x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

NASA va trimite organisme vii în spaţiul îndepărtat în 2020

0
22 Mai 2019 - 13:08
NASA va trimite organisme vii în spaţiul îndepărtat în 2020


NASA se pregăteşte să trimită organisme vii în spaţiul îndepărtat, în 2020, în cadrul primei misiuni de acest tip după o pauză de aproape cinci decenii. Agenţia spaţială americană nu a mai efectuat o astfel de misiune din 1972, anul în care a avut loc ultimul zbor spaţial din programul Apollo, informează space.com.

Inginerii de la NASA pregătesc în această perioadă un vehicul spaţial de mărimea unei valize, denumit BioSentinel, care va transporta celule de drojdie de bere pe o orbită în jurul Soarelui, cu scopul de a-i ajuta pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă mai bine efectul radiaţiilor dincolo de câmpul magnetic care protejează Terra.

BioSentinel este unul dintre cei 13 sateliţi miniaturali (CubSat) ce vor fi îmbarcaţi la bordul lansatorului supergreu Space Launch System (SLS), care va fi lansat în iunie 2020 în cadrul misiunii Artemis 1. La acea dată se vor împlini 47 de ani şi jumătate de când NASA a trimis pentru ultima oară organisme vii dincolo de orbita joasă a Terrei - astronauţii din misiunea Apollo 17, care au ajuns pe Lună în decembrie 1972. Astronauţii americani din acea misiune au reprezentat ultimele organisme vii lansate în spaţiu în mod intenţionat, întrucât anumiţi microbi rezistenţi ajung oricum în spaţiul îndepărtat fără voia lor, rămânând fixaţi pe vehiculele utilizate în cadrul misiunilor de explorare planetară robotizată, precizează jurnaliştii de la space.com.

Misiunea Apollo 17 a durat însă mai puţin de două săptămâni. BioSentinel va colecta date ştiinţifice timp de 9-12 luni şi va furniza informaţii preţioase despre efectele pe termen lung pe care radiaţia din spaţiul îndepărtat le are asupra ADN-ului şi asupra procesului de reparare a ADN-ului.

"Acesta este un teritoriu nou", a declarat Kimberly Ennico Smith, astrofizician la Centrul de cercetare Ames, administrat de NASA, în timpul unui tur de prezentare a unei unităţi ştiinţifice din Silicon Valley, organizat în luna martie.

Centrul de cercetare Ames reprezintă "casa" proiectului BioSentinel. Turul de prezentare a inclus şi câteva scurte discuţii cu personalul ce participă la această misiune şi o vizionare a acestui satelit miniatural, care este asamblat parţial.

BioSentinel, un satelit cu greutatea de 14 kilograme, va transporta două varietăţi de celule de drojdie de bere, Saccharomyces cerevisiae: varietatea obişnuită ("tipul sălbatic"), care este destul de rezistentă la radiaţii, şi o varietate mutantă, care este mult mai sensibilă la radiaţii întrucât nu poate să îşi repare ADN-ul la fel de bine.

Specialiştii din misiunea BioSentinel vor monitoriza creşterea şi activitatea ambelor varietăţi de celule în timpul petrecut de acest satelit în spaţiul îndepărtat. Apoi, ei vor face acelaşi lucru cu două încărcături identice transportate la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), un laborator care pluteşte pe orbită în condiţii de microgravitaţie şi în care nivelurile de radiaţie sunt mult mai mici.

Specialiştii americani vor monitoriza creşterea celulelor de S. cerevisiae şi în două zone de pe Terra: Centrul de cercetare Ames şi Brookhaven National Laboratory din statul New York. La Brookhaven, inginerii de la NASA vor expune celule de drojdie de bere unui mediu caracterizat prin radiaţii înalte. Toate aceste date ar trebui să îi ajute apoi pe cercetători să identifice efectele cauzate de radiaţie şi pe cele provocate de microgravitaţie şi alţi factori.

Celulele de S. cerevisiae reprezintă un bun model de organisme pentru studii de acest tip, au explicat cercetătorii implicaţi în proiectul BioSentinel.

"Procesul de reparare a ADN-ului avariat al drojdiei de bere seamănă foarte mult cu cel al oamenilor, făcând din aceste organisme un model robust de translaţie", au explicat specialiştii de la NASA în fişa proiectului BioSentinel. "Rezultatele programului BioSentinel vor avea o importanţă critică pentru a interpreta efectele expunerii la radiaţia spaţială, reducând riscul asociat cu explorarea umană pe termen lung şi validând modelele existente ce explică efectele radiaţiei spaţiale asupra organismelor vii".

