x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

George Emil Palade

0
18 Oct 2008 - 00:00

Deşi mulţi alţi români ar fi trebuit să primească Premiul Nobel, până în prezent în rândul laureaţilor se află doar un nume românesc – George Emil Palade.



Deşi mulţi alţi români ar fi trebuit să primească Premiul Nobel, până în prezent în rândul laureaţilor se află doar un nume românesc – George Emil Palade.

George Emil Palade s-a născut în noiembrie 1912 la Iaşi, unde a urmat şi primii ani de şcoală. A dobândit dragostea de carte şi educaţie de la părinţii săi, Emil Palade, profesor de folosofie, şi Constanţa Cantemir-Palade, profesoară de liceu. A hotărât să urmeze liceul la "Alexandru Haşdeu" din Buzău, iar după absolvire, deşi tatăl său spera să-i calce pe urme în domeniul filosofiei, George Palade a fost mai atras de ştiinţele exacte şi, în 1930, s-a înscris la Universitatea de Medicină din Bucureşti. Încă din timpul anilor universitari a început să lucreze în laboratorul de anatomie alături de Francisc Rainer, profesor de anatomie, şi André Boivin, profesor de biochimie. În 1940, Palade îşi susţine, la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, teza de doctorat cu titlul "Tubul urinifer al delfinului. Studiu de morfologie şi fiziologie comparativă", temă cel puţin neobişnuită prin care cercetătorul încerca să studieze adaptarea funcţională a unui mamifer la viaţa acvatică.

EMIGRARE.
În timpul celui de-al doilea război mondial s-a înrolat în corpurile medicale ale Armatei Române, după care, încurajat de profesorul Grigore Popa, a plecat în Statele Unite în 1946 să-şi îmbogăţească studiile. Pentru câteva luni a lucrat la Laboratorul de Biologie al Universităţii New York alături de Robert Chambers. În această perioadă l-a întâlnit şi pe Albert Claude, alături de care, ani mai târziu, avea să primească Premiul Nobel pentru Medicină. În toamna aceluiaşi an, Palade s-a mutat la Institutul Rockefeller unde a lucrat, la început, la procedurile de fracţionare a celulelor şi a creat, împreună cu profesorii George Hageboom şi Walter Schneider, "metoda zaharozei" pentru omogenizarea şi fracţionarea ţesutului ficatului. Tot în jurul acestei date plasează Palade, într-o autobiografie, momentul de debut al cercetărilor microscopiei electronice cu scopul de a dezvolta anumite proceduri de preparare aplicabile la ţesutul organizat. A urmat o perioadă de activitate intensă întrucât noul strat al structurii biologice s-a dovedit a fi neobişnuit de bogat şi surprinzător de uniform pentru toate celulele eurariote.

DESCOPERIRE. În timpul acestor cercetări, Palade a definit structura mitocondriilor şi a descris particulele componente ale citoplasmei numite mai târziu ribozomi sau, în onoarea sa "granulele lui Palade". Alături de Porter, a investigat diferenţierile reticulului endoplasmatic, iar împreună cu Sanford Palay a desluşit structura sinapselor chimice. După toate aceste reuşite în domeniul cercetărilor medicale, laboratorul de la Institutul Rockefeller a început să fie cunoscut şi s-a transformat într-un centru de instruire în miscroscopia electronică biologică. Pe la mijlocul anilor 1950, cercetătorul român a decis să se aplece din nou asupra fracţionării celulei pentru definirea compoziţiei sale chimice şi a rolului funcţional al componentelor subcelulare nou-descoperite, iar în 1973 Palade a părăsit Universitatea Rockefeller pentru Şcoala Medicală a Universităţii Yale, unde credea cu tărie că va reuşi să realizeze o colaborare fructuoasă între patologie, medicina clinică şi noul domeniu al biologiei celulare. În 1990, s-a mutat la Universitatea din San Diego, unde a rămas până la sfârşitul vieţii.

RECUNOAŞTERE.
Printre cele mai importante premii primite de-a lungul vieţii se numără Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, Premiul Lasker (1966), Gairdner Special Award (1967) şi Premiul Hurwitz (1970). Începând cu 1961 a fost membru al Academiei Naţionale de Ştiinţe din Statele Unite, a fost ales membru de onoare al Academiei Române, iar în 1986, preşedintele american de la acea vreme, Ronald Reagan, i-a oferit Medalia Naţională pentru Merite deosebite în domeniul ştiinţei.

