x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Charles Barkla: Premiul Nobel pentru Fizică 1917

0
Autor: Jurnalul National 27 Mar 2008 - 00:00

Charles Glover Barkla s-a născut în iunie 1877 în Lancashire, Anglia, în casa lui J.M. Barkla, secretar al ­companiei Atlas Chemical

Charles Glover Barkla s-a născut în iunie 1877 în Lancashire, Anglia, în casa lui J.M. Barkla, secretar al ­companiei Atlas Chemical. Şi-a început educaţia la Institutul din Liverpool, apoi a urmat Colegiul Universitar din aceeaşi localitate, unde a studiat, începând din 1894, matematica şi fizica. Patru ani mai târziu a absolvit colegiul, iar în 1899 şi-a obţinut masteratul. În 1851 şi-a ­îndreptat atenţia asupra ­Colegiului ­Trinity, Cambridge, şi a lucrat alături de J.J. Thompson în laboratorul Cavendish.

 

CARIERĂ. Între anii 1905 şi 1909, Barkla a profesat în di­ver­se posturi, de la demonstrator, lector asistent, până la lector spe­cial în electricitate avansată. Din anul 1909 i-a luat locul profesorului H.A. Wilson la Universitatea din Londra, obţinând titlul de “Wheatstone Professor in Phi­sics”. În anul 1913, Charles ­Barkla a acceptat postul de con­duce­re al catedrei de Filosofie Na­tu­rală de la Universitatea din Edinburgh. Şi-a păstrat acest post până la moartea sa, în 1944. A fost membru al Societă­ţii Regale şi a primit numeroase titluri onorifice. A primit titlul de “Bakerian Lec­tu­rer” din partea Societăţii Re­gale în 1916, iar în anul urmă­tor a fost decorat cu Medalia Hughes.


VIAŢĂ PRIVATĂ. Când nu lucra în laborator,  Barkla se recrea cântând. Vocea sa ­baritonală servea şi în corul “King’s College Chapel Choir”. Era de asemenea şi un împătimit al golfului. Charles Glover Barkla s-a căsătorit în 1907 cu Mary Esther. Au avut împreună doi fii şi o fiică. Fiul cel mic, locotenent de zbor Michael Barkla, a căzut la datorie în 1943.

 

Radiaţia Röntgen

Primele cercetări ale lui Barkla urmăreau velocitatea undelor electrice de-a lungul firelor. În 1902 şi-a început investigaţiile în ceea ce priveşte radiaţia Röntgen, cercetări ce aveau să-i ocupe întreaga viaţă. A descoperit polarizarea razelor X, un rezultat experimental deosebit de important, care arată că razele X erau asemănătoare luminii obişnuite. Barkla a realizat contribuţii valoroase la cunoştinţele actuale asupra absorbţiei şi acţiunii fotografice a razelor X. În lucrările sale ulterioare a demostrat relaţia dintre radiaţia X caracteristică şi radiaţia corpusculară care o însoţeşte. A arătat, de ­asemenea, aplicabilitatea şi limitarea teoriei cuantice în relaţie cu radiaţia Röntgen. Rezultatele descoperirilor sale sunt înregistrate în numeroase lucrări, apărute, de cele mai multe ori, în publicaţia Societăţii Regale ­”Transactions and Proceedings”.

În 1917, Charles Glover Barkla primea Premiul Nobel pentru Fizică, pentru recunoaşterea întregii sale munci de cercetare şi pentru descoperirea radiaţiei Röntgen ­caracteristică elementelor. Era recunoscut şi pentru calităţile sale deosebite de xaminator în fizică.

 

CV

Data naşterii: 7 iunie 1877

Locul naşterii: Widnes, Lancashire, Marea Britanie

Carieră:

1898 – a absolvit Colegiul Universitar din Liverpool;

1851 – a început cercetările la ­Laboratorul Cavendish al Trinity College, Cambridge, alături de J.J. Thompson;

1909 – devine profesor de fizică la Universitatea din Londra;

1913 – s-a ocupat de catedra de ­filosofie naturală la Universitatea din Edinburgh;

1917 – câştigă Premiul Nobel pentru Fizică;

23 octombrie 1944 – încetează din viaţă la Braidwood, Edinburgh, Marea Britanie.

1905-1909 – a lucrat ca ­demonstrator, lector asistent în fizică şi lector special în electricitate avansată

Citeşte mai multe despre:   fizica,   zoom pe nobel,   barkla

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

„Ceas” genetic care prezice durata de viaţă a fiecărei specii, descoperit de cercetătorii australieni

„Ceas” genetic care prezice durata de viaţă a fiecărei specii, descoperit de cercetătorii australieni
O echipă de cercetători de la Agenţia naţională de ştiinţă din Australia a descoperit o metodă simplă pentru a prezice durata de viaţă a fiecărei specii pe baza analizei genomului, informează...

O insulă din largul Timorului de Est foloseşte o tehnologie ce transformă lumina solară şi aerul în apă potabilă

O insulă din largul Timorului de Est foloseşte o tehnologie ce transformă lumina solară şi aerul în apă potabilă
Locuitorii unei mici insule aflate în largul coastelor Timorului de Est, care s-au confruntat timp îndelungat cu lipsa de apă potabilă, şi-au asigurat de curând rezerve regenerabile de apă proaspătă, de care...

