x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

O descoperire controversată

0
24 Apr 2008 - 00:00

Conform ultimelor statistici ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, numărul persoanelor cu diabet din România este de un milion, cifră care reprezintă aproximativ 5% din populaţia ţării. Se estimează că, pînă în 2010, în lume vor fi peste 220 de milioane de bolnavi de diabet, faţă de 171 de milioane cîţi erau în 2000. Diabetul nu mai reprezintă, însă, o boală letală, atît timp cît este ţinută sub control prin tratamentul cu insulină.

Conform ultimelor statistici ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, numărul persoanelor cu diabet din România este de un milion, cifră care reprezintă aproximativ 5% din populaţia ţării. Se estimează că, pînă în 2010, în lume vor fi peste 220 de milioane de bolnavi de diabet, faţă de 171 de milioane cîţi erau în 2000. Diabetul nu mai reprezintă, însă, o boală letală, atît timp cît este ţinută sub control prin tratamentul cu insulină.

 

 

 

 

PRIORITATE. Substanţa salvatoare a stîrnit multe controverse, încă din 1923, cînd Banting şi Macleod au primit Premiul Nobel pentru descoperirea ei. Cu opt luni înainte ca cei doi oameni de ştiinţă canadieni să izoleze insulina şi să o folosească la tratarea unui pacient, medicul român Nicolae Paulescu publica rezultatul a 30 de ani de cercetări în laborator. În articolul numit “Cercetări ale rolului pancreasului în asimilarea nutritivă”, Paulescu anunţa descoperirea şi izolarea unui hormon pancreatic cu efect hipoglicemiant, pe care îl denumeşte “pancreină”. La 10 aprilie 1922, Paulescu şi-a brevetat propria metodă de manufacturare a pancreinei. Publicarea rezultatelor finale a fost întîrziată atît de mult din cauza ocupării Bucureştiului de către nemţi, în timpul primului război mondial.

 

 

 

CANADIENII. În 1893, Edouard Laguesse a sugerat că insulele Langerhans produc probabil o secreţie internă care controlează metabolismul zaharului şi Edward Albert Sharpey-Schafer a numit această substanţă ipotetică “insulina”, însă nimeni nu a reuşit să dovedească existenţa ei. Frederick Banting şi Charles Best, împreună cu John Macleod, au anunţat, în februarie 1922, marea descoperire. Procesul de manufacturare al extractului pancreatic, care putea fi folosit în tratamentul pacienţilor umani, a fost patentat, iar profitul financiar al patentului a fost îndreptat către Consiliul Britanic pentru Cercetări Medicale, pentru încurajarea cercetării. Ulterior, principiul activ al acestor extracte pancreatice, insulina, a fost izolată în forma pură de către John Jacob Abel în 1926.

 

 

 

 

ÎNTÎRZIERE. Prioritatea lui Nicolae Paulescu în descoperirea insulinei a fost recunoscută abia după 50 de ani de la brevetarea primului procedeu de fabricare a substanţei. În urma unei campanii de restabilire a adevăratului descoperitor, iniţiată de fiziologul scoţian Ian Murray, Comitetul Nobel a recunoscut, în 1969, greşala produsă în 1923 şi a admis că meritele şi prioritatea în descoperirea tratamentului antidiabetic i se cuvin medicului român Nicolae Paulescu. Într-un articol din 1971, Ian Murray scria “lui Paulescu, distinsul om de ştiinţă român, i s-a acordat o recunoaştere insuficientă. Cînd echipa din Toronto îşi începea cercetările, profesorul român reuşise deja să extragă hormonul antidiabetic din pancreas şi să-i demonstreze eficienţa în reducerea hiperglicemiei diabetice. Banting şi Best (asistentul lui Banting, n.r.) sunt consideraţi primii care au reuşit să izoleze insulina. Au fost numiţi «descoperitorii insulinei». Reanalizîndu-se toate circumstanţele, este ironic să vezi cum Paulescu, cu toată experienţa sa, este în pericol de oblivion, în timp ce tînărul şi neexperimentatul Banting este prezentat ca şi cum ar fi descoperit singur insulina”.

 

 

IREMEDIABIL. Directorul Institutului Nobel, A.W.K. Tiselius, îşi exprimă speranţa că omul de ştiinţă Nicolae Paulescu va fi recunoscut în forurile ştiinţifice internaţionale, însă exclude cu desăvîrşire o reparaţie oficială a greşelii din 1923. La sărbătorirea a 50 de ani de la descoperirea insulinei, forurile ştiinţifice internaţionale au recunoscut în mod unanim prioritatea lui Paulescu.