BioSentinel se află pe linia de asamblare: acest satelit miniatural trebuie să fie finalizat până la sfârşitul lunii octombrie, au precizat membrii echipei americane în timpul turului de vizitare a Centrului Ames. Apoi vor urma pregătire de pre-lansare şi de integrare a satelitului la bordul lansatorului supergreu SLS, dezvoltat de NASA, al cărui zbor inaugural va avea loc în cadrul misiunii Artemis 1.

NASA dezvoltă racheta SLS pentru a transporta astronauţi şi cantităţi mari de materiale spre destinaţii aflate dincolo de orbita joasă terestră, precum Luna şi Marte. Această rachetă face parte integrantă din viziunea pe termen lung a NASA, alături de o nouă capsulă spaţială, denumită Orion.

Capsula Orion va reprezenta încărcătura principală a zborului ce va avea loc în cadrul misiunii Artemis 1, cunoscută anterior sub numele de Exploration Mission-1. NASA a schimbat însă recent numele misiunii pentru ca aceasta să se încadreze mai bine în programul agenţiei spaţiale americane de explorare a Lunii cu echipaje de astronauţi. SLS va lansa capsula Orion într-un zbor cargo (fără echipaj uman) în jurul Lunii, care va testa performanţa rachetei şi a capsulei.

Dacă totul va funcţiona conform planurilor, următorul zbor al cuplului SLS-Orion - misiunea Artemis 2, programată pentru 2023 - va fi o misiune cu echipaj uman, în cadrul căreia patru astronauţi vor efectua o călătorie în jurul Lunii.

Misiunea Artemis 2 va fi demarată la un an după lansarea în spaţiu a primului segment din viitoarea staţie spaţială miniaturală proiectată de NASA pentru a pluti în jurul Lunii. Acel laborator spaţial, pe care agenţia americană l-a denumit Gateway, va reprezenta un element-cheie pentru programul misiunilor Artemis, şi va fi utilizat ca rampă de lansare pentru misiunile de explorare umană şi robotizată a suprafeţei lunare.

Numeroase experimente ştiinţifice vor avea loc de asemenea la bordul viitoarei staţii Gateway, inclusiv cercetări ce vor viza efectele radiaţiei asupra organismelor vii.

Ceilalţi 12 sateliţi miniaturali care vor zbura în spaţiu în cadrul misiunii Artemis 1 sunt diferiţi şi au funcţii diverse. De exemplu, microsateliţii din misiunile Lunar Flashlight şi Lunar IceCube vor căuta semnale care să ateste prezenţa gheţei pe suprafaţa Lunii, iar satelitul Near-Earth Asteroid Scout va utiliza o velă solară pentru a se deplasa spre punctul în care are programată o întâlnire cu o rocă spaţială.

AGERPRES

Citeşte mai multe despre:   nasa,   misiune,   organisme vii,   spaţiu

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Astronautele Christina Koch şi Jessica Meir au efectuat prima ieşire în spaţiu exclusiv feminină

Astronautele Christina Koch şi Jessica Meir au efectuat prima ieşire în spaţiu exclusiv feminină
Astronautele americane Christina Koch şi Jessica Meir au efectuat împreună vineri o ieşire în spaţiu de la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS) pentru a realiza o lucrare de reparaţii, marcând prima ie...

Calea Lactee „a furat” câteva galaxii pitice din vecinătatea sa de la o altă galaxie

Calea Lactee „a furat” câteva galaxii pitice din vecinătatea sa de la o altă galaxie
Calea Lactee, galaxia din care face parte Sistemul Solar, a „furat” câteva microgalaxii ce făceau parte din Marele Nor al lui Magellan, o galaxie din apropierea sa, în contextul unui proces de ciocnire...

NASA a prezentat două costume spațiale care vor fi purtate de astronauți pe Lună

NASA a prezentat două costume spațiale care vor fi purtate de astronauți pe Lună
NASA a prezentat două noi prototipuri ale unor costume spaţiale concepute pentru a fi purtate de toţi astronauţii, bărbaţi sau femei, care vor explora Luna, informează Live Science. În cadrul unui eveniment...

Laureat al Premiului Nobel 2019: Oamenii nu vor putea trăi vreodată pe o altă planetă

Laureat al Premiului Nobel 2019: Oamenii nu vor putea trăi vreodată pe o altă planetă
Oamenii nu vor putea trăi vreodată pe o altă planetă în afara Pământului, susţine Michael Mayor, astrofizicianul co-laureat al Premiului Nobel pentru Fizică 2019 pentru descoperirea primei exoplanete pe...

