x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Oceanul de sub Lacul Roşu

0
Autor: Vasile Surcel 24 Iul 2010 - 00:00
Oceanul de sub Lacul Roşu
Vezi galeria foto


Turiştii care-şi petrec vacanţele pe malul Lacului Roşu habar nu au că acele locuri, de o frumuseţe stranie, ascund un mister vechi de la facerea lumii.

Cândva, prin 1838, într-un an deosebit de ploios, coasta unui munte a luat-o la vale şi nu s-a mai oprit decât în albia râului Verescheu, pe care a închis-o, aproape etanş, cu un dop monstruos din piatră şi argilă. Apoi, în vremurile care au urmat după acel accident geologic, apele râului, prăvălite volburos din amonte, s-au adunat la un loc, acoperind un codru secular care exista pe atunci acolo. Şi au lăsat în urma lor mai multe legende. Dar şi trunchiurile înnegrite de vreme ale unor copaci bătrâni ce se iţesc de sub luciul apelor care, uneori, au o culoare sângerie. Culoare care a şi dat numele luciului de apă: Lacul Roşu. Raportat la "nivelul zero" cel marcat de litoralul Mării Negre, altitudinea acestui lac de baraj este 983 m.

De câteva decenii bune, locul a fost inclus printre staţiunile de odihnă şi, mulţi ani la rând, s-a numărat printre "perlele" noastre turistice. Foarte puţini dintre musafirii care ajung aici ştiu însă că atunci când parcurg traseele din zonă se plimbă agale pe fundul unui ocean străvechi, un ocean care a existat aici cândva, în urmă cu peste 170 milioane de ani. Şi că stâncile vârfului numit de localnici "Ucigaşul", la fel ca patul de rocă peste care se întinde Lacul Roşu, reprezintă fantoma împietrită a unui ocean străvechi, pe care acum îl mai recunoaşte doar ochiul atent al omului de ştiinţă.

SAVANŢII ŞI LIMBA LOR PĂSĂREASCĂ
De-a lungul vremurilor, când spărgeau vreo stâncă pentru a o folosi mai târziu la construcţii, oamenii de prin partea locului găseau adeseori în inima seacă a pietrei nişte obiecte ciudate, dăltuite parcă de mâna măiastră a unor bijutieri nemaivăzuţi. Unele, mai mari sau mai mici, erau nişte discuri spiralate, marcate de coaste care se roteau pe toată suprafaţa lor. Altele păreau încăperile minuscule ale unor faguri clădiţi de nişte albine harnice, venite parcă dintr-o altă lume. Iar alteori ele luau forma lujerilor unor flori împietrite, care n-au mai văzut lumina soarelui de o veşnicie. Dar abia în ultimul secol, când subtila ştiinţă a paleontologiei s-a dezvoltat îndeajuns de mult, încât să înţeleagă toate aceste relicve, aici şi-au făcut apariţia şi savanţii care le-au cercetat pe îndelete. Ei sunt cei care au descoperit că toate acele ciudăţenii sunt relicvele unei lumi străvechi, care a existat cândva pe aceste meleaguri.

Relicve pe care le-au cercetat, le-au clasificat şi apoi le-au băgat în cărţile lor, scrise într-o limbă care nouă, profanilor, ni se pare un fel de "păsărească" greu de priceput. Pentru ei, vremurile de demult, când aici, sub Lacul Roşu, se întindea un ocean străvechi, sunt cuprinse în Kimmerigdian, evul de mijloc al Jurasicului. Sau, pe limba noastră, a profanilor, acum peste 170 milioane de ani. La fel cum tot savanţii ne spun că discurile spiralate descoperite în pietrele de aici sunt armuri pietrificate de "Amoniţi". Priviţi superficial, aceştia par nişte melci, dar în realitate ei erau mai curând un soi de rude primitive ale sepiilor din zilele noastre. Atâta doar că, spre deosebire de acestea, ei îşi protejau corpul în cochiliile spiralate care se păstrează prin fosilizare.

Acolo, în zona Lacului Roşu, este de ajuns să scormoneşti cu atenţie roca relativ moale şi vei găsi urmele acestor fiinţe străvechi. Ceva mai departe, în pietrele stâncilor de pe Vârful Ghilcoş, căruia i se mai spune şi "Ucigaşul", alături de Amoniţi mai ies la lumina zilei şi urme de spongieri, corali şi tot soiul de alte fiinţe, multe dispărute acum. Toate la un loc trăiau cândva într-un ocean nevăzut vreodată de ochiul omului, care a existat tot aici pe Terra, dar într-o altă lume.

