Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Regimul alimentar pe bază de floră şi faună marină ar putea dispărea de pe mesele noastre noastre, avertizează un grup de ecologişti din Danemarca şi Chile.
Ecologiştii avertizează din nou: mediul subacvatic este grav afectat de încălzirea globală şi de creşterea conţinutului de dioxid de carbon din atmosferă. Schimbările climatice şi variaţia de CO2 provoacă descreşterea alarmantă a oxigenului în oceane, iar acest lucru va duce la moartea formelor superioare de viaţă în apele oceanice.
Zone moarte
Militanţii pentru mediu spun că "zonelor moarte” din oceane s-ar putea mări de peste zece ori, în primul rând din cauza industrializării. Pe de altă parte, din cauza creşterii temperaturilor medii şi maxime, care au perturbat ciclurile climatice. O altă cauză constă în utilizarea combustibilului mineral, care a început să aibă repercusiuni asupra celei mai importante zone-tampon: Oceanul planetar. Potrivit Agenţiei Agerpres, care citează cotidianul rus Gazeta, lucrurile nu se limitează doar la topirea gheţarilor şi la posibilele modificări de curenţi. Temperatura ridicată şi majorarea concentraţiei de CO2 (nivelul de CO2 din atmosferă a crescut de patru ori, iar temperatura Globului e mai mare cu 5 grade Celsius) "lucrează” împreună la deteriorarea oceanelor, diminuând cantitatea de oxigen dizolvat, fără de care formele superioare de viaţă din apă nu pot supravieţui.
Algele verzi-albastre (bacterii denumite şi Cyanobacteria, n.r.) din apele sărace în ioni s-au dovedit capabile "să scurteze” ciclul de fotosinteză, fără a mai asimila CO2 din mediul înconjurător, scrie presa rusă
Modelul danez
Un grup de experţi danezi, conduşi de profesorul Gary Shaffer de la Institutul Niels Bohr din Copenhaga, a publicat, în revista Nature Geoscience un raport bine pus la punct despre reacţia pe termen lung a Oceanului planetar la diverse emisii şi scenarii despre încălzirea globală. Cercetătorii au proiectat un model în care ecosistemul Terrei va evolua în următorii o 100.000 de ani, ţinând cont de starea atmosferei, a Oceanului planetar, a depunerilor oceanice, a litosferei şi a biosferei începând cu anul 1765. Analizând modelul, oamenii de ştiinţă apreciază că în viitorul apropiat peştii vor rămâne fără oxigen, coralii şi bureţii de mare – fără schelet, iar unicii locuitori ai "zonelor moarte” vor fi fito- şi zooplanctonul.Ecosistemele mici ar putea fi restabilite printr-un control al "instrumentelor agricole”, dar consecinţele încălzirii globale nu vor putea fi combătute prea curând. În viitorul apropiat, "zonele moarte” s-ar putea mări de peste zece ori, afectând nu doar regiunile limitrofe, chiar dacă ecologiştii nu mai prevăd o majorare radicală a temperaturii. Situaţia este îngreunată şi de "interferenţa” încetinită a apelor oceanice. Planctonul, care are rolul de a fixa azotul dizolvat în apă şi care acoperă suprafeţe mari, se va mări considerabil. Cu toate acestea, formele de viaţă avansate vor dispărea.
