca in cursul veacurilor Finlanda a mai pierdut Viborgul - dar Viborgul tot finlandez a ramas... Si Maresalul Mannerheim a adresat un ordin de zi armatei, prin care constata ca armata finlandeza a ramas intacta si neinvisa, dar ca tara a trebuit sa accepte un tratat oneros fata de imposibilitatea de a se tine indefinit piept, fara ajutor strain, atacurilor unei Puteri covarsitoare ca numar... In ordinul sau de zi, Mmannerheim multumeste Scandinaviei, Frantei, Angliei si Italiei pentru materialul trimis si aduce omagiul Patriei celor cazuti eroic pentru apararea ei. Maresalul mai precizeaza ca in aceste patru luni de lupte 1.500 de tancuri si 700 de avioane rusesti au fost distruse sau capturate. Rusii au pierdut peste 200.000 de oameni, iar finlandezii, nici 15.000... va urma
