x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Tech Ştiinţă Morminte miceniene descoperite în insula Lefkadav

Morminte miceniene descoperite în insula Lefkadav

de Jurnalul National    |    13 Mar 2008   •   00:00

Construcţia de drumuri din insula grecească Lefkada, în Marea Ionică, a scos la iveală un mormânt grecesc construit în urmă cu mai bine de 3.000 de ani

Construcţia de drumuri din insula grecească Lefkada, în Marea Ionică, a scos la iveală un mormânt grecesc construit în urmă cu mai bine de 3.000 de ani, relatează Associated Press, citat de Yahoo News. Noua descoperirea este o versiune miniaturală a mormitelor opulente construite de aristocraţii din era mice­niană, care s-a încheiat în jurul anului 1.100 î.Hr. Deşi s-au găsit foarte multe morminte de acest fel în partea continentală a Greciei şi în Creta, acestea sunt foarte rare în insulele vestice. Mormântul cu un diametru de aproape 3 metri conţine mai multe schelete umane, oale zdrobite, două pietre de sigiliu. În comparaţie cu celelalte morminte miceniene, acesta este foarte mic. Mormântul lui Atreus, de exemplu, are un diametru de aproape 15 metri şi a fost construit din aproximativ 120 de tone de piatră. “Aceasta este o descoperire foarte importantă, pentru că până acum nu aveam nici o dovadă de existenţă miceniană în zonă”, a declarat pentru Associated Press arheologul Maria Stavropoulou-Gatsi.

  

Datări noi la Canion

Marele Canion din Arizona, Statele Unite, s-a format acum 17 milioane de ani, fiind de trei ori mai vechi decât s-a crezut până acum, anunţă Reuters. Noua descoperire a fost realizată de către oamenii de ştiinţă de la Universitatea din New Mexico, SUA, prin intermediul unor cercetări cu izotopi de uraniu ale depozitelor de minerale din nouă peşteri ale canionului. Cercetătorii au descoperit că Marele Canion are o dublă istorie. Partea sa vestică a început să se formeze încă de acum 17 milioane de ani, când un râu anterior actualului râu Colorado a dat startul procesului de eroziune a terenului stâncos. Partea estică a început să se formeze abia acum şase milioane de ani, vârstă care a fost atribuită întregului canion. O problemă în datarea unui canion este aceea că apele înlătură materia ce ar putea oferi indicii asupra vârstei.

 

 

Narcotice biblice

Cercetătorul israelian Benny Shanon afirmă că Moise se afla sub efectul drogurilor halucinogene în mo­mentul în care a primit Cele 10 Porunci pe Muntele Sinai, anunţă AFP. Acest tip de substanţe erau des folo­site în ritualurile religioase în vremurile bibli­ce. “În ceea ce-l priveşte pe Moise, ori a avut loc un fenomen cosmic supra­na­tural, ceea ce nu cred, ori este o le­gen­dă, ceea ce iarăşi nu cred, ori, ceea ce este foarte probabil, se afla sub influ­en­ţa narcoticelor”, a declarat Benny Shanon, profesor de psihologie cognitivă la Universitatea Hebrew din Ierusalim.

 

Strămoşi  canibali

O recentă teorie care studiază canibalismul pune într-o nouă lumină extincţia neanderthalienilor, anunţă DiscoveryNews. “Istoria dispariţiei neanderthalienilor este una din cele mai intrigante din evoluţia umană”, a declarat pentru Discovery autorul studiului, Simon Underdown. Oasele vechi de 100.000 – 120.000 de ani descoperite în 1999 într-o peşteră franceză demonstrează că neander­tha­lienii practicau canibalismul. Rămă­şiţele sugerează că un grup de neanderthalieni au îndepărtat carnea de pe oasele a cel puţin şase confraţi, după care au sfărâmat oasele pentru a mânca măduva.

 

Gene salvatoare... la femei

Cercetătorii au reuşit să identifice genele care îi ajută pe oameni să trăiască mai mult, informează NewScientist. Din studiile efectuate, toţi purtătorii acestor gene erau de sex feminin. “Începem să înţelegem de ce unii oameni trăiesc mai mult, iar alţii mai puţin” a declarat Nir Barzilai, de la Colegiul de Medicină Albert Einstein de la Universitatea Yeshiva din New York, Statele Unite. Vârsta depinde de mutaţiile a două gene care gestionează creşterea fizică şi maturizarea, mai ales în perioada pubertăţii.

×
Subiecte în articol: arheo