x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

204 – Cornet, "lentila" cu dinozauri

0
Autor: Vasile Surcel 23 Oct 2010 - 00:00
204 – Cornet,
Vezi galeria foto


Dinozauri, păsări primitive şi dragoni zburători, fiinţe bizare la care putem privi printr-o stranie „fereastră în timp", deschisă de savanţi acum patru decenii.



Lentila 204 - Cornet, cuvinte ciudate care nu ascund, cum am putea să credem, numele de cod al unei invenţii secrete, iscată din subtila ştiinţă a opticii. Nu! Este mult mai mult: „Lentila 204" adăposteşte singurul loc din lume unde s-au găsit fosile de dinozaur păstrate în inima unui zăcământ de bauxită ¬- minereul din care provine aluminiul nostru cel de toate zilele. De ce „Lentilă"? Pentru că exact aceasta este forma locului unde s-a descoperit acest unicat mondial. O formă ciudată care-şi are originea în modul în care s-a format zăcământul cândva, acum multe mi­lioane de ani.

Pe atunci, acolo se afla o cavitate naturală pe care savanţii de azi o numesc „dolină", o vale aproape circulară, erodată de ape, într-un fundament de roci calcaroase. Transformările geologice petrecute de-a lungul unei eternităţi întinse peste atâta amar de vreme au umplut concavitatea lenticulară cu sedimentele argiloase din care s-a format bauxita. Apoi au scufundat-o la sute de metri adâncime. Acum, „Lentila 204 ¬- Cornet" se află în Mina Brusturi, la 40 km de Oradea. Cum spuneam, este singurul loc din lume unde ciolanele dinozaurilor şi alte altor jivine care stăpâneau cândva lumea s-au păstrat în bauxită. Fapt care alături de bogăţia de fosile a adus meleagul în atenţia savanţilor şi i-a rezervat un loc de cinste în tratatele de specialitate.

Aventuroasa călătorie prin timp care coboară până în vremea dinozaurilor a început acum patru decenii. Nici o lucrare
savantă nu relatează însă „momentul zero" al acestui drum, iar istoria „apocrifă" a primului pas se păstrează doar în „folclorul local". Nici nu ar putea fi altfel: descoperirea are la origine un episod lipsit de glorie, de nespus într-un tratat ştiinţific. Concret, totul a început când, presat de fiziologie, un miner şi-a golit preaplinul vezicii într-un colţ retras al abatajului. Banal, gestul a devenit „comanda" de pornire a unei stranii maşini a timpului care a deschis uşa către o lume dispărută de o veşnicie. Înainte de a pleca, omul a mai aruncat o privire spre podeaua galeriei pe care tocmai o udase.

În raza lămpaşului, a văzut ceva neaşteptat: roca umezită scotea la iveală conturul unor oase care n-aveau ce căuta acolo. Lăsând jena la o parte, minerul şi-a chemat şefii care au înţeles că au dat peste ceva important. Istoria oficială a „Lentilei 204" spune doar că „în iulie 1978, minerii G. Bumb şi P. Lelea au găsit trei vertebre în preabatajul din Lentila 204. Vertebrele au fost prezentate geologului Emilia Tallodi, care i-a anunţat pe paleontologul Tiberiu Jurcsak şi pe Elisabeta Popa de la Muzeul Ţării Crişurilor". Din prima clipă, Jurcsak a înţeles că are în faţă o descoperire excepţională. Pe atunci, extracţia de bauxită era însă o prioritate naţională care trebuia îndeplinită fără nici o pauză.

Aflaţi, deci, în criză de timp, specialiştii au recurs la o soluţie dură, dar eficientă: în locul instrumentelor lor obişnuite au folosit eplozivi, cu ajutorul cărora au dislocat bauxita în care dormeau oasele dinozaurilor. În total, 40 de vagoneţi minieri. Dar asta a fost partea cea mai simplă. Adusă la suprafaţă, roca brută a fost spălată şi apoi studiată atent bucată cu bucată. Au urmat luni şi ani în care Elisabeta Popa a împlinit o muncă atât de migăloasă, încât, comparat cu ea, ceasornicarul pare un lucrător care mânuieşte un pichamăr. Bauxita este foarte dură, aşa că degajarea fosilelor s-a făcut sub microscop, cu dăltiţe şi freze foarte fine. Muncă răsplătită din plin: din rocă s-au extras peste 10.000 de fragmente osoase.

