"Hobbitul" - om din Indonezia

ARHEO
După teste sofisticate de laborator, verdictul asupra descoperirii din 2003, din Indonezia, a unor fosile pe care antropologii le-au atribuit unei specii tărzii de hominizi a fost confirmat, relatează AFP.

După teste sofisticate de laborator, verdictul asupra descoperirii din 2003, din Indonezia, a unor fosile pe care antropologii le-au atribuit unei specii tărzii de hominizi a fost confirmat, relatează AFP. In peştera Liang Bua din Insula Flores a fost dezgropat in 2003 un schelet aproape intact al unei specii premergătoare lui Homo sapiens. Scheletul măsura 1,03 metri in inălţime, aparţinănd unei femele, iar primele ipoteze conform cărora descoperirea reprezintă o nouă specie de hominizi au fost publicate in 2004. Supranumit "Doamna din Flores" sau "Flo", scheletul a primit denumirea ştiinţifică de "Homo floresiensis", după locul unde a fost descoperit. Echipa care a dezgropat fosilele a mai afirmat că este vorba despre un exemplar de hominid care a fost pentru scurtă vreme contemporan cu primii oameni moderni.

CONTESTĂRI. Imediat după prezentarea concluziilor intermediare ale descoperirii, multe voci din lumea academică au contestat ipoteza că ar fi vorba despre un hominid. Deoarece consensul academic asupra dispariţiei lui Homo neanderthalensis, datată in urmă cu 30.000 de ani, il prezenta pe Homo sapiens ca fiind singura specie umană care a supravieţuit, ipoteza existenţei unei alte linii evolutive, chiar dacă stinse, pentru hominizi, prin descoperirea fosilelor din Insula Flores ridică noi ipoteze cu privire la originea acesteia. Unii cercetători au afirmat că este vorba doar despre o populaţie care suferea de microcefalie, in urma măsurătorilor craniului "Doamnei din Flores". Alţii au susţinut că Homo floresiensis, poreclit şi "hobbit", după personajele din poveştile lui J.R.R. Tolkien, este urmaşul unui alt strămoş hominid, Homo erectus, şi el dispărut din arborele evolutiv.

STUDIUL. Echipa de la Smithsonian Institution, care a studiat trei oase din articulaţia măinii lui Homo Floresiensis, a publicat recent concluziile sale. "Hobbit-ul păstrează caracteristici ale pumnului primitiv şi reprezintă din această cauză o linie umană aparută inainte de apariţia pumnului modern la neandertalieni şi la Homo sapiens", se arată in raportul publicat in prestigioasa revistă americană Science şi consultat de AFP.

Cercetări in mormintele imperiale

Serviciul de protocol al impăratului Akihito a anunţat că, incepănd cu 2008, arheologii vor avea acces să cerceteze căteva din mormintele imperiale istorice. Acestea sunt inconjurate in mister, avănd in vedere că pănă in prezent intrarea a fost interzisă cercetătorilor. Mausoleele impăratului Meiji (1852-1912) şi al impărătesei Jingu (170-269) vor fi cercetate in martie şi aprilie anul viitor, dar arheologii nu vor avea voie să facă săpături şi vor putea doar să studieze imprejurimile sarcofagelor, relatează The Guardian.

Sărbătoare pentru Samarra

Ministerul Turismului şi Arheologiei din Irak a anunţat organizarea unor festivităţi in onoarea deciziei UNESCO de a include oraşul Samarra pe lista patrimoniului cultural al organizaţiei, relatează cotidianul irakian Azzaman in pagina sa electronică. Samarra, una dintre capitalele fostului califat abbasid, in secolul al X-lea, adăposteşte monumente faimoase precum Marea Moschee al-Mutawakkil, celebră datorită minaretului său spiralat. Samarra este considerat oraş sfănt de către confesiunile islamice Shi’a şi Sunni.

Noi verigi in evoluţie

Fosile hominide (trei adulţi şi un adolescent) care datează de acum 1,77 milioane de ani, descoperite in Georgia, oferă paleontologilor o nouă explicaţie pentru lanţul evolutiv: cei mai vechi hominizi descoperiţi in afara Africii sunt o combinaţie de caracteristici primitive şi avansate. Găsită in Dmanisi, Georgia, specia este o combinaţie intre cimpanzei şi homo erectus, homo sapiens, homo habilis şi australopiteci. Presupunerile cercetătorilor indică faptul că apariţia hominizilor ar putea avea drept cauză adaptarea la mediu.

Stupi biblici in Ţara Sfăntă

Arheologi israelieni au descoperit la Tel Rehov, in Israel, stupi de albine datănd din secolele X-IX i.Hr., relatează CNN. Descoperirea din Orientul Apropiat este unica de acest fel care atestă indeletnicirea israelienilor cu apicultura, aşa cum este menţionat in Biblie: Israel, tărămul mierii şi al laptelui. Deşi creşterea albinelor era intens practicată in lumea antică, cei 30 de stupi din nordul Israelului sunt prima mărturie a unei industrii de apicultură: erau făcuţi din paie şi din lut şi conţineau faguri şi urme de ceară. Amihai Mazar, profesor la Universitatea Israelită din Ierusalim, a declarat că "aceasta este o mărturie a unei industrii organizate, dintr-un sistem economic organizat, intr-un oraş ultraorganizat".