Rusia lansează o strategie naţională pentru dezvoltarea inteligenţei artificiale

Rusia lansează o strategie naţională pentru dezvoltarea inteligenţei artificiale
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a aprobat vineri o strategie naţională pentru dezvoltarea inteligenţei artificiale, pe care o consideră un sector-cheie pentru supremaţia mondială, transmite AFP. Liniile...

România a devenit, în premieră, campioană europeană în securitate cibernetică

România a devenit, în premieră, campioană europeană în securitate cibernetică
România a câştigat titlul de campioană europeană la competiţia „European Cyber Security Challenge 2019”, care a avut loc în perioada 9-11 octombrie, la Palatul Parlamentului din Bucureşti. Distincţiile...

Un robot patruped pentru explorare selenară, prezentat la Londra

Un robot patruped pentru explorare selenară, prezentat la Londra
Un robot cu patru picioare, construit special pentru explorarea suprafeţei selenare în 2021, a fost prezentat publicului, joi, la Londra, transmite Reuters. Noul concept de rover, cu patru picioare în loc de roţi,...

UPDATE Nobel 2019 pentru chimie: Dezvoltarea bateriilor litiu-ion

UPDATE Nobel 2019 pentru chimie: Dezvoltarea bateriilor litiu-ion
Cercetătorii John B. Goodenough, M. Stanley Whittingham şi Akira Yoshino au fost recompensaţi cu premiul Nobel pentru chimie pe anul 2019, potrivit unui anunţ făcut de Academia Regală de Ştiinţe din Suedia....

NASA a descoperit urme de lacuri saline pe planeta Marte

NASA a descoperit urme de lacuri saline pe planeta Marte
Vehiculul Curiosity, administrat de NASA și care cercetează din 2011 planeta Marte, a descoperit o serie de roci bogate în săruri minerale. Acestea ar putea reprezenta dovezi...

Amazon a prezentat prima versiune pentru copii a cititorului de cărţi electronice Kindle

Amazon a prezentat prima versiune pentru copii a cititorului de cărţi electronice Kindle
Gigantul Amazon a prezentat o nouă versiune a cititorului său de cărţi electronice Kindle, proiectată pentru prima dată special pentru copii, informează luni Press Association. Noul Kindle Kids Edition include...

UPDATE Nobel 2019 pentru fizică: Descoperiri privind Universul și locul Pământului în cosmos

UPDATE Nobel 2019 pentru fizică: Descoperiri privind Universul și locul Pământului în cosmos
Premiul Nobel pentru Fizică 2019 este împărţit de trei oameni de ştiinţă, jumătate revenindu-i lui James Peebles pentru descoperiri teoretice în domeniul cosmologiei. Cealaltă jumătate le-a revenit...

Fosile rare din perioada cambriană au fost descoperite în estul Chinei

Fosile rare din perioada cambriană au fost descoperite în estul Chinei
Fosile bine conservate ale unui artropod din perioada cambriană au fost descoperite de oamenii de ştiinţă în provincia Shandong din estul Chinei, fiind prima oară când acest gen a fost descoperit în afara...

Specialiştii români despre descoperirea făcută de laureaţii Premiului Nobel pentru medicină

Specialiştii români despre descoperirea făcută de laureaţii Premiului Nobel pentru medicină
La Stockholm se anunţă astăzi premiul Nobel pentru fizică, decis de Academia Regală de Ştiinţe a Suediei. Potrivit presei suedeze, favoriţi ar fi un grup de oameni de ştiinţă din Statele Unite, Franţa şi...

O echipă de cercetători a creat o pastilă cu insulină care ar putea să înlocuiască injecțiile

O echipă de cercetători a creat o pastilă cu insulină care ar putea să înlocuiască injecțiile
Milioane de pacienți care suferă de diabet ar putea scăpa, în sfârșit, de injecțiile cu insulină. Cercetătorii de la Massachusetts Institute of Technology au creat o pastilă suficient de puternică încât să...

Studiu: Apa de pe planeta Marte s-a evaporat în urmă cu 3,5 miliarde de ani

Studiu: Apa de pe planeta Marte s-a evaporat în urmă cu 3,5 miliarde de ani
În urmă cu aproximativ 3,5 miliarde de ani, apa din lacurile şi râurile de pe planeta Marte s-a evaporat „din cauza fluctuaţiilor climatice”, potrivit unui studiu publicat luni în „Nature Geoscience”,...
Serviciul de email marketing furnizat de