După preparare şi conservarea lor, au urmat identificarea şi cercetarea fiecăruia în parte, activitate extrem de complexă, care încă nu s-a încheiat. Acum, Erika Posmoşanu, de la Muzeul Ţării Crişurilor, este acum unul dintre specialiştii care au preluat „ştafeta". Ea a fost cea care ne-a ghidat în această călătorie prin ungherele îndepărtate ale timpului.

PĂSĂRI ŞI DRAGONI ZBURĂTORI
Povestită în limba „păsărească" a specialiştilor, istoria „Lentilei 204" începe „în Cretacicul inferior, etajele Berriassian superior-Valangian". Sau, pe înţelesul nostru, acum 135-140 milioane de ani. Posmoşanu relatează că, înainte de a se fi adunat în străvechea „dolină" aflată acum în măruntaiele pământului, fosilele au fost cărate de ape care le-au spart, le-au erodat şi le-au strâns la un loc, claie peste grămadă. Aşa se face că la noi au ajuns doar oase izolate şi fragmente osoase, nici unul în conexie anatomică. Motiv pentru care acum este greu de stabilit cărui gen şi specie aparţine fiecare dintre ele. Depăşind acest handicap, savanţii au reuşit să afle că pe atunci acolo trăiau dinozaurii erbivori bipezi numiţi Iguanodon, Camptosaurus şi Valdosaurus, precum şi Ankylosauri, tot erbivori, însă patrupezi şi acoperiţi cu nişte platoşe impresionante. Oase de dinozauri carnivori nu s-au găsit. Dar cu siguranţă au existat şi ei. Iar mărturia prezenţei lor sunt urmele de muşcături identificate pe oasele câtorva „colocatari" erbivori care au făcut parte din „meniul" prădătorilor.

Marea surpriză oferită de „Lentila 204" au fost fosilele unor păsări străvechi. Prin 1983, colectivului iniţial de cercetători li s-a alăturat Eugen Kessler care, împreună cu Jurcsak, a studiat mai multe fragmente de oase. Bazaţi pe ele, ei au descris două noi specii de păsări primitive, pe care le-au şi botezat legându-le numele de locul unde au fost găsite: Eurolimnornis corneti şi Paleocursornis biharicus. Ei au mai semnalat şi prezenţa lui Archaeopteryx, considerat până de curând strămoşul tuturor păsărilor. Ulterior, aceste determinări au provocat discuţii ample în lumea savanţilor, controverse care durează şi azi. Însă cert este că „Lentila 204" este unul dintre extrem de rarele situri paleontologice care conţin fosilele de păsări de la începutul Cretacicului.

Cei mai spectaculoşi reprezentanţi ai lumii vii de la începutul Cretacicului descoperiţi aici sunt însă reptilele zburătoare din familia Pterozaurilor. Iniţial, Jurcsak a identificat trei dintre ele: Gallodactylus, Ornithocheirus şi Dsungaripterus, găsite şi pe alte meleaguri. Cercetări recente ale unei echipe româno-engleze au mai adus o descoperire de senzaţie: relicvele unui pterozaur azhdarchid, cel mai vechi din Europa, poate chiar din lume. Mai bătrân cu 70 milioane de ani, acesta era ruda străveche a monstruosului Hatzegopteryx, imensul balaur zburător care, având o deschidere a aripilor de peste 16 metri, plana cândva, în Cretacicul superior, peste străvechiul Arhipelag Haţeg. Dar, spre deosebire de „strănepotul" său uriaş, azhdarchidul de la Cornet era un pitic cu o anvergură de numai 3,5 metri.

