Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Oamenii de stiinta au emis recent o ipoteza pentru explicarea unui fenomen straniu: deseori, consumul rapid al unei inghetate provoaca o puternica migrena. Procesul este denumit de specialisti "inghetarea creierului'.
Cauze. Cercetatorii spera ca recenta descoperire sa le permita elaborarea unor noi metode pentru combaterea migrenelor. O durere de cap aproape instantanee declansata in urma degustarii unei inghetate sau a unei bauturi racoritoare in timpul zilelor caniculare din timpul verii ii determina pe consumatori sa isi maseze fruntea in speranta ca migrena va disparea. Specialistii au sesizat ca persoanele care sufera, in mod frecvent, migrene sunt mai predispuse sa sufere o "inghetare a creierului' si s-au gandit sa valorifice descoperirea lor. In cadrul unui experiment desfasurat de specialistii Universitatii Nationale a Irlandei la Facultatea de Medicina Galway and Harvard, un grup de 13 subiecti sanatosi au participat voluntar la o operatiune de "inghetare a creierului'. Astfel, cercetatorii au putut constata ca aparitia durerilor de cap a fost provocata de o o crestere rapida a fluxului sanguin la nivelul unui vas sanguin cerebral important, artera cerebrala anterioara. Afectiunea scade in intensitate odata cu reducerea fluxului sanguin.
Efecte. Provocarea experimentala a "inghetarii creierului' in laborator a permis cercetatorilor sa studieze o migrena de la declansarea acesteia si pana la incetarea ei, fara a fi nevoiti sa apeleze la medicamente care ar fi putut "altera' adevaratele cauze ale aparitiei si disparitiei durerii intense. Initial, subiectii au baut apa rece cu ajutorul unui pai care se sprijinea pe cerul gurii, pentru ca ulterior sa consume acelasi lichid la temperatura camerei. Fluxul sanguin a fost masurat cu un aparat portabil cu ultrasunete Doppler. Oamenii de stiinta au constatat ca dilatarea rapida a arterei cerebrale anterioare si cresterea fluxului sanguin au determinat apritia migrenei. Dupa ce procesul de dilatare a incetat, acelasi vas a suferit o constrictie iar durerea de cap a incetat. Unul dintre initiatorii studiului sustine ca, in cazul oamenilor, creierul este un organ important care trebuie sa functioneze permanent. Destul de sensibil la modificarile de temperatura, vasodilatarea mentionata ar putea permite intrarea sangelui cald in interiorul tesutului pentru a se asigura ca creierul ramane cald. Dar, deoarece cutia craniana este o strucura inchisa, cresterea brusca a fluxului sanguin poate determina cresterea presiunii si aparitia durerilor. Contarctia care urmeaza dilatarii poate reprezenta reactia organismului pentru a reduce presiunea inainte ca acesta sa atinga valori periculoase.
Daca efectuarea unor cercetari ulterioare va confirma respectiva ipoteza, stabilirea unor metode de control a fluxului sanguin poate conduce la vindecarea afectiunilor mentionate. Specilaistii au in vedere fabricarea unor medicamente pentru blocarea instantanee a vesoidilatatiei sau identificarea unor organe cu rol in vasodilatatia migrenelor. Ei spera ca in acest fel sa rezolve problema durerilor de cap.
