Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
In general, oamenii considera ca barfele reprezinta o componenta negativa a caracterului celor care le practica. Dar, o serie de experimente efectuate recent de specialistii americani au relevat faptul ca barfele au o influenta benefica asupra starii psihice a indivizilor.
BENEFICII. Cercetarile s-au concentrat asupra "barfelor cu mesaj social pozitiv" care ii avertizeaza pe interlocutorii unei persoane despre indivizii neseriosi sau necinstiti, spre deosebire de "barfele cu caracter voyeuristic despre actiunile pozitive sau negative ale personajelor revistelor de scndal". Potrivit cercetatorilor Universitatii Berkeley, California, barfele ii ajuta pe cei care le "emit" sa isi cenzureze comportamentul, sa previna exploatarea unor situatii critice sau sa se elibereze de stres. Raspandirea unor informatii referitoare la persoane despre care "zvonerii" cred ca s-au comportat gresit ii fac pe cei din urma sa isi amerlioreze starea generala si sa elimine frustrarea care i-a determinat sa lanseze barfele.
PULS VARIABIL. In cadrul experimentelor, cercetatorii au apelat la o serie de jocuri la care generozitatea participantilor, unii fata de ceilalti, putea fi masurata prin sumele sau numarul de puncte pe care ei erau dispusi sa le cedeze. In timpul primului test, 51 de voluntari au fost conectati la un aparat pentru monitorizarea batailor inimii in timp ce urmareau scorul realizat de doi concurenti care participau la un joc. Dupa cateva runde, observatorii au putut sesiza ca unul dintre concurenti nu juca corect si castiga toate punctele. Specialistii au constatat ca pulsul persoanelor care au observat "frauda" s-a accelerat si ca acestea cautau o metoda cat mai rapida pentru a-l informa pe cel care pierdea ca oponentul sau trisa. Odata ce informatiile despre "frauda" ajungeau la destinatar, pulsul observatorilor revenea in limitele normale. Cercetatorii au putut concluziona ca barfele le-au diminuat observatorilor stresul, emotiile negative si sentimentul de frustrare.
ALTRUISM. Cel de-al doilea test presupunea ca participantii, in numar de 111, sa completeze initial o serie de chestionare cu intrebari despre altruismul si dorinta de cooperare care ii caracterizau. Ulterior acestia au umarit pe ecranele unor monitoare scorurile, inregistrate timp de trei runde, la un joc bazat pe mecanisme de crestere economica si au putut observa ca unul dintre concurenti trisa. Cu cat observatorii simteau o senzatie de frustrare mai mare observand neregulile, cu atat ai cautau mai intens o metoda de a barfi pentru a transmite informatia celuilalt concurent pentru a evita ca el sa fie inselat. Potrivit specialistilor, principala cauza care ii determina pe oameni sa lanseze barfe este de a-i ajuta pe semeni sa obtina unele avantaje decat a iesi in evidenta ei insisi. Cu cat participantii manifestau un altruism mai accentuat, cu atat ei reclamau emotii negative mai intense.
EFECT POZITIV. Pentru "a ridica stacheta", in cadrul celui de al treilea test, subiectii au fost rugati sa fie de acord sa renunte la onorariul primit pentru participarea la experiment, daca intentionau sa lanseze o "barfa-avertisment". "Sacrificiile" lor nu aveau sa influenteze negativ scorul jucatorului egoist. Chiar si in astfel de conditii, multi dintre observatori au acceptat sa renunte la castigul lor financiar doar pentru a lansa barfa ca avertisment, chiar daca nu puteau influenta direct scorul jucatorului egoist. Potrivit specialistilor, rezultatele experimentului au demonstrat, pe de o parte, ca imoralitatea altor persoane ne poate induce un sentiment de frustrare. Pe de-o parte, transmiterea unor informatii despre acest subiectaltor persone carora le-ar putea fi utile ne poate ameliora simtitor starea generala.