Cum arăta lumea în care s-a format „Lentila 204 ¬- Cornet"? Fosilele de acolo, la fel ca şi cele din Haţeg şi Sebeş, vorbesc despre o insulă subecuatorială din Marea Tethys. Atâta doar că în vremurile când acestea din urmă erau populate de celebrii dinozauri „pitici", insula din Bihor dispăruse de multe milioane de ani, înghiţită de apele acelei mări străvechi. Păsările descoperite la Cornet aveau aripi de dimensiuni reduse, adaptate fiind la un mediu acvatic şi trăiau, la fel ca restul vietăţilor de acolo, pe malul unui paleo-lac.

Importanţa excepţională a acestor descoperiri a făcut ca „Lentila 204" să fie declarată rezervaţie paleontologică. Cercetările au continuat până în 1984, când galeria de acces la ea s-a inundat. Abia în 1995, beneficiind de fonduri acordate de Dinosaur Society şi cu sprijinul dr Dan Grigorescu - Universitatea Bucureşti, cercetările au fost reluate de echipa formată din prof. dr Michael Benton şi Elisabeth Cook, de la Universitatea Bristol şi Erika Posmoşanu. „Mi­nunea" a durat până în 1999, când Întreprinderea BauxitaMin Dobreşti, care asigura evacuarea apei din galeria inundată, a dat faliment. În lipsa fondurilor, apa freatică a umplut din nou galeria, făcând imposibil accesul în „Lentila 204". Asta este! Fosilele care ne-au aşteptat 140 milioane de ani pot să mai aştepte alte vremuri mai bune, cu oameni capabili să preţuiască valoarea acestui tezaur ştiinţific excepţional.
Citeşte mai multe despre:   zoom

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Un nou virus din telefoanele android vă poate spiona cu ajutorul camerei video încorporate

Un nou virus din telefoanele android vă poate spiona cu ajutorul camerei video încorporate
Un nou virus din telefoanele de tip android le permite hackerilor să vă spioneze prin intermediul camerei video a smartphone-ului. Acesta se numește CVE-2019-2234 și  a fost descoperit de echipa de...

Epavele a două nave de război din secolul al XVII-lea au fost descoperite lângă Stockholm

Epavele a două nave de război din secolul al XVII-lea au fost descoperite lângă Stockholm
O echipă de cercetători a anunţat descoperirea epavelor a două nave de război datând probabil din secolul al XVII-lea, în apropiere de Stockholm. Cele două nave au fost găsite în apropiere de insula...

Doliu în lumea universitară. Profesorul Lucian Vințan, membru al Academiei de Științe, a decedat

Doliu în lumea universitară. Profesorul Lucian Vințan, membru al Academiei de Științe, a decedat
Cel mai titrat profesor din domeniul calculatoarelor şi tehnologia informaţiei de la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu (ULBS), Lucian Vinţan, membru al Academiei de Ştiinţe, a decedat la vârsta de 57 de ani....

Televizoarele smart devin ţintele preferate ale infractorilor cibernetici

Televizoarele smart devin ţintele preferate ale infractorilor cibernetici
Televizoarele smart devin tot mai mult ţinte ideale pentru potenţiale atacuri cibernetice, una dintre cele mai importante cauze fiind configurarea slabă a dispozitivului, fie din neglijenţa producătorului, fie din...

Apple TV+ se lansează în o sută de țări și vrea să spargă piața cu cel mai mic preț

Apple TV+ se lansează în o sută de țări și vrea să spargă piața cu cel mai mic preț
Apple TV+ se lansează astăzi în o sută de ţări şi propune programe originale la preţ redus - cel mai mic din sector: 4,99 dolari pe lună, la jumătate faţă de Netflix - pentru întreaga familie. ...

Twitter va interzice toate formele de publicitate electorală

Twitter va interzice toate formele de publicitate electorală
Platforma de socializare Twitter va interzice toate formele de publicitate electorală, începând cu data de 22 noiembrie. „Deși publicitatea online este incredibil de puternică și foarte eficientă pentru...

