Luxor continuă să surprindă

Egiptul nu încetează să uimească arheologii din întreaga lume. Noi săpături de la Templul Karnak rearanjează istoria şi peisajul străvechi din Luxor, relatează săptămânalul egiptean Al-Ahram.

Egiptul nu încetează să uimească arheologii din întreaga lume. Noi săpături de la Templul Karnak rearanjează istoria şi peisajul străvechi din Luxor, relatează săptămânalul egiptean Al-Ahram. Noile descoperiri, apărute după 18 luni de săpături şi muncă asiduă în faţa templului din Karnak, includ o baie ceremonială din era ptolemaică şi o rampă privată a faraonului Taharqa din cea de-a 25-a dinastie. Poate cea mai importantă descoperire este însă un zid de protecţie construit acum 3.000 de ani pentru a întări malul Nilului, care de atunci şi-a schimbat cursul. Până acum, zidul era consi­derat limita estică a unui imens lac săpat în faţa sanctuarului, care se unea cu fluviul printr-un canal. Această teorie se bazează pe desenele descoperite într-o serie de morminte din cea de-a 18-a dinastie, printre care şi cel al unui important om de stat numit Neferhotep. Imaginea bazinului antic s-a menţinut graţie unor săpături făcute în anii 1970, când s-a descoperit o mică porţiune a zidului. Săpăturile din decembrie 2007 au spulberat însă această idee, deoarece s-a descoperit o nouă parte a aceluiaşi zid la câţiva metri distanţă. “Este prea îndepărtată pentru a fi parte din presupusul bazin”, a declarat Mansour Boraik, supervizor general al antichităţilor din Luxor. Noua descoperire a schimbat ideile despre faţada antică a templului ce se întindea, se pare, până la limita la care curgea Nilul acum 3.000 de ani. Viitoare săpături vor putea scoate la suprafaţă portul şi canalul ce făceau legătura cu templul femeii-faraon Hatsheput, construit pe aceeaşi axă cu Templul Karnak.

Baia circulară Ptolemaică descoperită are o podea cu un model mozaicat complex şi un semicerc de scaune pentru 16 persoane. Acestea erau construite din cărămidă arsă şi erau acoperite de un strat gros de ipsos. Unele dintre locuri sunt flancate de statuile unor delfini. Zahi Hawass, secretar general al Consiliului Suprem pentru Antichităţi din Egipt, a descris monumentul descoperit, completând că sistemul de scurgere al acestei băi era unul eficient, foarte bine construit. Şi canalul, şi rezervorul de apă erau construite tot după modelul scaunelor din cărămidă arsă. De fapt, se crede că aceste canale conduceau apă fierbinte până sub scaune. După investigaţiile efectuate asupra ceramicii descoperite în interiorul băii s-a ajuns la concluzia că aceasta datează din secolul al II-lea î.Hr.

Egiptologul Tareq Al-Awadi, conducătorul săpăturilor din situl arheologic Abusir, a declarat că arheologii au descoperit o rampă gigantică, imprimată cu numele faraonului Taharqa, ce a condus Egiptul la sfârşitul secolului al VII-lea î.Hr. Rampa conducea spre complexul de temple şi se presupune că era un fel de doc personal ce se extindea în Nil şi îi permitea faraonului să treacă din corabie direct în templu. Arheologii speră să descopere şi părţi ale corăbiilor antice în fostul curs al fluviului.

Pe urmele unui mister

O nouă Atlantidă ar putea fi descoperit cu ajutorul unor camere subacvatice hi-tech, anunţă BBC. Acest nou oraş subacvatic, identificat ca oraşul pierdut Dunwich, se află în Marea Britanie şi va fi explorat de arheologul maritim Stuart Bacon şi de profesorul David Sear de la Universitatea din Southampton. Ruinele au fost descoperite încă din 1971, însă aluviunile masive mărginesc vizibilitate la câţiva centimetri. “Până acum am descoperit trei biserici şi o capelă”, a declarat Stuart Bacon. Noile cercetări se vor folosi de ultimele tipuri de sonar, camere subacvatice şi echipamente de scanare pentru a crea o imagine a oraşului scufundat.

Înapoi în timp

O “capsulă a timpului” a fost descoperită într-o clopotniţă a Catedralei Metropolitane din New Mexico, anunţă Associated Press. Cutia din plumb fusese ascunsă într-o bilă de piatră pentru a marca momentul în care a fost plasată ultima piatră a celui mai înalt turn, la 14 mai 1791, după 218 ani de la începerea construcţiei. Printre obiectele găsite în interiorul cutiei se află o cutiuţă din ceară, sfinţită de Papă, o gravură a Sfintei Barbara, o martiră a Bisericii catolice, asociată cu fulge­rul, şi un pergament cu inventarul celorlalte obiecte din cutie: 23 de medalii, cinci monede şi cinci cru­ciuliţe. Scopul capsulei era acela de a proteja catedrala de furtuni.

Arme chinezeşti

Arheologii chinezi au descoperit o sabie realizată printr-o tehnologie foarte complexă, cu o vechime de 2.500-2.600 de ani, anunţă China Daily. “Este evaluată drept cea mai veche sabie descoperită până acum în China”, a declarat Xu Changqing, şeful echipei de arheologi. Descoperită într-un mormânt din provincia estică Jiangxi, sabia are o lungime de 50 de centimetri şi este pictată în negru, roşu şi galben. Lama sabiei este împodobită cu modelul unui dragon. De la începerea săpăturilor în acest mormânt au fost descoperite peste 1.000 de obiecte şi 47 de sicrie.