Oamenii de știință au aflat greutatea Căii Lactee

Oamenii de știință au aflat greutatea Căii Lactee
Conform unei noi măsurători, galaxia în care se află sistemul nostru solar, Calea Lactee, are masa de 890 de miliarde de ori mai mare decât a Soarelui, informează Live Science. Masa de 890 miliarde de sori...

Tehnologia digitală va aduce un plus de 1,5 trilioane de dolari la PIB-ul global până în 2030

Tehnologia digitală va aduce un plus de 1,5 trilioane de dolari la PIB-ul global până în 2030
Realitatea augmentată (AR) şi Realitatea virtuală (VR), utilizate la scară largă în domenii ca sănătate, comerţ şi servicii, vor aduce un plus de 1,5 trilioane de dolari la PIB-ul global până în anul 2030...

Xiaomi Mi Note 10, primul telefon din lume cu penta cameră de 108MP, disponibil în România

Xiaomi Mi Note 10, primul telefon din lume cu penta cameră de 108MP, disponibil în România
Xiaomi, lider global în tehnologie, a anunțat că telefonului Mi Note 10, ultimul dispozitiv din seria premium Mi Note, este disponibil şi în România. Noul model este echipat cu prima penta cameră de 108 MP din...

Un nou robot va scoate de pe orbita terestră gunoaiele spațiale

Un nou robot va scoate de pe orbita terestră gunoaiele spațiale
Noul robot cu patru braţe ClearSpace-1, conceput să de-orbiteze gunoaiele spaţiale pentru a curăţa orbita terestră, va fi lansat de Agenţia Spaţială Europeană (ESA) în 2025, conform unui material...

A fost lansat primul smartphone bazat pe tehnologia blockchain

A fost lansat primul smartphone bazat pe tehnologia blockchain
A apărut pe piață primul smartphone modular bazat pe tehnologia blockchain, fiind dezvoltat de către rețeaua de vânzări de criptomonede Pundi X. Acesta a fost prezentat prima...

Unul dintre cele mai puternice computere din lume a fost lansat la Berlin

Unul dintre cele mai puternice computere din lume a fost lansat la Berlin
Unul dintre cele mai puternice computere din lume a fost lansat la Institutul Zuse din Berlin. A fost numit Lise și oferă oamenilor de ştiinţă din nordul Germaniei servicii deosebit de complexe, alături...

Laureaţi Nobel, în direct cu astronauţi de pe Staţia Spaţială Internaţională

Laureaţi Nobel, în direct cu astronauţi de pe Staţia Spaţială Internaţională
Astronauţi de pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS) au discutat vineri despre viaţa extraterestră şi calităţile necesare pentru ştiinţă în timpul unui apel video în direct cu trei dintre laureaţii...

Apropierea de Soare a unei sonde a NASA dezvăluie date surprinzătoare despre vântul solar

Apropierea de Soare a unei sonde a NASA dezvăluie date surprinzătoare despre vântul solar
Apropierea de Soare a unei sonde a agenţiei spaţiale americane NASA oferă oamenilor de ştiinţă informaţii unice despre vântul solar şi atmosfera corpului ceresc central al sistemului nostru planetar,...

Premieră mondială în Australia. Au fost instalate camere de detecție a utilizării telefoanelor mobile la volan

Premieră mondială în Australia. Au fost instalate camere de detecție a utilizării telefoanelor mobile la volan
Camere cu funcţie de detecţie a telefoanelor mobile utilizate în mod ilegal la volan, o tehnologie folosită în premieră la nivel mondial, au fost lansate în statul australian Noul Wales de Sud. Noul Wales de Sud...

O gaură neagră de masă stelară din Calea Lactee este mult mai masivă decât se credea

O gaură neagră de masă stelară din Calea Lactee este mult mai masivă decât se credea
O gaură neagră de masă stelară din Calea Lactee, aflată la aproximativ 15.000 de ani lumină de Soare, este de peste două ori mai masivă decât credeau oamenii de ştiinţă că ar fi posibil pentru o gaură neagr...

Cum arată și ce preț are noul Xiaomi Redmi Note 8T. Are o cameră cu înaltă rezoluție de 48MP, permite încărcare rapidă la 18W și are funcție NFC

Cum arată și ce preț are noul Xiaomi Redmi Note 8T. Are o cameră cu înaltă rezoluție de 48MP, permite încărcare rapidă la 18W și are funcție NFC
Xiaomi a lansat un nou smartphone Redmi: Redmi Note 8T. Cu o cameră foto cvadruplă de 48 MP, Redmi Note 8T vine în 3 variante inedite de culoare, impresionează printr-o configurație de top și printr-un design...

A fost creată bacteria care se hrănește doar cu dioxid de carbon

A fost creată bacteria care se hrănește doar cu dioxid de carbon
Cercetători israelieni au dezvoltat o bacterie care se hrăneşte doar cu dioxid de carbon, a anunţat Weismann Institute for Science (WIS) din Rehovot, un oraş din partea centrală a Israelului. Aceste bacterii,...

În textura spațiu-timp a Universului ar putea exista fisuri, formate la puțin timp după Big Bang

În textura spațiu-timp a Universului ar putea exista fisuri, formate la puțin timp după Big Bang
Ar putea exista crăpături în textura spaţiu-timp din care este format Universul, fisuri rămase din perioada imediat următoare după Big Bang, însă telescoapele actuale nu le pot detecta, conform unui nou studiu,...
Serviciul de email marketing furnizat de