x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

În textura spațiu-timp a Universului ar putea exista fisuri, formate la puțin timp după Big Bang

0
28 Noi 2019 - 15:29
În textura spațiu-timp a Universului ar putea exista fisuri, formate la puțin timp după Big Bang


Ar putea exista crăpături în textura spaţiu-timp din care este format Universul, fisuri rămase din perioada imediat următoare după Big Bang, însă telescoapele actuale nu le pot detecta, conform unui nou studiu, realizat de cercetătorul de origine română Răzvan Ciucă, de la Marianopolis College, din Westmount, Quebec, şi de Oscar Hernández, de la Universitatea McGill din Montreal, Canada, transmite Live Science.

Aceste fisuri, dacă se demonstrează că există, sunt vechi cicatrici care datează de la Big Bang, atunci când Universul a început să se răcească. Această mare răcire, pe care fizicienii o numesc "tranziţie de fază", a început mai devreme în unele locuri decât în altele, conform teoriei. Bule mai reci s-au format şi s-au extins prin spaţiu-timp până când au intrat în contact cu alte astfel de bule. În cele din urmă, întregul spaţiu a trecut printr-o tranziţie de fază, iar Universul primordial, fierbinte, a dispărut.

Însă acea stare primordială, fierbinte, cu niveluri energetice ridicate, ar fi putut supravieţui în zonele de contact dintre aceste bule de spaţiu-timp reci. Unii fizicieni susţin că am putea vedea încă dovezi ale acestor fisuri rămase în zonele în care două sau mai multe bule nu s-au lipit perfect una de cealaltă. Cunoscute drept "stringuri cosmice", ele ar putea fi vizibile în radiaţia cosmică de fond (CMB) - amprenta de căldură rămasă după naşterea violentă a Universului. Conform noului studiu, aceste dovezi ar fi însă mult prea slabe pentru a putea fi detectate de telescoapele actuale.

Stringurile cosmice sunt nişte structuri pe care ni le putem imagina cu mare greutate, conform lui Oscar Hernández, fizician la Universitatea McGill şi co-autor al studiului. Însă există nişte analogii pe care le putem face.
"Aţi păşit vreodată pe suprafaţa îngheţată a unui lac ? Aţi remarcat că este brăzdată de crăpături ? Chiar dacă gheaţa este solidă şi nu ai de ce să te temi, există totuşi astfel de fisuri", a explicat fizicianul, precizând că aceste crăpături din gheaţă se formează în urma unui proces similar de tranziţie de fază ca şi stringurile cosmice.

"Gheaţa este apă care a trecut printr-o tranziţie de fază. Moleculele de apă erau libere să se mişte în starea de fluid şi apoi, dintr-o dată, încep să se solidifice, să formeze un cristal... Încep să se alinieze în plăci, de cele mai multe ori de formă hexagonală. Acum să ne imaginăm că avem astfel de plăci de formă perfect hexagonală şi că acoperim întreaga suprafaţă a lacului cu ele. Dacă cineva de pe celălalt mal începe în acelaşi timp să alinieze aceste plăcuţe, atunci sunt practic zero şansele ca ele să se îmbine perfect".

Îmbinările imperfecte dintre plăcuţele de gheaţă formează lungi crăpături la suprafaţa lacului îngheţat. Dacă fizica noastră este corectă, în textura Universului, unde se intersectează spaţiul şi timpul, aceste îmbinări imperfecte formează stringuri cosmice.

În spaţiu, susţin fizicienii, există câmpuri care determină comportamentul forţelor şi particulelor fundamentale. Prima tranziţie de fază a Universului a adus în existenţă astfel de câmpuri.
"Ar putea exista  un câmp care este legat de o anumită particulă care trebuie, într-un anumit sens, să aleagă o direcţie în care să stea şi să se răcească. Iar cum Universul este foarte mare, poate alege direcţii diferite din părţi diferite ale Universului. Acum, dacă aceste câmpuri respectă anumite condiţii... atunci, când Universul s-a răcit vor rămâne linii de discontinuitate, linii de energie care nu se pot răci", susţine Oscar Hernández.

În prezent, aceste zone de îmbinare ar apărea drept nişte linii de energie infinitezimal de subţiri care brăzdează spaţiul.

Observarea acestor stringuri cosmice ar împinge mult mai departe ceea ce ştim despre Univers. În prezent, cea mai avansată teorie din domeniul fizicii particulelor, despre care cercetătorii susţin că a fost demonstrată în mare parte, poartă denumirea de Modelul Standard. El include quarcurile şi electronii care formează atomi, precum şi particule mult mai exotice, precum neutrinii sau bosonul lui Higgs.

