x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Darth Vader-ii de lângă noi

0
Autor: Anca Aldea 19 Noi 2010 - 11:58
Darth Vader-ii de lângă noi


138311-reutersjeff-j-mitchell-rtxi2ne.jpgÎn anul 2029, maşini cu inteligenţă artificială au pornit un război împotriva rasei umane. O creatură jumătate om, jumătate robot s-a întors în timp, în 1984, pentru a ucide o femeie care avea să dea naştere unui pui de om căruia îi fusese predestinat să devină liderul „rebelilor” umani care urmau să ţină piept, peste ani, maşinilor inteligente. Acesta este, pe scurt, subiectul binecunoscutului film „The Terminator”.

Vă amintiţi, probabil, şi povestea impresionantă a lui Anakin Skywalker (Darth Vader din „Războiul stelelor”), răpus într-un duel de maestrul său, Obi-Wan Kenobi. Deznodământul luptei corp la corp i-a provocat discipolului o serie de arsuri pe tot corpul, pierzându-şi ambele picioarele, braţul stâng şi suferind răni deosebit de grave pe o mare parte din trup. Salvat din ghearele morţii, Anakin este reconstituit cibernetic, devenind un om-maşină. Fiul său, Luke, a suferit şi el o transformare bionică, la scară mult mai redusă, având nevoie doar de înlocuirea braţului drept pierdut într-un duel.

Or fi Terminator, Darth Vader, Luke Skywalker, Ironman şi Robocop personaje fictive, dar adevărul e că, în ansamblul ei, ştiinţa din zilele noastre nu stă pe loc, se dezvoltă din ce în ce mai mult, apropiindu-se cu paşi repezi de „realităţile”” pe care le vedem în filme. Bionica se află la început de drum, îşi trăieşte – să spunem – copilăria, dar în viitorul nu foarte îndepărtat va cunoaşte culmi de invidiat. Se ştie că membrele artificiale au apărut în urmă cu aproximativ 400 de ani.

Un exemplu celebru şi relativ recent este cel al marchizului de Anglesey, căruia i-a fost înlocuit, cu o proteză din lemn, piciorul pierdut în Bătălia de la Waterloo, în 1815. Ceea ce numim astăzi bionică este mult mai mult decât o proteză din lemn. Bionica reprezintă un domeniu cu aplicaţie interdisciplinară (cuprinzând electronica, biotehnologia, hidraulica, medicina, informatizarea şi nanotehnologia). De exemplu, mâna bionică i-Limb complet articulată, disponibilă comercial (din ianuarie 2008), care constituie un dispozitiv controlat de electrozii ataşaţi pe pielea braţului (electrozi care preiau semnalele electrice „emise” de muşchi). Asigură o prindere completă, degetele funcţionează independent; este flexibilă, durabilă, estetică, funcţională ca şi o mână organică şi poate fi controlată cu mintea.

În toamna lui 2009, cercetătorii italieni anunţau că au implantat unui tânăr brazilian prima mână bionică ce putea fi controlată de sistemul nervos central. Mâna în cauză era acoperită de un fel de mănuşă din fibră de carbon. De asemenea, introduse de o bună bucată de timp, genunchii şi picioarele bionice permit utilizatorului un mai bun control al mişcărilor în funcţe de cerinţele organismului.

Apariţia pacemaker-ului cardiac artificial, care foloseşte impulsuri electrice pentru a regla bătăile inimii, avea să revoluţioneze medicina, oferind cercetătorilor şansa de a se canaliza pe crearea ini­milor artificiale, care iniţial erau dispozitive temporare pentru pacienţii aflaţi pe listele de aşteptare pentru transplant. Dar în 2008, oamenii de ştiinţă francezi au anunţat crearea, în colaborare cu grupul EADS, a primei inimi artificiale complet funcţionale, care foloseşte tehnologii similare celor existente în sateliţi şi avioane. Dispozitivul va fi produs în seria abia de anul viitor, potrivit presei de specialitate.

Una dintre cele mai cunoscute şi mai de succes „poveşti” din această lume aparţine aşa-numitului implant cohlear sau urechea bionică. Părintele său, profesorul Graeme Clark de la Universitatea din Melbourne (Australia), a creat, în anii ’60, acest dispozitiv pentru pacienţii care suferă de surzenie. Aparatul format din opt componente este dotat, între altele, cu un microfon extern, care transformă sunetul din exterior în semnale electrice pe care nervul cohlear le trimite apoi la creier. În prezent se lucrează la o tehnologie superioară, în încercarea de a îmbunătăţi claritatea auzului, în speţă în locuri foarte aglomerate şi zgomotoase.