DE PE VREMEA DINOZAURILOR
Alături de arheologi, savanţii paleontologi sunt singurii oameni care ştiu să pună în mişcare un soi de maşină a timpului care îi ajută să readucă la viaţă vremurile de mult apuse. Iar acolo, în zona Lacului Roşu, lumea pe care o readuc ei la viaţă este neînchipuit de veche. O lume pe care, dacă, printr-un miracol, am putea-o privi cu ochii noştri, am recunoaşte-o şi nu am recunoaşte-o. Este tot pământul nostru, dar mai tânăr cu peste 170 milioane de ani. O lume în care geografia era cu totul alta, iar conturul continentelor, precum şi formele de relief ne-ar fi fost de nerecunoscut. Pe atunci, uscatul era concentrat mai ales în emisfera vestică, unde o singură masă continentală unea la un loc tot pământul din care, peste multe zeci de milioane de ani, aveau să se separe cele două Americi, Africa, India, Australia şi Antarctica.

În schimb, emisfera estică părea mai "golaşă", iar ceea ce mult mai târziu avea să devină Eurasia era doar o prelungire peninsulară a străvechiului Scut Siberian. Tot în Est, teritoriul care avea să devină China actuală împreună cu Peninsula Indochina şi cu Indonezia erau unite într-un continent mai mic, care semăna oarecum cu America de Sud din zilele noastre. Oceanul Atlantic şi Pacificul nu existau, iar viitorul lanţ Alpino-Carpato-Himalayan era doar un "proiect" care mai avea de aşteptat încă aproape 100 de milioane de ani până să capete contur. Era o lume cu o climă mai caldă decât cea din zilele noastre, cu păduri şi jungle de nepătruns prin care hălăduiau turme de dinozauri ierbivori imenşi vânaţi de haite de dinozauri carnivori.

OCEANUL TETHIYS
Pe atunci, aici la noi, unde acum se înalţă munţii care împrejmuiesc Lacul Roşu, era fundul unui ocean, un ocean imens pe care savanţii îl numesc Tethys. Erau ape calde cam la fel ca acelea din actualul Ocean Indian. Era un loc bun pentru Amoniţii care trăiau vânându-i prada la câţiva metri adâncime, dar şi pentru recifurile de corali şi "păduri" de spongieri care uneori atingeau dimensiuni impresionante. Probabil că, la fel ca în zonele calde ale oceanelor actuale, şi acolo trăiau bancuri de peşti de diferite dimensiuni, vânaţi de rechini cel puţin la fel de fioroşi ca aceia din zilele noastre.

Dar toate acestea s-au dus, înghiţite de negura timpului. Şi de pe urma lor au mai rămas doar fosilele care-şi dorm somnul etern sub albia Lacului Roşu şi în piatra stâncilor care se înalţă, pline de trufie, în jurul său. Peste care calcă acum paşii indiferenţi ai turiştilor cărora nici prin cap nu le trece că umblă pe fundul unui ocean vechi, de la Facerea Lumii.

Citeşte mai multe despre:   zoom

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Epavele a două nave de război din secolul al XVII-lea au fost descoperite lângă Stockholm

Epavele a două nave de război din secolul al XVII-lea au fost descoperite lângă Stockholm
O echipă de cercetători a anunţat descoperirea epavelor a două nave de război datând probabil din secolul al XVII-lea, în apropiere de Stockholm. Cele două nave au fost găsite în apropiere de insula...

Doliu în lumea universitară. Profesorul Lucian Vințan, membru al Academiei de Științe, a decedat

Doliu în lumea universitară. Profesorul Lucian Vințan, membru al Academiei de Științe, a decedat
Cel mai titrat profesor din domeniul calculatoarelor şi tehnologia informaţiei de la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu (ULBS), Lucian Vinţan, membru al Academiei de Ştiinţe, a decedat la vârsta de 57 de ani....

Televizoarele smart devin ţintele preferate ale infractorilor cibernetici

Televizoarele smart devin ţintele preferate ale infractorilor cibernetici
Televizoarele smart devin tot mai mult ţinte ideale pentru potenţiale atacuri cibernetice, una dintre cele mai importante cauze fiind configurarea slabă a dispozitivului, fie din neglijenţa producătorului, fie din...

Apple TV+ se lansează în o sută de țări și vrea să spargă piața cu cel mai mic preț

Apple TV+ se lansează în o sută de țări și vrea să spargă piața cu cel mai mic preț
Apple TV+ se lansează astăzi în o sută de ţări şi propune programe originale la preţ redus - cel mai mic din sector: 4,99 dolari pe lună, la jumătate faţă de Netflix - pentru întreaga familie. ...