Majoritatea fizicienilor sunt însă de părere că Modelul Standard este incomplet şi circulă tot felul de idei despre cum ar putea fi completat - de la teorii despre particule supersimetrice şi până la teoria superstringurilor (ideea că toate particulele şi forţele pot fi explicate ca vibraţii ale unor minuscule corzi multidimensionale). Trebuie menţionat aici că "stringurile" din teoria superstringurilor nu sunt acelaşi lucru cu "stringurile cosmice".

"Numeroase teorii formulate pentru a completa Modelul Standard şi care sunt foarte atrăgătoare pentru fizicieni şi marele public deopotrivă - aşa cum sunt teoria superstringurilor şi altele - conduc în mod natural la stringurile cosmice de după Big Bang. În consecinţă, discutăm despre un obiect a cărui existenţă este prezisă de foarte multe modele teoretice, iar dacă el nu există, atunci toate aceste modele sunt infirmate", a mai susţinut Hernández.

Începând cu 2017, interesul fizicienilor pentru studierea radiaţiei cosmice de fond (CMB) a sporit.

Oscar Hernández și Răzvan Ciucă au susţinut în trecut că o reţea neuronală convoluţională - un tip foarte puternic de software care caută tipare sau modele ("patternuri") - ar reprezenta cel mai bun instrument pentru identificarea eventualelor dovezi ale existenţei acestor fisuri în radiaţia cosmică de fond (CMB). Cei doi au scris într-un studiu din 2017 că, un calculator care operează o reţea neuronală convoluţională ar putea identifica astfel de stringuri cosmice, chiar dacă nivelul lor de energie (sau tensiune) este extrem de scăzut, cu condiţia să opereze pe o hartă "perfectă" a radiaţiei cosmice de fond, neafectată de distorsiuni de măsurare.
Revenind asupra acestui subiect în noul studiu, ei au arătat că în realitate, este aproape imposibil să alimentezi un astfel de calculator cu date suficient de exacte despre radiaţia cosmică de fond pentru a putea detecta potenţialele stringuri cosmice. Alte surse strălucitoare de microunde din Univers acoperă radiaţia cosmică de fundal şi este foarte dificil să fie complet eliminate. Chiar şi cele mai moderne instrumente pentru cartografierea radiaţiei cosmice de fond sunt inevitabil imperfecte, au rezoluţii limitate şi pot apărea fluctuaţii aleatorii în măsurătorile lor de la un pixel la altul. Toţi aceşti factori şi mulţi alţii similari fac imposibilă realizarea unei hărţi exacte a radiaţiei cosmice de fond şi analiza ei. Această metodă de a căuta stringurile cosmice este o fundătură !

Cei doi cercetători consideră însă că nu este totul pierdut. O nouă metodă de căutare a acestor fisuri în textura cosmosului porneşte de la măsurători ale expansiunii Universului în toate direcţiile, având ca borne regiunile foarte vechi ale cosmosului. Această metodă, denumită "21 centimeter intensity mapping" (21-cm mapping), nu se bazează pe studierea mişcării galaxiilor individuale sau pe imagini cât mai exacte ale radiaţiei cosmice de fond. Conform lui Hernández, ea se bazează pe măsurarea vitezei medii cu care atomii de hidrogen se îndepărtează de Pământ, în toate direcţiile, în spaţiul îndepărtat.

Cele mai performante observatoare ce vor putea aplica metoda de căutare "21-cm mapping" (denumită aşa pentru că hidrogenul emite unde electromagnetice cu lungimea de undă de 21 cm) nu sunt încă operaţionale. Când însă vor deveni, scriu cei doi autori, există speranţa că vor putea duce la identificarea stringurilor cosmice.

AGERPRES

Citeşte mai multe despre:   big bang,   stringuri cosmice

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

WhatsApp va introduce o nouă facilitate pentru utilizatori

WhatsApp va introduce o nouă facilitate pentru utilizatori
WhatsApp a început să testeze o nouă funcţie și va permite adăugarea contactelor prin scanarea codurilor QR. Cele mai mai noi versiuni beta de WhatsApp pentru Android şi iOS au primit un update care aduce...

China se pregătește să lanseze prima sondă pe Lună

China se pregătește să lanseze prima sondă pe Lună
China va lansa o sondă şi un robot teleghidat pe planeta Marte în luna iulie, transmite AFP. Numită ''Tianwen'', misiunea chineză are trei obiective: să plaseze o sondă pe orbita planetei Marte,...

Apple a revenit în aprilie în China, cu vânzări cu 160% mai mari decât în luna martie

Apple a revenit în aprilie în China, cu vânzări cu 160% mai mari decât în luna martie
Apple a revenit în aprilie în China, cu vânzări de iPhone-uri cu 160% mai mari decât în luna anterioară, respectiv 3,9 milioane de exemplare. În martie, potrivit cifrelor oficiale, vânzările de telefoane...