Una dintre preocupările majore ale oamenilor de ştiinţă la ora actuală constă în dezvoltarea unei tehnologii eficiente pentru crearea ochiului bionic perfect. În prezent, cercetătorii se axează pe trei direcţii: stimularea electrică a retinei (electrozi care stimulează nervul optic trimiţând semnale la creier), implantul cu minitelescoape implantate în ochi pentru mărirea imaginilor pe retină şi o procedură prin care informaţia vizuală este colectată de o cameră externă de mici dimensiuni şi trimisă unui procesor şi apoi electrozilor implantaţi în creier.

Una dintre cele mai mari provocări ale cercetătorilor din zilele noastre constă în dezvoltarea unei modalităţi prin care o persoană să poată controla un dispozitiv bionic cu ajutorul propriului creier. Pionierat în acest sens au făcut americanii, dezvoltând neuronii artificiali, şi francezii, realizând un tranzistor organic ce poate mima funcţionalitatea unei joncţiuni între doi neuroni. Pe de altă parte, cercetătorii au reuşit să ajute un pacient care suferea de paralizie la toate cele patru membre să-şi verifice e-mail-ul şi să joace jocuri video cu ajutorul unui cip implantat pe suprafaţa creierului. În prezent, cercetătorii caută o modalitate de implantare de electrozi în creierul unui bolnav de Alzheimer, epilepsie, Parkinson sau depresie.

În 2007, profesorul Graeme Clark spunea că bio­nica deschide o nouă eră a medicinei – medicina bionică. O eră în care ţesuturi ale organismului pot fi înlocuite cu succes de tehnologie în miniatură. O eră în care viitoarele urechi bionice vor consta în nanoelectrozi care vor face o mai bună legătură între implant şi nervi. O eră în care nanomaterialele (de exemplu, nanotuburile de carbon) vor fi folosite pentru creşterea nervilor distruşi. O eră în care adolescenţi ca Sophia Steinsberg din Marea Britanie vor trăi fericiţi cu un os bionic din titan implantat în picior (care poate fi alungit manual din afara corpului, cu ajutorul electromagneţilor) sau în cine ştie ce altă parte a trupului. Şi poate o eră în care, de ce nu, eroii copilăriei noastre vor fi la fel de reali ca noi.

Citeşte mai multe despre:   zoom

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Un român de la Universitatea Cambridge a participat la crearea unei frunze artificiale care produce gaz ecologic

Un român de la Universitatea Cambridge a participat la crearea unei frunze artificiale care produce gaz ecologic
O frunză artificială, creată de o echipă de cercetători de la Universitatea Cambridge, din care face parte şi doctorandul român Virgil Andrei, este capabilă să imite fotosinteza, procesul prin care...

Astronautele Christina Koch şi Jessica Meir au efectuat prima ieşire în spaţiu exclusiv feminină

Astronautele Christina Koch şi Jessica Meir au efectuat prima ieşire în spaţiu exclusiv feminină
Astronautele americane Christina Koch şi Jessica Meir au efectuat împreună vineri o ieşire în spaţiu de la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS) pentru a realiza o lucrare de reparaţii, marcând prima ie...

Calea Lactee „a furat” câteva galaxii pitice din vecinătatea sa de la o altă galaxie

Calea Lactee „a furat” câteva galaxii pitice din vecinătatea sa de la o altă galaxie
Calea Lactee, galaxia din care face parte Sistemul Solar, a „furat” câteva microgalaxii ce făceau parte din Marele Nor al lui Magellan, o galaxie din apropierea sa, în contextul unui proces de ciocnire...

NASA a prezentat două costume spațiale care vor fi purtate de astronauți pe Lună

NASA a prezentat două costume spațiale care vor fi purtate de astronauți pe Lună
NASA a prezentat două noi prototipuri ale unor costume spaţiale concepute pentru a fi purtate de toţi astronauţii, bărbaţi sau femei, care vor explora Luna, informează Live Science. În cadrul unui eveniment...

