x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ocolul planetei cu naveta

0
22 Noi 2007 - 00:00

După ce Congresul american a primit "nota de plată" pentru programele spaţiale cu oameni de explorare a Lunii, in anii ’60, politica agenţiei spaţiale americane avea să cunoască un viraj la 180 de grade. Legislativul american a aprobat in această perioadă bugete care au totalizat aproximativ 100 de miliarde de dolari

După ce Congresul american a primit "nota de plată" pentru programele spaţiale cu oameni de explorare a Lunii, in anii ’60, politica agenţiei spaţiale americane avea să cunoască un viraj la 180 de grade. Legislativul american a aprobat in această perioadă bugete care au totalizat aproximativ 100 de miliarde de dolari

pentru programele Mercury (1959-1963) şi Apollo (1961-1975), fapt ce a determinat ca reducerile de buget pentru NASA să devină, incepănd cu sfărşitul anilor ’60, o realitate cotidiană. Anii ’70 au insemnat pentru Administraţia Spaţială ani in care, pentru a-şi putea justifica existenţa, trebuiau dezvoltate noi proiecte şi noi politici care să ghideze cercetarea şi explorarea spaţială. Cursa spre Lună se dovedise un mare succes. Dar in mare parte datorită mediatizării excesive pe care au asigurat-o liderii de la Casa Albă. Facturile misiunilor care au dus oamenii in spaţiu sau pe Lună

s-au dovedit a fi insă o adevărată sperietoare pentru preşedinţii americani, confruntaţi in anii ’60-’70 cu războiul rece, războiul din ‡  ‡ Vietnam, cu recesiunea economică şi o gepolitică a curselor de inarmare nucleară.

Acces "de rutină" in spaţiu

Incă inainte de terminarea programului Apollo, in 1975, NASA dorea o continuare a explorărilor spaţiale americane prin instalarea unei centuri de staţii spaţiale in orbita terestră. Necesitatea unei staţii spaţiale mari, cu o reţea de avanposturi de cercetare in jurul Pămăntului şi al Lunii, pentru pregătirea misiunilor către Marte era insă umbrită de problemele financiare. Costurile proiectului NASA constituiau un veşnic subiect de scandal in anticamerele Biroului Oval sau in comisiile pentru finanţe şi bugete pentru cercetare spaţială din Congres. Nimeni nu părea dispus să aprobe cererile de finanţare ale NASA, in condiţiile in care pănă in anii ’70, navele spaţiale folosite in programele de cercetare nu puteau fi utilizate decăt o singură dată, iar costurile de pregătire ale unei misiuni, de antrenare a astronauţilor, pentru combustibil şi mentenanţă, erau efectiv "astronomice". Ca atare, NASA a pus pe masa preşedintelui Nixon propunerea pentru inceperea cercetărilor şi producerea navetei spaţiale. După cum se arată in raportul din august 2003 al Columbia Accident Investigation Board, "NASA a ales să justifice necesitatea proiectului Navetei Spaţiale pe criterii economice. Dacă acelaşi vehicul, după cum susţinea NASA, poate lansa proiecte guvernamentale, dar şi aparţinătoare sectorului privat, in condiţiile in care putea fi folosit de mai multe ori, atunci, costurile totale de lansare şi de mentenanţă a sateliţilor ar putea fi redus substanţial".

Retrospectiv privind, relaţia dintre NASA şi administraţiile prezidenţiale Nixon, Carter şi Reagan, la care se adaugă atragerea puternicului Departament al Apărării, a reprezentat o veşnică negociere politică şi o campanie susţinută de "seducere" a factorilor politici pentru obţinerea de finanţări pentru programul navetei spaţiale. Cea mai atrăgătoare faţadă a proiectului consta in oferirea unui foarte eficient instrument pentru capitalizarea punctelor electorale. Nixon a aprobat programul, pentru că acesta ducea la un număr crescut de locuri de muncă in state importante pentru intenţiile de vot in alegerile din 1972. Mai mult, in condiţiile in care ruşii aveau capacitatea de a trimite oameni in spaţiu, incapacitatea Statelor Unite de a face acelaşi lucru nu era o alternativă viabilă. Războiul Rece nu se incheiase. Preşedintele Ronald Reagan, cel care practic a văzut primele zboruri ale aparatelor din programul NASA, intr-un discurs de Ziua Independenţei, la 4 iulie 1982, sublinia apăsat avantajele navetei: "Accesul de rutină in spaţiul cosmic, din motive economice, pentru explorări ştiinţifice, proiecte comerciale şi misiuni legate de securitate naţională". De la bun inceput, proiectul navetei spaţiale fusese găndit ca un mijloc eficient de a transporta oameni, incărcături de echipamente şi instrumente de cercetare sau militare in spaţiu şi de a furniza componente pentru staţiile spaţiale. Insă contextele politice şi restricţiile financiare au dictat prima utilizare a navetei spaţiale ca vehicul capabil să transporte frecvent oameni in spaţiu şi să asigure mentenanţă pentru reţeaua de sateliţi intr-un timp in care tensiunile dintre SUA şi Rusia nu permiteau colaborări extinse in programele spaţiale complexe.

