Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Oamenii de ştiinţă americani au anunţat începerea unor noi cercetări privind mortalitatea şi mişcarea şerpilor din Parcul Naţional Mingo din sud-estul statului american Missouri.
Oamenii de ştiinţă americani au anunţat începerea unor noi cercetări privind mortalitatea şi mişcarea şerpilor din Parcul Naţional Mingo din sud-estul statului american Missouri. Biologii au ales zece exemplare din specia Agkistrodon piscivorus (mocasin-de-apă), cărora le-au fost implantate transmiţătoare radio. Aceste aparate vor monitoriza distanţele pe care se deplasează şerpii pe durata următorului an, luînd în considerare condiţiile atmosferice, habitatul şi modul de răspîndire al reptilelor. “Întregul studiu se bazează pe ideea reducerii mortalităţii şerpilor”, a spus Jason Lewis, biolog la Parcul Naţional Mingo. Una dintre măsurile care urmează a fi luate este aceea de a închide cîteva drumuri publice în perioada migraţiei şerpilor, deoarece multe exemplare îşi pierd viaţa în urma accidentelor provocate de şoferi. Reptilele şi amfibienii sînt foarte sensibili la orice fel de schimare şi, de aceea, pot fi folosiţi ca indicatori ai schimbărilor climatice. Astfel de cercetări s-ar putea realiza şi pe alte specii, consideră specialiştii.
Mormoloci albinoşi
Un grup de mormoloci albinoşi a fost descoperit într-un heleşteu din Ţara Galilor, scrie ediţia online a cotidianului britanic Telegraph. Cercetătorii spun că este pentru prima dată cînd este descoperit un astfel de grup, deşi, anterior, au mai fost întîlnite exemplare de broaşte şi tritoni (n.r. – specie de mormoloci asemănători cu cei de broască, cu o creastă viu colorată de-a lungul spatelui) albinoşi. “Este neobişnuit faptul că această serie de mormoloci dovedeşte faptul că în zonă există nu doar un adult purtător al genelor specifice albinismului”, a spus Lucy Benyon, purtătorul de cuvînt al instituţiei Froglife’s Wildlife.
S-au întors bufniţele albe
Oamenii de ştiinţă englezi speră ca bufniţele albe să se perpetueze din nou în Regatul Unit, după ce două exemplare, un mascul şi o femelă, au fost văzute pe Insula North Uist din Arhipelagul Hebridele Exterioare, scrie BBC. Bufniţele au zburat din America de Nord, iar specialiştii estimează că, dacă se împerechează, ar putea rămîne în zonă pînă în vara acestui an. “Aceste păsări reprezintă o privelişte spectaculoasă şi sînt o adevărată inspiraţie pentru oricine este suficient de norocos să le zărească”, a spus Martin Scott, purtător de cuvînt al Societăţii Regale pentru Protecţia Păsărilor din Scoţia. Ultimul cuplu de bufniţe albe din Marea Britanie a fost înregistrat în urmă cu mai bine de 30 de ani, în 1975, în Insulele Shetland.
Crevetele “clarvăzător”
Zoologia cuprinde de-acum o nouă specie de crevete care poate vedea o lume invizibilă pentru celelalte animale, scrie Science Daily. Cercetătorii au descoperit o specie de crevete din ordinul Stomatopode, care are abilitatea de a detecta cele mai mici variaţii ale luminii. Ei văd pînă la 12 culori primare, de patru ori mai mult decît oamenii, şi pot măsura şase tipuri diferite de polarizare a luminii (n.r – direcţia oscilaţiei undelor luminoase).
Balenele – ghepard
Oamenii de ştiinţă americani au descoperit că balenele negre se comportă asemănător gheparzilor pe uscat, informează NewScientist. Această strategie contrazice teoria cercetătorilor de pînă acum, conform căreia balenele reduc consumul de oxigen sub apă prin mişcarea lentă a corpului în timpul vînătorii. Echipa de oameni de ştiinţă, condusă de Peter Tyack, cercetător la Institutul Oceanografic Woods Hall din Massachussetts, a studiat comportamentul a 23 de exemplare de balenă neagră din Insulele Canare şi a descoperit că aceste animale, în momentul în care ajung la finalul scufundării, efectuează un sprint care nu durează mai mult de 30 de secunde.
Nepoţii gîndacului astronaut
Cercetătorii americani au anunţat naşterea primilor 30 de nepoţi ai “gîndacului spaţial”, care a petrecut 12 zile în Univers anul trecut, relatează AFP. Potrivit oamenilor de ştiinţă, insectele moştenitoare sînt perfect sănătoase şi se dezvoltă într-un ritm normal, spre deosebire de exemplarele din prima generaţie – concepute în afara spaţiului terestru în luna septembrie a anului trecut – care s-au maturizat mult prea repede. Cercetătorul Dmitri Atiakşin de la Academia Medicală Voronej, aflată la sud de Moscova, spune că “nepoţeii” arată exact aşa cum ar trebui să arate un gîndac obişnuit de bucătărie. “Aceştia sînt descendenţii acelor gîndaci care au fost concepuţi în spaţiu şi s-au născut după întoarcerea pe Pămînt. Toate detaliile lor se potrivesc cu standardele de pe Planeta noastră”, a mai adăugat Atiakşin. Gîndacul-astronaut, numit Nadejda, este cel mai recent exemplar din seria vietăţilor cărora le-au fost testate abilităţile de supravieţuire în spaţiul cosmic.
