Gustaf Dalén

În noiembrie 1869 se năştea, în casa unui fermier din Stenstorp, Nils Gustaf Dalén. După terminarea studiilor de bază, a urmat Şcoala de Agricultură.

Premiul Nobel pentru Fizică 1912

În noiembrie 1869 se năştea, în casa unui fermier din Stenstorp, Nils Gustaf Dalén. După terminarea studiilor de bază, a urmat Şcoala de Agricultură. Observând talentul său înnăscut în domeniul mecanicii, Gustaf de Laval, unul dintre profesorii săi, l-a îndrumat spre o educaţie tehnică. Astfel, Gustaf Dalén a început să se pregătească pentru admiterea la Institutul Chalmers din Gothenburg, pe care l-a absolvit în 1896. Şi-a continuat pregătirea cu un an de studii în Elveţia, sub îndrumarea profesorului Stodola de la Institutul Politehnic Eidgenössisches.

ÎNCEPUTURI. Creativitatea şi inventivitatea lui Gustaf au început să iasă la iveală încă de timpuriu, din vremea în care se afla la ferma tatălui său, unde a conceput o serie de maşini destinate să uşureze munca oamenilor la câmp. A inventat, de exemplu, o treierătoare pe care a alimentat-o de la o veche roată de tors. A conceput şi un mecanism care indica nivelul de grăsime din lapte. Mai târziu, a lucrat la construcţia unei turbine cu aer cald şi a stabilit un raport între compresoarele de aer şi pompe. A inventat, de asemenea, un aparat de pasteurizare şi o maşină de muls.

RECUNOAŞTERE. Printre alte numeroase distincţii, Gustaf Dalén a devenit membru al Academiei Regale Suedeze de Ştiinţă, în 1913, şi al Academiei de Ştiinţe şi Inginerie, în 1919. A primit titlul de doctor onorific al Universităţii din Lund în 1918 şi medalia Morehead din partea Asociaţiei Internaţionale a Acetilenei. A participat la diferite dezbateri ale Societăţii Naţionale de Economie şi a fost membru al Consiliului oraşului Lidingö timp de 20 de ani.

AGA

Inginerul suedez Nils Gustaf Dalén a câştigat Premiul Nobel pentru Fizică în 1912, pentru invenţia valvei solare automate, sau Solventil, care regularizează o sursă de lumină în funcţie de acţiunea luminii solare. Aceasta închide sursa de lumină produsă de un gaz atunci când răsare soarele, activând-o din nou când acesta apune sau când luminozitatea este mică. Acest nou mecanism folosea numai o zecime din cantitatea de gaz necesară predecesoarelor sale. Invenţia sa a început imediat să fie folosită pe scară largă pentru balize şi faruri maritime nesupravegheate. De exemplu, în 1911, compania la care lucra Dalén a primit o comandă în valoare de 150.000 de dolari americani, sumă foarte mare la acea vreme. În schimbul acestor bani, compania trebuia să execute un sistem de iluminare al Canalului Panama. În 1906 Dalén a devenit inginer-şef la o companie care producea şi distribuia acetilenă. Trei ani mai târziu, suedezul era numit director al companiei Gas Accumulator şi inventa Agamassan (AGA), o substanţă care absoarbe acetilena şi concentrează gazul fără nici un pericol de explozie. În 1912, în timpul unui experiment, o explozie i-a pus în pericol viaţa. Deşi a fost salvat de medici, nu şi-a mai recăpătat vederea niciodată. Dar şi-a continuat experimentele până la sfârşitul vieţii.

CV

Data naŞterii

30 noiembrie

locul naŞterii

Stenstorp, Suedia

carierå

1896 – primeşte diploma de absolvent al Institutului Chalmers din Gothenburg;

1901 – obţine brevetul pentru invenţia acetilenei dizolvate;

1909 – devine director general la compania Svenska Aktiebolaget Gasaccumulator (AGA);

1912 – este laureat al Premiului Nobel pentru Fizică;

1913 – devine membru al Academiei Regale Suedeze de Ştiinţe;

1918 – primeşte titlul de doctor onorific al Universităţii Lund din Suedia;

9 decembrie 1937 – moare la Lidingö, Suedia.