Doctorul Faget şi Enterprise

"Creierul" tehnic al programului navetei spaţiale este considerat specialistul Maxime Faget, cel după ale cărui planuri şi specificaţii s-a construit capsula Mercury, prima navă spaţială americană care a dus oameni in spaţiu. Cercetările sale despre rachete şi nave spaţiale reutilizabile stau la baza proiectului Navetei Spaţiale dezvoltat de NASA. Prima finanţare obţinută de agenţia spaţială americană pentru indrăzneţul proiect a avut o limită maximă de 5,5 miliarde de dolari. Cifrele reale ale proiectării, dezvoltării unui prototip şi subcontractării serviciilor producătorilor de componente şi ansambluri, precum Lockheed Martin, erau insă triple faţă de ceea ce NASA a trecut in bugetele sale oficiale.

Ansamblul navetei a fost găndit din trei părţi: rezervorul extern, care furnizează combustibilul necesar lansării, rachetele propulsoare şi nava propriu-zisă (Orbiter). Pentru reintrarea in atmosferă, in urma orbitării, naveta trebuia să fie dotată cu aripi de tip Delta, tren de aterizare asemănător avioanelor comerciale şi un scut termic ce trebuia să facă faţă unor temperaturi de peste 1.600 de grade.

Cei şase magnifici

In cadrul programului spaţial destinat navetelor, NASA a operat şase astfel de aparate: Enterprise, Columbia, Challenger, Atlantis, Discovery şi Endeavour. Primul dintre ele, Enterprise, a fost dedicat exclusiv testelor in atmosfera terestră, deoarece nu era dotat cu scut termic. La 15 februarie 1977, Enterprise şi-a inceput perioada de teste, care a durat pănă in octombrie 1977. Insă adevăratul pionier al zborurilor spaţiale in programul NASA dedicat navetelor a fost Columbia.

Primul său zbor, la data de 12 aprilie 1981, i-a dus in orbita terestră pe astronauţii John W. Young şi Robert L. Crippen, care au aterizat in siguranţă după două zile, la 14 aprilie, la Edwards Air Force Base, California. După acest zbor, specialiştii au identificat probleme legate de avariile pe care le-au produs rachetele propulsoare, insă, din perspectiva NASA, aceasta nu era o problemă. Stringenţele de ordin financiar şi calendarul pe care agenţia spaţială americană il făcuse deja pe următorii ani au produs insă multe       ‡

Neajunsuri. Unul dintre aspectele cele mai grave a fost că, iniţial, navetele nu erau prevăzute cu sisteme de salvare pentru echipaj. NASA a justificat mai mult retoric această decizie, subliniind că siguranţa programului navetelor spaţiale făcea inutilă o astfel de prevedere. Lucru infirmat tragic de catastrofa Challenger la 28