Numele lui Macleod va fi întotdeauna asociat cu cercetările asupra metabolismului carbohidraţilor şi, în special, cu parteneriatul său cu Frederick Banting şi Charles Best în descoperirea insulinei. Înainte de această descoperire, Macleod a fost interesat de metabolismul carbohidraţilor şi de diabet încă din 1905. A publicat 37 de lucrări despre metabolismul carbohidraţilor şi 12 lucrări despre glicozuria produsă experimental.

Nicolae Paulescu a murit în 1931 fără a afla deznodămîntul situaţiei care-l nedreptăţea. În 1990 a fost numit, post-mortem, membru al Academiei Române.

 

 

 

 

PAULESCU

 

 

Românul Nicolae Paulescu s-a născut la 8 noiembrie 1869, la Bucureşti. Din perioada liceului, a început să devină foarte interesat de ştiinţele naturale, de chimie, fizică, dar şi de limbi străine, clasice şi moderne. Din 1888 a început să studieze medicina la Paris, în 1897 obţinîndu-şi doctoratul în urma susţinerii tezei “Cercetări asupra structurii splinei”. Timp de aproape 10 ani rămîne la Paris, ca medic la diverse spitale. Între 1897 şi 1898 urmează cursuri de chimie biologică şi fiziologie generală la Facultatea de Ştiinţe din Paris, la sfîrşitul cărora obţine două doctorate. În 1900 alege să se întoarcă în ţară, ca profesor de fiziologie la Facultatea de Medicină din Bucureşti, pînă la moartea sa din 19 iulie 1931.

 

 

 

 

BANTING

 

 

 

La 14 noiembrie 1891 se năştea în Alliston, Canada, Frederick Grant Banting, cel mai mic dintre cei cinci copii ai familiei lui William Thompson Banting şi a Margaretei Grant. După absolvirea facultăţii de medicină, Banting s-a înrolat în corpurile medicale ale armatei canadiene şi a mers pe cîmpul de luptă din Franţa în timpul primului război mondial. După întoarcerea din război, a fost, pentru puţin timp, practicant la un spital de ortopedie, apoi a devenit foarte interesat de diabet şi a început să-l studieze sub îndrumarea profesorului său, John Macleod. Banting şi-a găsit sfîrşitul tot pe cîmpul de luptă, în timpul celui de-al doilea război mondial, într-un accident aviatic din Newfoundland, în februarie 1941.

 

 

 

MACLEOD

 

 

John James Richard Macleod s-a născut în septembrie 1876, în Scoţia. S-a înscris la Colegiul Marischal al Universităţii din Aberdeen pentru a urma cursuri de medicină. În 1898 a absolvit şcoala medicală cu onoruri şi a primit o bursă care l-a ajutat să lucreze timp de un an de zile la institutul de fiziologie din Leipzig. Abia în 1918 primeşte postul de profesor de fiziologie la Universitatea din Toronto, Canada, unde a fost şi director al Laboratorului de Fiziologie. Macleod a fost membru al unor importante societăţi şi colegii, printre care Societatea Regală din Canada şi Societatea Regală de la Londra. A prezidat, între 1921 şi 1923, Societatea Americană de Fiziologie şi, între 1925 şi 1926, Institutul Regal Canadian.

Citeşte mai multe despre:   zoom pe nobel,   nicolae paulescu,   banting,   macleod

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Nebuloasa planetară NGC 2022, observată de telescopul Hubble

Nebuloasa planetară NGC 2022, observată de telescopul Hubble
Deşi pare mai degrabă o entitate observată printr-un microscop şi nu prin telescop, acest obiect denumit NGC 2022 nu este cu siguranţă o algă sau un microorganism. În schimb, este o bulă de gaze emisă în...

Metodă care nu permite Google să te urmărească pe telefon sau laptop

Metodă care nu permite Google să te urmărească pe telefon sau laptop
Google foloseşte geolocaţia pentru a oferi utilizatorilor informaţii relevante şi contextuale din zona în care se află. În plus, înregistrează locurile în care dai check-in, paginile web pe care le vizitezi...

A fost creată o bicicletă din capsule din aluminiu pentru cafea reciclate

A fost creată o bicicletă din capsule din aluminiu pentru cafea reciclate
O bicicletă produsă din capsule din aluminiu pentru cafea folosite a fost realizată în urma unui parteneriat încheiat de Nespresso cu o companie suedeză, în încercarea de a motiva clienţii să recicleze aceste...