Cercetare

După 1960, biologia celulei a devenit un domeniu de cercetare recunoscut în lumea ştiinţifică şi Palade şi-a continuat studiile asupra procesului de secreţie, folosindu-se de două abordări. Prima se baza exclusiv pe fracţionarea celulei şi a condus la descoperirea segregării produşilor de secreţie în spaţiul cisternal al reticulului endoplasmatic. A doua abordare se baza în principal pe radioautografie şi presupunea experimente pe animale intacte şi pe felii pancreatice. Aceste studii ne-au oferit cunoştinţele actuale despre sinteza şi procesarea intracelulară a proteinelor de export. În paralel cu aceste cercetări, Palade a studiat de asemenea procesul de secreţie din celulele pancreatice exocrine, manifestând un interes ridicat în observarea aspectelor structurale ale permeabilităţii capilare. Alături de Marilyn Farquhar a investigat capilarele glomerulilor renali şi au confirmat faptul că membrana este bariera de filtrare pentru molecule cu diametrul de 100A sau mai mare. Aceste studii asupra capilarelor s-au realizat în principal cu ajutorul unor "mostre" de molecule de dimensiuni dinainte cunoscute, detectate individual sau în masă.

CV

DATA NAŞTERII: 12 noiembrie 1912
LOCUL NAŞTERII:Iaşi, România

CARIERĂ
1930-1936 – urmează cursurile Universităţii de Medicină şi Farmacie din Bucureşti;
1940 – îşi susţine teza de doctorat în medicină şi chirurgie;
1943 – conferenţiar universitar la Institutul de Anatomie al UMF Bucureşti;
1946 – se mută la Institutul Rockefeller pentru cercetări medicale din New York;
1956 – profesor de biologie celulară la Universitatea Rockefeller din New York;
1961 – preia conducerea Departamentului de Biologie Celulară al Institutului Rockefeller;
1964 – primeşte Premiul Passano;
1966 – este laureat al premiului Albert Lasker;
1972 – preia postul de profesor de biologie celulară la Universitatea Yale din Connecticut;
1974 – este laureat al Premiului Nobel pentru Medicină şi Fiziologie;
7 octombrie 2008 – încetează din viaţă în San Diego, California.

"Mă interesa să pătrund în profunzimea fenomenelor biologice. Să lucrez acolo unde bântuie îndoielile, unde se naşte ştiinţa. De aceea mi-am ales ceea ce americanii numesc «Basic Science», «Pilonii pe care se sprijină medicina»"

George Emil Palade într-o biografie de Radu Iftimovici

Citeşte mai multe despre:   special,   palade,   medicina,   georg

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

SUA: Facebook, dată în judecată pentru presupuse practici anticoncurenţiale

SUA: Facebook, dată în judecată pentru presupuse practici anticoncurenţiale
Patru companii au dat în judecată Facebook la un tribunal federal din SUA pentru presupuse practici anticoncurenţiale, acuzând reţeaua de social media că a revocat în mod inadecvat accesul la platforma sa pentru...

Incendiile de vegetaţie se vor înrăutăţi, iar oamenii trebuie să se adapteze, avertizează experţii

Incendiile de vegetaţie se vor înrăutăţi, iar oamenii trebuie să se adapteze, avertizează experţii
Incendiile de vegetaţie vor deveni mai frecvente în contextul în care schimbările climatice încălzesc Pământul, iar comunităţile vor trebui să se adapteze, au avertizat experţi internaţionali citaţi vineri...

Eurostat: Aproape jumătate dintre cetăţenii UE şi-au limitat activităţile private pe internet în 2019

Eurostat: Aproape jumătate dintre cetăţenii UE şi-au limitat activităţile private pe internet în 2019
Aproape jumătate dintre cetăţenii din Uniunea Europeană, respectiv 44%, cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani, susţin că şi-au limitat în 2019 activităţile private pe internet, din cauza temerilor...

Câinii au concurenţă serioasă din partea lupilor în jocurile de tip aport

Câinii au concurenţă serioasă din partea lupilor în jocurile de tip aport
Câinii nu sunt singurii cărora le plac jocurile de tip aport - puii de lup au instincte naturale pentru această activitate, conform unui studiu citat joi de Press Association. În cazul unora dintre câini este...