ianuarie 1986, cănd, la 73 de secunde de la lansare, naveta a explodat, iar echipajul, format din şapte astronauţi a pierit in flăcări. "Fişa de post" pentru fiecare navetă prevedea 100 de lansări inainte de a fi scoasă din uz. In prezent, după cel de-al doilea dezastru al programului, cu dezintegrarea navetei Columbia, in februarie 2003, şi moartea echipajului său, NASA operează trei navete: Atlantis, Discovery şi Endeavour. Dar cu un buget insuficient destinat acestui program, fiind constant in ultimii trei ani (patru miliarde de dolari anual), la care se adaugă şi noua politică spaţială anunţată in 2004 de preşedintele Bush, NASA se află intr-o dilemă serioasă. După ce George W. Bush a anunţat necesitatea opririi programului navetei spaţiale, estimată pentru 2010, SUA se văd intr-o situaţie deloc plăcută: să depindă total de zborurile spre Staţia Spaţială Internaţională (ISS) operate de Roskosmos, prin intermediul rachetelor Soyuz. Acestea au marele dezavantaj al unei capacităţi foarte limitate de transport. Astfel va deveni problematică lansarea in spaţiu a modulelor necesare dezvoltării ISS, pe lăngă faptul că angajamentele NASA faţă de contractorii externi de servicii spaţiale stărnesc in prezent aprige dezbateri in Biroul Oval şi in Congres.

Naveta spaţială roşie

După lansările ultramediatizate ale navetelor din programul NASA, URSS a desfăşurat programul Buran, in care, pe principii ciudat de asemănătoare cu cele ale designului american, se dorea testarea unei nave spaţiale care să permită repetata sa folosire in zborurile orbitale. Unicul zbor, cel de test, al navetei Buran 11F35 K1 a avut loc la 15 noiembrie 1988, aceasta fiind pilotată de sisteme automate de la sol. Naveta nu avea instalate la bord sisteme care să permită supravieţuirea. Lansată la bordul rachetei Energia, concepută special pentru acest proiect, naveta a petrecut 206 minute la o altitudine suborbitală şi a reuşit o aterizare bună la cosmodromul din Baikonur in Kazahstan. Programul a fost abandonat in 1993 din lipsa fondurilor pentru programul spaţial post sovietic, iar in 2002, Buran a fost distrusă prin prăbuşirea infrastructurii hangarului in care era depozitată. In prezent, Roskosmos lucrează la dezvoltarea unui nou proiect de navă spaţială reutilizabilă, Kliper, care va fi inlocuitorul programului Soyuz.

Citeşte mai multe despre:   programul,   spaţiu,   insă,   spaţiale,   nasa,   spaţială,   programului,   naveta,   navetei,   zoom plus

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Un nou virus din telefoanele android vă poate spiona cu ajutorul camerei video încorporate

Un nou virus din telefoanele android vă poate spiona cu ajutorul camerei video încorporate
Un nou virus din telefoanele de tip android le permite hackerilor să vă spioneze prin intermediul camerei video a smartphone-ului. Acesta se numește CVE-2019-2234 și  a fost descoperit de echipa de...

Epavele a două nave de război din secolul al XVII-lea au fost descoperite lângă Stockholm

Epavele a două nave de război din secolul al XVII-lea au fost descoperite lângă Stockholm
O echipă de cercetători a anunţat descoperirea epavelor a două nave de război datând probabil din secolul al XVII-lea, în apropiere de Stockholm. Cele două nave au fost găsite în apropiere de insula...

Doliu în lumea universitară. Profesorul Lucian Vințan, membru al Academiei de Științe, a decedat

Doliu în lumea universitară. Profesorul Lucian Vințan, membru al Academiei de Științe, a decedat
Cel mai titrat profesor din domeniul calculatoarelor şi tehnologia informaţiei de la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu (ULBS), Lucian Vinţan, membru al Academiei de Ştiinţe, a decedat la vârsta de 57 de ani....

Televizoarele smart devin ţintele preferate ale infractorilor cibernetici

Televizoarele smart devin ţintele preferate ale infractorilor cibernetici
Televizoarele smart devin tot mai mult ţinte ideale pentru potenţiale atacuri cibernetice, una dintre cele mai importante cauze fiind configurarea slabă a dispozitivului, fie din neglijenţa producătorului, fie din...

Apple TV+ se lansează în o sută de țări și vrea să spargă piața cu cel mai mic preț

Apple TV+ se lansează în o sută de țări și vrea să spargă piața cu cel mai mic preț
Apple TV+ se lansează astăzi în o sută de ţări şi propune programe originale la preţ redus - cel mai mic din sector: 4,99 dolari pe lună, la jumătate faţă de Netflix - pentru întreaga familie. ...