Twitter va interzice toate formele de publicitate electorală

Twitter va interzice toate formele de publicitate electorală
Platforma de socializare Twitter va interzice toate formele de publicitate electorală, începând cu data de 22 noiembrie. „Deși publicitatea online este incredibil de puternică și foarte eficientă pentru...

AIEA: Ambasadorul român Cornel Feruță a pierdut în fața argentinianului Rafael Grossi

AIEA: Ambasadorul român Cornel Feruță a pierdut în fața argentinianului Rafael Grossi
Consiliul Guvernatorilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) s-a reunit, la Viena, pe 29 octombrie 2019, pentru a patra rundă de vot formal în cadrul procesului alegerii Directorului General al...

Dezbatere publică la MCSI despre efectele tehnologiei 5G asupra sănătății

Dezbatere publică la MCSI despre efectele tehnologiei 5G asupra sănătății
Radiaţiile electromagnetice, inclusiv cele generate de tehnologia 5G, au efecte complexe asupra neuronilor, hormonilor şi funcţiei cardiace, iar acest lucru reiese din studiile efectuate la nivel mondial, a afirmat, l...

Marea Britanie - Roboţii, soluţia pentru îngrijirea vârstnicilor în contextul îmbătrânirii populaţiei

Marea Britanie - Roboţii, soluţia pentru îngrijirea vârstnicilor în contextul îmbătrânirii populaţiei
În contextul îmbătrânirii populaţiei şi a provocării reprezentată de îngrijirea unui număr mai mare de persoane vârstnice, Guvernul Marii Britanii a anunţat sâmbătă că roboţii concepuţi pentru a oferi...

Roverul VIPER al NASA va aseleniza la polul sud al Lunii pentru a căuta apa necesară astronauţilor

Roverul VIPER al NASA va aseleniza la polul sud al Lunii pentru a căuta apa necesară astronauţilor
Administratorul general al NASA, Jim Bridenstine, a declarat vineri că agenţia spaţială americană intenţionează să trimită un rover pentru a preleva, în premieră, mostre de apă îngheţată de la polul sud...

Facebook lansează „Facebook News”, un flux de ştiri realizat în colaborare cu mass-media

Facebook lansează „Facebook News”, un flux de ştiri realizat în colaborare cu mass-media
Acuzată că propagă dezinformarea, reţeaua de socializare Facebook a anunţat vineri lansarea unui flux de ştiri împreună cu mass-media, menit să promoveze jurnalismul de calitate, transmite AFP. „De mai...

Huawei a lansat primul său smartphone pliabil, la un preț de 2.403 de dolari

Huawei a lansat primul său smartphone pliabil, la un preț de 2.403 de dolari
Grupul Huawei Technologies Co Ltd a început să primească comenzi în China pentru primul său smartphone pliabil. Lansarea modelului 5G Mate X a fost amânată de două ori în acest an deoarece Huawei, al...

O hackeriţă de 12 ani, pe jumătate româncă, participă la cea mai mare conferinţă de securitate cibernetică, DefCamp #10

O hackeriţă de 12 ani, pe jumătate româncă, participă la cea mai mare conferinţă de securitate cibernetică, DefCamp #10
Bianca Lewis, în vârstă de 12 ani, a testat şi găsit vulnerabilităţi informatice în sistemul electronic de vot din Statele Unite ale Americii, iar între 7 şi 8 noiembrie va fi prezentă la Bucureşti, unde va...

Un român de la Universitatea Cambridge a participat la crearea unei frunze artificiale care produce gaz ecologic

Un român de la Universitatea Cambridge a participat la crearea unei frunze artificiale care produce gaz ecologic
O frunză artificială, creată de o echipă de cercetători de la Universitatea Cambridge, din care face parte şi doctorandul român Virgil Andrei, este capabilă să imite fotosinteza, procesul prin care...

Astronautele Christina Koch şi Jessica Meir au efectuat prima ieşire în spaţiu exclusiv feminină

Astronautele Christina Koch şi Jessica Meir au efectuat prima ieşire în spaţiu exclusiv feminină
Astronautele americane Christina Koch şi Jessica Meir au efectuat împreună vineri o ieşire în spaţiu de la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS) pentru a realiza o lucrare de reparaţii, marcând prima ie...

Calea Lactee „a furat” câteva galaxii pitice din vecinătatea sa de la o altă galaxie

Calea Lactee „a furat” câteva galaxii pitice din vecinătatea sa de la o altă galaxie
Calea Lactee, galaxia din care face parte Sistemul Solar, a „furat” câteva microgalaxii ce făceau parte din Marele Nor al lui Magellan, o galaxie din apropierea sa, în contextul unui proces de ciocnire...
Serviciul de email marketing furnizat de