Micii monstrii antarctici

În cadrul ultimei expediţii a cercetătorilor australieni în apele Antarcticii, efectuată în cadrul proiectului International Polar Year, s-a descoperit un număr mare de specii necunoscute până acum, relatează Science Daily.

În cadrul ultimei expediţii a cercetătorilor australieni în apele Antarcticii, efectuată în cadrul proiectului International Polar Year, s-a descoperit un număr mare de specii necunoscute până acum, relatează Science Daily. Vasul de cercetare australian Aurora Australis împreună cu alte două nave – L’Astrolabe, din Franţa, şi Umitaka Maru, din Japonia – s-au întors din expediţia desfăşurată în Oceanul Antarctic, după ce au colectat o serie de organisme care trăiesc în apele din estul Antarcticii, multe dintre acestea fiind întâlnite pentru prima dată de cercetători. În timp ce oamenii de ştiinţă aflaţi la bordul navelor din Franţa şi Japonia au studiat în ultimele două luni apele de suprafaţă şi de adâncime medie, cercetătorii australieni au folosit tehnici tradiţionale sau moderne de a culege mostre din habitatul de pe fundul oceanului. “O parte dintre imaginile video înregistrate sunt cu adevărat uluitoare – este uimitor să poţi să navighezi prin munţii şi văile de sub apă şi să vezi cum arată, de fapt, animalele atunci când sunt netulburate”, a spus cercetătorul-şef, doctorul Martin Riddle. Declaraţia subliniază faptul că în cadrul acestei expediţii s-au descoperit forme complexe de viaţă marină aflate într-un habitat extrem de bogat, dar necunoscut până acum. Martin Riddle a mai adăugat faptul că în unele locuri există foarte multe organisme pe o suprafaţă de un centimetru pătrat, iar în alte zone sunt nenumărate urme adânci ale trecerii gheţarilor pe fundul oceanului. Un fenomen des întâlnit în aceste ape este cel al gigantismului, conform cercetătorilor, aici descoperindu-se crustacee uriaşe, precum şi viermi de dimensiuni foarte mari sau păianjeni de dimensiunea unor farfurii. Unele dintre primele organisme care au populat apele Oceanului Antarctic sunt cele din genul Urochorda, vietăţi cu structură a corpului asemănătoare sticlei.

Această expediţie face parte din Collaborative East Antarctic Marine Census (CEAMARC), unul dintre cele mai ambiţioase proiecte ale International Polar Year, în cadrul căruia se va stabili un punct de referinţă pentru a monitoriza impactul încălzirii globale în apele Antarcticii. Unul dintre exemplele date de cercetători în privinţa schimbărilor care vor apărea în urma fenomenului de încălzire a climei este acidifierea apei din cauza creşterii nivelului de dioxid de carbon din atmosferă, acest lucru împiedicând dezvoltarea organismelor marine cu schelet de carbonat de calciu.

Conform părerii doctorului Graham Hosie, omul de ştiinţă care conduce proiectul CEAMARC, cercetătorii sunt abia la început în ceea ce priveşte cunoaşterea biodiversităţii complexe aflate pe fundul Oceanului Antarctic şi a importanţei pe care o are aceasta în ecosistemul global. “Specimenele colectate vor fi trimise universităţilor şi muzeelor din întreaga lume pentru a fi identificate. Specialiştii vor studia mostrele de ţesut şi vor cataloga organismele cu ajutorul tehnicii «codului de bare» al ADN-ului. Nu toate creaturile pe care le-am găsit au putut fi identificate, astfel că este foarte probabil ca rezultatul acestor expediţii să includă şi descoperirea unor specii noi”, a adăugat Hosie. (A.C.T.)

Enciclopedia vietii

Oamenii de ştiinţă au anunţat lansarea primelor 30.000 de pagini online ale unei Enciclopedii a Vieţii, relatează Times Online. Debutul enciclopediei conţine informaţii despre peşti, amfibieni, păsări şi mamifere mari. Cercetătorii spun că această enciclopedie va conţine informaţii detaliate despre tot ceea ce înseamnă organisme vii pe planetă. Muzeul Natural de Istorie şi Grădinile Botanice Regale din Londra, precum şi Institutul Smithsonian din Washington sunt doar trei dintre marile centre care vor contribui cu cunoştinţe pentru această mare bază naturală de date.

Fluturii deghizati

Biologii britanici au descoperit, după mai bine de 50 de ani de cercetări, modul în care un fluture obişnuit poate părea drept unul dintr-o specie otrăvitoare, scrie Telegraph. Cercetătorii au reuşit să identifice elemente ale codului genetic care determină culorile şi forma aripilor fluturilor din specia Papilio dardanus, în încercarea de a înţelege cum unii dintre aceştia se dezvoltă imitând modelul unor fluturi toxici. “Acest lucru sugerează posibilitatea apariţiei unor salturi bruşte în evoluţia speciei”, a spus profesorul Alfried Vogler, de la Muzeul de Istorie naturală din Londra.

Iepuri preistorici

Paleontologii au descoperit în centrul Indiei cele mai vechi rămăşiţe ale unui strămoş al iepurilor, scrie BBC. Fosila, reprezentând părţi ale oaselor gleznei, aparţine unui prim exemplar din specia Lagomorph, datând de acum 53 de milioane de ani. Această descoperire mută estimarea specialiştilor asupra începutului diversificării acestei specii cu câteva milioane înainte, fosilele exemplarelor de Lagomorphis anterior studiate datând din perioada cuprinsă între 40 şi 48 de milioane de ani în urmă. Locul dezgropării fosilelor, la nord-est de Mumbai, sugerează că evoluţia acestor animale a început în timpul unirii Indiei cu continentul asiatic.

Broasca-gigant

O echipă de cercetători, formată din oameni de ştiinţă britanici şi americani, a descoperit fosila unei broaşte uriaşe, datând de acum 70 de milioane de ani, relatează BBC. Studiul rămăşiţelor descoperite în Madagascar indică faptul că animalul avea lungimea de 40 de centimetri şi greutatea de 4 kilograme. “Această broască, înrudită cu broaştele cu corn din zilele noastre, era de dimensiunile unei mingi de plajă turtită, avea picioare scurte şi o gură foarte mare”, a spus coautorul studiului, cercetătorul Susan Evans, de la Departamentul de biologie al Colegiului Universitar din Londra.

Salamandre salvatoare

Un studiu, recent efectuat de  cercetători americani, arată că salamandrele cu burtă neagră sunt mult mai numeroase decât au estimat specialiştii, relatează Science Daily. Deşi nu se ştie cu exactitate rolul salamandrelor, rezultatul studiului indică faptul că acestea sunt un element important în asigurarea supravieţuirii faunei. “Salamandrele dau o cantitate foarte mare de biomasă proteică pentru ecosistemele din aceste cursuri de apă”, a spus cercetătorul Ray Semlitsch, profesor de biologie la Universitatea din Missouri, SUA, adăugând faptul că această biomasă poate fi consumată de prădători.

Pestii - cameleon

Cercetătorii au descoperit că peştii folosesc “limbajul” culorilor încă de acum 50 de milioane de ani, relatează Telegraph. Concluzia specialiştilor vine în urma studiului efectuat asupra fosilelor de peşti descoperite în Monte Bolca din Italia. “Culoarea este modalitatea peştilor de a comunica”. spune profesorul  David Bellwood de la Universitatea James Cook din Queensland. Peştele-papagal distrage atenţia poziţiei capului cu ajutorul unei pete mari negre, ca un ochi, pe coadă.