Ambalajele unor televizoare Samsung vor putea fi transformate în mobilier

Ambalajele unor televizoare Samsung vor putea fi transformate în mobilier
Samsung au introdus pe piaţă un tip nou de ambalaje care pot fi transformate în piese mici de mobilier. Modelele de televizoare de tip lifestyle, precum  "The Frame", "The Serif" şi "Sero" sunt...

Bani europeni pentru inovare în domeniul securității cibernetice

Bani europeni pentru inovare în domeniul securității cibernetice
Comisia Europeană a anunțat miercuri că acordă aproape 41 de milioane de euro prin programul de cercetare și inovare al UE, „Orizont 2020”, pentru a sprijini nouă proiecte care vizează găsirea de soluții...

Rezultate pozitive în testele preliminare ale vaccinului anticoronavirus dezvoltat de firma Moderna

Rezultate pozitive în testele preliminare ale vaccinului anticoronavirus dezvoltat de firma Moderna
Compania farmaceutică Moderna Inc. a anunţat, luni, că testele clinice preliminare ale unui vaccin anti-Covid-19 au avut rezultate favorabile, producând anticorpi, informează agenţia de presă Reuters. Opt...

Noul coronavirus are aproape 200 de mutații. Specialist: Nu avem de ce să ne temem

Noul coronavirus are aproape 200 de mutații. Specialist: Nu avem de ce să ne temem
Oamenii de ştiinţă au descoperit aproape de 200 de mutaţii genetice ale noului coronavirus. Acest lucru i-a ajutat să afle în ce fel se adaptează virusul când se transmite de la o persoană la alta. Nu avem de ce...

A fost descoperită gaura neagră cea mai apropiată de Terra

A fost descoperită gaura neagră cea mai apropiată de Terra
Cea mai apropiată gaură neagră de Terra se află la circa 1.000 de ani lumină distanţă, potrivit unui studiu pulicat în jurnalul Astronomy&Astrophysics, citat de dpa. Gaura neagră se află pe orbită...

Au apărut gadgeturile care protejează de COVID-19

Au apărut gadgeturile care protejează de COVID-19
Pandemia le-a dat idei unor start-up-uri, care au creat gadgeturi care te protejează de coronavirus. Masca de protecţie SMART se conectează la telefonul mobil şi proprietarul este notificat când trebuie să schimbe...

A fost descoperită prima specie de dinozaur înotător

A fost descoperită prima specie de dinozaur înotător
O nouă fosilă descoperită în Maroc dezvăluie faptul că dinozaurii carnivori din specia Spinosaurus aegyptiacus erau cei mai buni înotători din Cretacic, transmite Live Science. Dinozaurul de pradă...

Nu se mai găsesc șoareci de laborator. Dezvoltarea unui vaccin pentru COVID-19 ar putea fi afectată

Nu se mai găsesc șoareci de laborator. Dezvoltarea unui vaccin pentru COVID-19 ar putea fi afectată
Nu se mai găsesc șoareci de laborator pentru teste și, prin urmare, dezvoltarea unui vaccin pentru noul coronavirus ar putea fi afectată, transmite Antena 3. Numit hACE2, șoarecele de laborator,...

Pentagonul recunoaște oficial trei înregistrări video în care apar OZN-uri

Pentagonul recunoaște oficial trei înregistrări video în care apar OZN-uri
Pentagonul a recunoscut oficial trei înregistrări video, realizate de către piloţi ai Marinei Militare a SUA (US Navy) în care apar OZN-uri, realizate de piloți ai Marinei Militare a SUA,...

Premieră națională la Galați. O stea variabilă de tip Mira a fost descoperită de Observatorul Astronomic

Premieră națională la Galați. O stea variabilă de tip Mira a fost descoperită de Observatorul Astronomic
O stea variabilă lung periodică de tip Mira a fost descoperită de Observatorul Astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi, se arată într-un comunicat al instituției. Descoperirea s...

Revoluție tehnologică: Roboții livrează cumpărăturile în Marea Britanie

Revoluție tehnologică: Roboții livrează cumpărăturile în Marea Britanie
O flotă de roboţi pe roţi livrează cumpărăturile în orăşelul britanic Milton Keynes, în contextul în care pandemia de COVID-19 i-a blocat pe locuitori în case. Roboţii, cu o înălţime de aproximativ o...

Facebook lansează funcţii de videoconferinţă pentru a concura cu Zoom

Facebook lansează funcţii de videoconferinţă pentru a concura cu Zoom
Compania de socializare online Facebook lansează câteva funcţii de discuţii video în grup, în efortul de a concura cu instrumente populare oferite de Zoom, Google ori Houseparty, utilizate de miliarde de oameni...
Serviciul de email marketing furnizat de