Schimbări climatice: Este esenţial să regândim modul de utilizare a terenurilor şi obiceiurile noastre alimentare

Schimbări climatice: Este esenţial să regândim modul de utilizare a terenurilor şi obiceiurile noastre alimentare
A hrăni corect miliardele de oameni de pe Pământ sau a lupta împotriva încălzirii globale? Pentru a evita să ne confruntăm într-o zi cu această dilemă, este esenţial să regândim modul de utilizare a...

Google updatează aplicaţia Maps cu funcţionalitatea Live View

Google updatează aplicaţia Maps cu funcţionalitatea Live View
Google anunţă lansarea noii funcţionalităţi Live View în aplicaţia Google Maps, cu ajutorul căreia utilizatorul va putea să se orienteze în ce direcţie merge, cu ajutorul săgeţilor şi indicaţiilor...

Cum să îți protejezi smartphone-ul

Cum să îți protejezi smartphone-ul
Dependența de telefonul mobil este tot mai mare. Pe lângă apeluri și mesaje, acesta te ajută să identifici trasee și locații, înlocuiește cu succes aparatul foto, îl folosești pe post de translator atunci...

Japonia a autorizat dezvoltarea organelor umane în corpul animalelor

Japonia a autorizat dezvoltarea organelor umane în corpul animalelor
O echipă de cercetători japonezi intenţionează să înceapă fabricarea de organe umane în corpul animalelor după ce a primit, în premieră în Japonia, autorizarea Guvernului pentru a efectua astfel de studii, re...

Schimbările climatice pot cauza tulburări psihice, obezitate şi depresie

Schimbările climatice pot cauza tulburări psihice, obezitate şi depresie
Efectele schimbărilor climatice pot cauza deficienţe psihice, obezitate, astm şi depresie, printre alte probleme, dacă nu se adoptă măsuri pentru a fi stopate, potrivit unui studiu publicat miercuri în Australia...

Experţii au emis un aviz de securitate pentru utilizatorii media player-ului VLC

Experţii au emis un aviz de securitate pentru utilizatorii media player-ului VLC
Utilizatorii software-ului open source VLC media player sunt avertizaţi asupra unei vulnerabilităţi descoperite recent de către experţii germani în securitate cibernetică şi prin care atacatorii pot bloca...

10 feluri în care casa ta ar putea arăta în 2030. Tu te-ai gândit la asta?

10 feluri în care casa ta ar putea arăta în 2030. Tu te-ai gândit la asta?
Tehnologia în ziua de astăzi a început să fie din ce în ce mai evoluată. În fiecare an apar telefoane sau televizoare cu funcții la care nici nu ne-am fi gândit cu câțiva ani în urmă. Odata cu acestea...

O stea muribundă din Ursa Mică, prefaţează destinul Soarelui

O stea muribundă din Ursa Mică, prefaţează destinul Soarelui
O stea muribundă, aflată în constelaţia Ursa Mică, prefaţează destinul Soarelui şi îi ajută pe oamenii de ştiinţă să afle ce se va întâmpla cu acesta peste aproximativ 5 miliarde de ani când se...

Primul lichid permanent magnetic obţinut în urma unui ''accident'' de laborator

Primul lichid permanent magnetic obţinut în urma unui ''accident'' de laborator
O echipă de cercetători de la University of Massachusetts Amherst au reuşit să obţină accidental, în laborator, primul lichid permanent magnetizat din lume, picăturile din acest lichid mişcându-se la unison şi...

Cum te ajută tehnologia 5G să îți faci o „casă inteligentă”

Cum te ajută tehnologia 5G să îți faci o „casă inteligentă”
Tehnologia 5G este cea de-a 5-a generatie de retele mobile si reprezinta o evolutie semnificativa a retelelor LTE 4G de astazi. Aceasta generatie este proiectat pentru a face fata cresterii foarte mari a datelor si a...

Un studiu confirmă modificări ale creierului în cazul diplomaţilor americani din Cuba

Un studiu confirmă modificări ale creierului în cazul diplomaţilor americani din Cuba
Creierele a peste 40 de diplomaţi americani victime ale unor fenomene misterioase în Cuba prezintă diferenţe faţă de cele ale unui grup de control, au constatat profesori şi medici de la Universitatea din...

India a lansat a doua sa misiune spaţială pe Lună

India a lansat a doua sa misiune spaţială pe Lună
India a lansat luni a doua sa misiune spaţială pe Lună, Chandrayaan-2, care are drept scop instalarea unui robot pe satelitul natural al Pământului pe data de 6 septembrie, relatează AFP. O rachetă GSLV-MkIII,...
Serviciul de email marketing furnizat de