AIEA: Ambasadorul român Cornel Feruță a pierdut în fața argentinianului Rafael Grossi

AIEA: Ambasadorul român Cornel Feruță a pierdut în fața argentinianului Rafael Grossi
Consiliul Guvernatorilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) s-a reunit, la Viena, pe 29 octombrie 2019, pentru a patra rundă de vot formal în cadrul procesului alegerii Directorului General al...

Dezbatere publică la MCSI despre efectele tehnologiei 5G asupra sănătății

Dezbatere publică la MCSI despre efectele tehnologiei 5G asupra sănătății
Radiaţiile electromagnetice, inclusiv cele generate de tehnologia 5G, au efecte complexe asupra neuronilor, hormonilor şi funcţiei cardiace, iar acest lucru reiese din studiile efectuate la nivel mondial, a afirmat, l...

Marea Britanie - Roboţii, soluţia pentru îngrijirea vârstnicilor în contextul îmbătrânirii populaţiei

Marea Britanie - Roboţii, soluţia pentru îngrijirea vârstnicilor în contextul îmbătrânirii populaţiei
În contextul îmbătrânirii populaţiei şi a provocării reprezentată de îngrijirea unui număr mai mare de persoane vârstnice, Guvernul Marii Britanii a anunţat sâmbătă că roboţii concepuţi pentru a oferi...

Roverul VIPER al NASA va aseleniza la polul sud al Lunii pentru a căuta apa necesară astronauţilor

Roverul VIPER al NASA va aseleniza la polul sud al Lunii pentru a căuta apa necesară astronauţilor
Administratorul general al NASA, Jim Bridenstine, a declarat vineri că agenţia spaţială americană intenţionează să trimită un rover pentru a preleva, în premieră, mostre de apă îngheţată de la polul sud...

Facebook lansează „Facebook News”, un flux de ştiri realizat în colaborare cu mass-media

Facebook lansează „Facebook News”, un flux de ştiri realizat în colaborare cu mass-media
Acuzată că propagă dezinformarea, reţeaua de socializare Facebook a anunţat vineri lansarea unui flux de ştiri împreună cu mass-media, menit să promoveze jurnalismul de calitate, transmite AFP. „De mai...

Huawei a lansat primul său smartphone pliabil, la un preț de 2.403 de dolari

Huawei a lansat primul său smartphone pliabil, la un preț de 2.403 de dolari
Grupul Huawei Technologies Co Ltd a început să primească comenzi în China pentru primul său smartphone pliabil. Lansarea modelului 5G Mate X a fost amânată de două ori în acest an deoarece Huawei, al...

O hackeriţă de 12 ani, pe jumătate româncă, participă la cea mai mare conferinţă de securitate cibernetică, DefCamp #10

O hackeriţă de 12 ani, pe jumătate româncă, participă la cea mai mare conferinţă de securitate cibernetică, DefCamp #10
Bianca Lewis, în vârstă de 12 ani, a testat şi găsit vulnerabilităţi informatice în sistemul electronic de vot din Statele Unite ale Americii, iar între 7 şi 8 noiembrie va fi prezentă la Bucureşti, unde va...

Un român de la Universitatea Cambridge a participat la crearea unei frunze artificiale care produce gaz ecologic

Un român de la Universitatea Cambridge a participat la crearea unei frunze artificiale care produce gaz ecologic
O frunză artificială, creată de o echipă de cercetători de la Universitatea Cambridge, din care face parte şi doctorandul român Virgil Andrei, este capabilă să imite fotosinteza, procesul prin care...

Astronautele Christina Koch şi Jessica Meir au efectuat prima ieşire în spaţiu exclusiv feminină

Astronautele Christina Koch şi Jessica Meir au efectuat prima ieşire în spaţiu exclusiv feminină
Astronautele americane Christina Koch şi Jessica Meir au efectuat împreună vineri o ieşire în spaţiu de la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS) pentru a realiza o lucrare de reparaţii, marcând prima ie...
Serviciul de email marketing furnizat de