China Antică invadează British Museum

Celebrul muzeu britanic se pregăteşte pentru cea mai mare expoziţie pe care a găzduit-o vreodată, după cea a faraonului Tutankamon, din 1972. De această dată, oaspeţi sunt statuile din mormăntul primului impărat chinez.

Celebrul muzeu britanic se pregăteşte pentru cea mai mare expoziţie pe care a găzduit-o vreodată, după cea a faraonului Tutankamon, din 1972. De această dată, oaspeţi sunt statuile din mormăntul primului impărat chinez.


Sunt tăcuţi, sobri şi stau aliniaţi in şiruri prelungi, intr-o deplină nemişcare. Il păzesc de mai bine de 2.000 de ani pe primul impărat al Chinei in somnul său etern. Insă in septembrie vor intămpina cu liniştea lor misterioasă miile de exclamaţii pe care publicul ce va intra pe porţile prestigiosului British Museum le va scoate la vederea Armatei de teracotă a lui Qin Shi Huang, primul monarh unificator al Imperiului Chinez. Pregătirile din capitala londoneză sunt in toi, angajaţii muzeului pregătind statuile de oameni şi cai pentru dispunerea lor intr-un sit amenajat intr-o incintă specială, după cum relatează presa britanică. Pe lăngă soldaţii şi caii de teracotă, expoziţia, formată din 120 de obiecte din mormăntul lui Qin Shi Huang, va mai expune şi statui de găşte de bronz in mărime naturală, lebede şi cocori, care, in organizarea mausoleului primului impărat, se crede că dansau pe muzica ce era căntată de muzicienii de teracotă pentru
a-l delecta pe monarhul defunct, relatează The Times.


RECONSTRUCŢIE. Pe lăngă călătoria "reprezentanţilor" oştirii de teracotă in Vestul indepărtat al arhipelagului britanic, in China, arheologii care au excavat şi studiat incontinuu situl funerar al primului impărat al acestei ţări, din 1974 pănă in prezent, au anunţat că au reuşit să recreeze complet in grafică tridimensională mormăntul lui Qin Shi Huang. In interiorul vastului mausoleu, cei 700.000 de muncitori care au construit "lumea subpămănteană" in care primul unificator al Chinei se odihneşte in eternitate au amplasat o curte completă, cu statui care reprezintă funcţionari ai birocraţiei imperiale, muzicieni, acrobaţi, animale, mobilier. Structura construcţiei, după cum reiese din randările tridimensionale, presupunea un sistem de acoperire extrem de complex, care de-a lungul timpului a cedat presiunii şi s-a prăbuşit, se mai arată in materialul publicat de The Times. Iar sub acoperişul mausoleului, o vastă reţea de pavilioane, clădiri şi palate fusese amenajată pentru ca Qin Shi Huang să aibă in viaţa de apoi condiţiile pe care le-a avut şi in timpul domniei sale ca impărat, din 221 i.Hr. pănă in 210 i.Hr. Arheologii estimează insă că, pe lăngă cele 1.000 de statuete aduse la lumina zilei pănă acum, incă 7.000 mai există in subteranele mausoleului. Extins pe o suprafaţă de 4 km pătraţi, mormăntul lui Qin Shi Huang se află lăngă oraşul Xi’an, in provincia Shaanxi, in centrul Chinei, spre graniţa nordică.


CRONICILE. Prima relatare despre bogăţiile şi inestimabilele opere de artă care alcătuiesc interiorul mormăntului primului impărat chinez datează din secolul I şi i se datorează părintelui istoriografiei chinezeşti, prefectul Sima Qian. Acesta a descris, la mai puţin de un secol de la moartea lui Qin, incăperile din mausoleu, menţionănd bijuterii rare, o hartă a cerurilor ale cărei stele erau reprezentate de perle, in vreme ce podelele constituiau o hartă a Chinei, iar pe cursurile trasate ale răurilor curgea mercur. Monarhul care doarme sub colina de lăngă Xi’an este considerat primul unificator al provinciilor feudale chineze, cel care a creat o birocraţie unică a imperiului, bătănd monedă şi standardizănd unităţile de măsurat. Imperiul pe care l-a fondat in primul secol i.Hr a durat, cu mici intreruperi, aproape 2.000 de ani.