În pofida descoperirii de sânge într-un exemplar de mamut excelent conservat, clonarea este încă improbabilă

În pofida descoperirii recente a unui exemplar de mamut extraordinar de bine conservat, ce prezintă încă sânge în organism, şansele de a clona un exemplar de mamut pornind de la informaţia genetică recoltată de la acest exemplar sunt încă foarte mici, conform unor experţi citaţi de LiveScience, informează agerpres.ro.

"Clonarea unui mamut pornind de la celule intacte - şi mai important, de la un genom intact - va fi un proces extraordinar de greu, probabil chiar imposibil", susţine Love Dalén, paleogenetician la Muzeul de Istorie Naturală din Suedia. "Găsirea acestui mamut atât de bine conservat face lucrurile să devină un pic mai posibile", dar totuşi extrem de greu de realizat, a mai adăugat el.

Dalén se referă la mamutul extraordinar de bine conservat descoperit recent pe o insulă din Arctica, în largul coastei siberiene. O parte din acest mamut, o femelă, era blocată în gheaţă, iar când paleontologii care au făcut descoperirea au încercat să spargă această gheaţă cu o daltă, a început să curgă sânge. Totuşi, chiar şi acest ţesut poate fi foarte afectat la nivel celular din cauza trecerii vremii, condiţii în care se va extrage puţin ADN ce ar putea fi folosit în vederea unei eventuale clonări.

Deocamdată acest mamut cu o vechime de 10.000 de ani nu a fost examinat de alţi oameni de ştiinţă în afara celor care l-au descoperit, dar conform informaţiilor furnizate de aceştia gradul său de conservare este de-a dreptul incredibil. "Toţi mamuţii pe care i-am descoperit până în prezent erau fie doar oase, fie doar oase acoperite cu ţesuturi uscate şi cu urme de păr. Descoperirea unui exemplar care este atât de bine conservat încât există încă şi sânge în interiorul carcasei este pur şi simplu extraordinară. Din punct de vedere al bagajului ADN ar putea fi cel mai bine conservat exemplar descoperit până în prezent", a mai explicat Dalén.

Şansele descoperirii unui exemplar de mamut perfect conservat sunt extrem de mici. Chiar dacă mamutul a îngheţat imediat după ce a murit, nu se poate şti, de-a lungul miilor de ani, prin câte procese de îngheţ/dezgheţ a trecut, procese care pot distruge celulele şi informaţia ADN.

Pentru a putea clona un exemplar de mamut este nevoie de ADN intact care să fie folosit la înlocuirea ADN-ului din ovule de elefant cu genomul de mamut şi apoi dezvoltarea embrionului într-o femelă de elefant purtătoare.

Timpul şi condiţii meteorologice pot degrada foarte mult materialul ADN, făcându-l inutilizabil prin fragmentarea sa în prea multe părţi, imposibil sau foarte greu de reconstituit. Spre exemplu, un studiu realizat în 2012 ajunge la concluzia că în oase, jumătate dintre legăturile chimice care formează catena ADN se rup la 521 de ani după moarte, iar degradarea completă a materialului genetic intervine după aproximativ 6,8 milioane de ani.

Dacă celulele albe din sângele acestui mamut descoperit recent, sau şi mai probabil, ţesuturi din organismul său sunt în stare relativ bună, atunci catenele de ADN ar putea să fi suferit mai puţine fragmentări şi procesul de reconstituire să fie realizabil, desigur pornind de la genomul unui elefant drept model.

În cadrul unei expediţii efectuate la începutul lui mai de Societatea geografică rusă şi specialişti ai Universităţii federale de nord-est (Iakuţk, Siberia orientală), a fost examinată carcasa bine conservată a unei femele de mamut lânos, găsită vara trecută în permafrostul din insula Malîi Liakovski din Oceanul Arctic. Semen Grigoriev, şeful expediţiei, a declarat pentru AFP că animalul a murit la aproximativ 60 de ani, acum 10.000 sau 15.000 de ani. El consideră că este o descoperire excepţională.

"În Rusia se descoperă mamuţi practic în fiecare an, însă în cadrul acestei expediţii s-a descoperit prima oară o femelă în stare foarte bună de conservare", a declarat el telefonic. La examinarea carcasei s-a făcut o descoperire şi mai interesantă: se păstraseră ţesuturi musculare şi sânge. "Când am spart gheaţa din piept, a curs sânge, de culoare foarte închisă. Este cel mai uimitor caz pe care l-am întâlnit în toată viaţa", a spus omul de ştiinţă.

"Cum a putut sângele să rămână lichid? Are cel puţin 10.000 de ani! Iar ţesuturile musculare erau roşii, de culoarea cărnii proaspete", a adăugat el. Cercetătorul apreciază că starea bună de conservare se datorează condiţiilor excepţionale în care a stat mii de ani femela de mamut. "A căzut într-o groapă cu apă sau într-o mlaştină şi s-a scufundat probabil până la jumătate. Partea inferioară a corpului a îngheţat în apă", arată el, adăugând că partea superioară a carcasei a fost parţial devorată de animalele de pradă din acea epocă.

"Această descoperire oferă şanse reale de a găsi celule vii care ar putea facilita clonarea unui mamut", a afirmat omul de ştiinţă rus.

Universitatea din Iakuţk a semnat anul trecut un acord cu Hwang Woo-Suk, controversat specialist sud-coreean în clonare, "părintele" în 2005 al primului câine clonat, botezat Snuppy, pentru realizarea proiectului.