Twitter va interzice toate formele de publicitate electorală

Twitter va interzice toate formele de publicitate electorală
Platforma de socializare Twitter va interzice toate formele de publicitate electorală, începând cu data de 22 noiembrie. „Deși publicitatea online este incredibil de puternică și foarte eficientă pentru...

AIEA: Ambasadorul român Cornel Feruță a pierdut în fața argentinianului Rafael Grossi

AIEA: Ambasadorul român Cornel Feruță a pierdut în fața argentinianului Rafael Grossi
Consiliul Guvernatorilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) s-a reunit, la Viena, pe 29 octombrie 2019, pentru a patra rundă de vot formal în cadrul procesului alegerii Directorului General al...

Dezbatere publică la MCSI despre efectele tehnologiei 5G asupra sănătății

Dezbatere publică la MCSI despre efectele tehnologiei 5G asupra sănătății
Radiaţiile electromagnetice, inclusiv cele generate de tehnologia 5G, au efecte complexe asupra neuronilor, hormonilor şi funcţiei cardiace, iar acest lucru reiese din studiile efectuate la nivel mondial, a afirmat, l...

Marea Britanie - Roboţii, soluţia pentru îngrijirea vârstnicilor în contextul îmbătrânirii populaţiei

Marea Britanie - Roboţii, soluţia pentru îngrijirea vârstnicilor în contextul îmbătrânirii populaţiei
În contextul îmbătrânirii populaţiei şi a provocării reprezentată de îngrijirea unui număr mai mare de persoane vârstnice, Guvernul Marii Britanii a anunţat sâmbătă că roboţii concepuţi pentru a oferi...

Roverul VIPER al NASA va aseleniza la polul sud al Lunii pentru a căuta apa necesară astronauţilor

Roverul VIPER al NASA va aseleniza la polul sud al Lunii pentru a căuta apa necesară astronauţilor
Administratorul general al NASA, Jim Bridenstine, a declarat vineri că agenţia spaţială americană intenţionează să trimită un rover pentru a preleva, în premieră, mostre de apă îngheţată de la polul sud...

Facebook lansează „Facebook News”, un flux de ştiri realizat în colaborare cu mass-media

Facebook lansează „Facebook News”, un flux de ştiri realizat în colaborare cu mass-media
Acuzată că propagă dezinformarea, reţeaua de socializare Facebook a anunţat vineri lansarea unui flux de ştiri împreună cu mass-media, menit să promoveze jurnalismul de calitate, transmite AFP. „De mai...

Huawei a lansat primul său smartphone pliabil, la un preț de 2.403 de dolari

Huawei a lansat primul său smartphone pliabil, la un preț de 2.403 de dolari
Grupul Huawei Technologies Co Ltd a început să primească comenzi în China pentru primul său smartphone pliabil. Lansarea modelului 5G Mate X a fost amânată de două ori în acest an deoarece Huawei, al...

O hackeriţă de 12 ani, pe jumătate româncă, participă la cea mai mare conferinţă de securitate cibernetică, DefCamp #10

O hackeriţă de 12 ani, pe jumătate româncă, participă la cea mai mare conferinţă de securitate cibernetică, DefCamp #10
Bianca Lewis, în vârstă de 12 ani, a testat şi găsit vulnerabilităţi informatice în sistemul electronic de vot din Statele Unite ale Americii, iar între 7 şi 8 noiembrie va fi prezentă la Bucureşti, unde va...

Un român de la Universitatea Cambridge a participat la crearea unei frunze artificiale care produce gaz ecologic

Un român de la Universitatea Cambridge a participat la crearea unei frunze artificiale care produce gaz ecologic
O frunză artificială, creată de o echipă de cercetători de la Universitatea Cambridge, din care face parte şi doctorandul român Virgil Andrei, este capabilă să imite fotosinteza, procesul prin care...

Astronautele Christina Koch şi Jessica Meir au efectuat prima ieşire în spaţiu exclusiv feminină

Astronautele Christina Koch şi Jessica Meir au efectuat prima ieşire în spaţiu exclusiv feminină
Astronautele americane Christina Koch şi Jessica Meir au efectuat împreună vineri o ieşire în spaţiu de la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS) pentru a realiza o lucrare de reparaţii, marcând prima ie...
Serviciul de email marketing furnizat de