Suportul pentru Windows 7 încetează astăzi. Utilizarea sistemului de operare va deveni un risc de securitate

Suportul pentru Windows 7 încetează astăzi. Utilizarea sistemului de operare va deveni un risc de securitate
Sistemul de operare Windows 7 va deveni un risc de securitate pentru utilizatorii individuali şi companii, odată cu încetarea acordării suportului de către Microsoft, începând de marţi, 14 ianuarie, precizează...

Cel mai vechi material descoperit pe Terra datează de 7 miliarde de ani

Cel mai vechi material descoperit pe Terra datează de 7 miliarde de ani
Praf stelar format în urmă cu 7 miliarde de ani, conţinut de un meteorit care s-a prăbuşit pe Terra în urmă cu o jumătate de secol, este cel mai vechi material solid descoperit vreodată pe planeta...

Programul spaţial „Artemis” al NASA: O nouă promoţie de astronauţi, formată aproape jumătate din femei

Programul spaţial „Artemis” al NASA: O nouă promoţie de astronauţi, formată aproape jumătate din femei
După doi ani şi jumătate de antrenament la NASA, unsprezece americani şi doi canadieni s-au alăturat vineri echipei de astronauţi calificaţi pentru a efectua zboruri către Staţia Spaţială Internaţională...

Mii de stele aflate în Calea Lactee s-au format din materiile altor galaxii

Mii de stele aflate în Calea Lactee s-au format din materiile altor galaxii
O echipă de astrofizicieni a descoperit câteva mii de stele tinere la marginea Căii Lactee care nu s-au format din acumulări de gaze şi praf cosmic provenite din galaxia noastră, ci din materia "smulsă" de...

România are la dispoziţie doi ani pentru transpunerea pachetului legislativ privind protecţia consumatorilor în online

România are la dispoziţie doi ani pentru transpunerea pachetului legislativ privind protecţia consumatorilor în online
România are la dispoziţie aproape doi ani pentru transpunerea noului pachet legislativ european privind protecţia consumatorilor în mediul online, respectiv 28 noiembrie 2021, a anunţat, miercuri, Autoritatea...

NASA a descoperit o planetă similară Pământului

NASA a descoperit o planetă similară Pământului
Satelitul TESS (Transiting Exoplanet Survey Satellite), aparţinând NASA, a descoperit în premieră o planetă telurică de dimensiuni apropiate Pământului, aflată la distanţa optimă faţă de steaua sa pentru ca ...

Uriașa stea Betelgeuse va exploda în stadiul de supernovă

Uriașa stea Betelgeuse va exploda în stadiul de supernovă
Una dintre cele mai strălucitoare stele vizibile de pe Pământ, supergiganticul astru roşu Betelgeuse, îşi pierde din strălucire, fenomen ce ar putea semnala că este foarte aproape să explodeze în...

Robotul selenar chinez a parcurs peste 357 de metri pe partea întunecată a Lunii

Robotul selenar chinez a parcurs peste 357 de metri pe partea întunecată a Lunii
Roverul selenar „Yutu-2” a parcurs 357.695 metri pe suprafaţa îndepărtată a Lunii, în cadrul misiunii de cercetare a teritoriului neexplorat, informează vineri agenţia Xinhua. Atât modulul de aselenizare...

Trei orci au fost zărite pentru prima oară în Strâmtoarea Messina

Trei orci, mamifere marine ameninţate cu dispariţia, au fost văzute în Strâmtoarea Messina, eveniment considerat o premieră pentru această zonă, aflată între Peninsula italiană şi Sicilia, potrivit...

O astronaută de la NASA a stabilit un nou record pentru cel mai îndelungat zbor în spaţiu realizat de o femeie

O astronaută de la NASA a stabilit un nou record pentru cel mai îndelungat zbor în spaţiu realizat de o femeie
Astronauta americană Christina Koch a stabilit sâmbătă un nou record pentru cel mai îndelungat zbor în spaţiu realizat de o femeie în cadrul unei singure misiuni, după ce a petrecut 289 de zile la bordul...

Rămăşiţe umane, descoperite în stomacul unui rechin capturat în largul insulei Réunion

Rămăşiţe umane, descoperite în stomacul unui rechin capturat în largul insulei Réunion
Rămăşiţe umane, aparţinând probabil unui caiacist în vârstă de 70 de ani, au fost găsite în stomacul unui rechin tigru pescuit în largul localităţii Saint-Leu, în vestul insulei franceze Réunion din...
Serviciul de email marketing furnizat de