Laureat al Premiului Nobel 2019: Oamenii nu vor putea trăi vreodată pe o altă planetă

Laureat al Premiului Nobel 2019: Oamenii nu vor putea trăi vreodată pe o altă planetă
Oamenii nu vor putea trăi vreodată pe o altă planetă în afara Pământului, susţine Michael Mayor, astrofizicianul co-laureat al Premiului Nobel pentru Fizică 2019 pentru descoperirea primei exoplanete pe...

Rusia lansează o strategie naţională pentru dezvoltarea inteligenţei artificiale

Rusia lansează o strategie naţională pentru dezvoltarea inteligenţei artificiale
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a aprobat vineri o strategie naţională pentru dezvoltarea inteligenţei artificiale, pe care o consideră un sector-cheie pentru supremaţia mondială, transmite AFP. Liniile...

România a devenit, în premieră, campioană europeană în securitate cibernetică

România a devenit, în premieră, campioană europeană în securitate cibernetică
România a câştigat titlul de campioană europeană la competiţia „European Cyber Security Challenge 2019”, care a avut loc în perioada 9-11 octombrie, la Palatul Parlamentului din Bucureşti. Distincţiile...

Un robot patruped pentru explorare selenară, prezentat la Londra

Un robot patruped pentru explorare selenară, prezentat la Londra
Un robot cu patru picioare, construit special pentru explorarea suprafeţei selenare în 2021, a fost prezentat publicului, joi, la Londra, transmite Reuters. Noul concept de rover, cu patru picioare în loc de roţi,...

UPDATE Nobel 2019 pentru chimie: Dezvoltarea bateriilor litiu-ion

UPDATE Nobel 2019 pentru chimie: Dezvoltarea bateriilor litiu-ion
Cercetătorii John B. Goodenough, M. Stanley Whittingham şi Akira Yoshino au fost recompensaţi cu premiul Nobel pentru chimie pe anul 2019, potrivit unui anunţ făcut de Academia Regală de Ştiinţe din Suedia....

NASA a descoperit urme de lacuri saline pe planeta Marte

NASA a descoperit urme de lacuri saline pe planeta Marte
Vehiculul Curiosity, administrat de NASA și care cercetează din 2011 planeta Marte, a descoperit o serie de roci bogate în săruri minerale. Acestea ar putea reprezenta dovezi...

Amazon a prezentat prima versiune pentru copii a cititorului de cărţi electronice Kindle

Amazon a prezentat prima versiune pentru copii a cititorului de cărţi electronice Kindle
Gigantul Amazon a prezentat o nouă versiune a cititorului său de cărţi electronice Kindle, proiectată pentru prima dată special pentru copii, informează luni Press Association. Noul Kindle Kids Edition include...

UPDATE Nobel 2019 pentru fizică: Descoperiri privind Universul și locul Pământului în cosmos

UPDATE Nobel 2019 pentru fizică: Descoperiri privind Universul și locul Pământului în cosmos
Premiul Nobel pentru Fizică 2019 este împărţit de trei oameni de ştiinţă, jumătate revenindu-i lui James Peebles pentru descoperiri teoretice în domeniul cosmologiei. Cealaltă jumătate le-a revenit...

Fosile rare din perioada cambriană au fost descoperite în estul Chinei

Fosile rare din perioada cambriană au fost descoperite în estul Chinei
Fosile bine conservate ale unui artropod din perioada cambriană au fost descoperite de oamenii de ştiinţă în provincia Shandong din estul Chinei, fiind prima oară când acest gen a fost descoperit în afara...

Specialiştii români despre descoperirea făcută de laureaţii Premiului Nobel pentru medicină

Specialiştii români despre descoperirea făcută de laureaţii Premiului Nobel pentru medicină
La Stockholm se anunţă astăzi premiul Nobel pentru fizică, decis de Academia Regală de Ştiinţe a Suediei. Potrivit presei suedeze, favoriţi ar fi un grup de oameni de ştiinţă din Statele Unite, Franţa şi...

O echipă de cercetători a creat o pastilă cu insulină care ar putea să înlocuiască injecțiile

O echipă de cercetători a creat o pastilă cu insulină care ar putea să înlocuiască injecțiile
Milioane de pacienți care suferă de diabet ar putea scăpa, în sfârșit, de injecțiile cu insulină. Cercetătorii de la Massachusetts Institute of Technology au creat o pastilă suficient de puternică încât să...
Serviciul de email marketing furnizat de