Cercetătorii de la Fondul Mondial pentru Natură (WWF) au făcut publică descoperirea a 11 specii noi de plante şi animale in regiunea numită "Coridorul Verde" din provincia Thua Thien Hu, aflată in Vietnam.

Potrivit spuselor cercetătorilor, şarpele, cu o lungime de aproximativ 80 de centimetri, are un aspect deosebit, capul lui este impodobit cu o dungă alb-gălbuie, iar corpul ii este acoperit cu puncte roşii. Reptila, denumită de specialişti "şarpele cu buze albe", trăieşte lăngă apă şi se hrăneşte cu broaşte sau alte animale mici. Unul dintre cei doi fluturi descoperiţi face parte din clasa Zela, cel de-al doilea este o nouă specie din subclasa Satyrinae. Căt despre orhidee, cercetătorii au spus că nu au petale sau clorofilă, observănd că acestea cresc, precum unele ciuperci, pe suprafeţe cu straturi de materiale intrate in putrefacţie şi nu folosesc lumina soarelui.

WWF a explicat că această zonă este un habitat unic, foarte bogat in specii. "Descoperirea unor noi specii este rară şi apare numai in locuri deosebite precum Coridorul Verde", a afirmat Dr. Chris Dickinson, consilier tehnic al organizaţiei WWF. Dickinson a adăugat că in aceste păduri au fost descoperite, in anul 1990, căteva specii mari de mamifere. De aceea, el este convins că noile descoperiri ar putea fi doar inceputul, iar aceste zone neexplorate pot ascunde diverse specii neştiute. In prezent, in atenţia oamenilor de ştiinţă se află alte zece specii de plante descoperite aici, despre care aceştia cred că ar putea fi unice.

De la inălţimile munţilor Annamiţi pănă la ultimele păduri mereu verzi, teritoriul Coridorului Verde adăposteşte un număr insemnat de specii, dintre care unele aflate pe cale de dispariţie. WWF susţine că acest teritoriu este in pericol din cauza vănatului practicat in exces, a defrişărilor ilegale sau a extracţiei resurselor naturale in scopul dezvoltării economice rapide. Ultimele cercetări ale oamenilor de ştiinţă au scos la iveală faptul că există 15 specii de reptile şi amfibieni pe cale de dispariţie, precum şi şase specii de păsări in această zonă. De asemenea, aici au fost găsite maimuţe din specia langurienilor cu picioare gri, ceea ce dă o speranţă cercetătorilor in privinţa acestei specii ameninţate cu dispariţia. Autorităţile locale, in special cele din provincia Thua Thien Hue, s-au angajat să protejeze acest mediu, deşi există nenumărate conflicte de interese in ceea ce priveşte dezvoltarea regiunii. Pădurile din Annamiţi sunt, de asemenea, importante surse de apă pentru miile de oameni care depind de răurile din regiune, iar minorităţile etnice din zonă işi căştigă aproape integral venitul din resursele obţinute din aceleaşi păduri.Â

Crocodilii, nostalgici

Cercetătorii australieni au descoperit, in urma unui studiu asupra comportamentului crocodililor, că aceste reptile suferă de "dor de casă" atunci cănd le este schimbat habitatul şi pot străbate distanţe neaşteptat de mari pentru a ajunge la teritoriile lor, folosind repere precum cămpurile magnetice sau poziţia faţă de soare. "Am crezut adesea despre crocodili că obosesc foarte repede, dar se vede foarte clar că sunt capabili de a străbate distanţe lungi timp de zile intregi", a afirmat profesorul Craig Franklin, de la Universitatea din Queensland. Experimentul a constat in transportarea cu avionul a trei crocodili de apă sărată la diferite distanţe de locul unde erau ţinuţi, respectiv la 56 km, 99 km sau 126 km, şi supravegherea acestora cu dispozitive de urmărire timp de mai multe luni, relatează BBC. Reptila cu cea mai interesantă călătorie a fost cea transportată la 126 km de pe o coastă pe cealaltă a Peninsulei Cape York, peste zona muntoasă din nordul Queensland-ului. Crocodilul a plecat după trei luni de locuit in noul habitat spre vechea locuinţă, străbătănd in total 411 km in 20 de zile.

Â

Â

Găndacii, intre geniu şi prostie

Oamenii de ştiinţă americani au demonstrat că găndaciilor de bucătărie nu le merge "mintea" dimineaţa, dar că după o zi intreagă sunt de-a dreptul inteligenţi. "Acesta este primul exemplu al unei insecte a cărei abilitate de a invăţa este controlată de ceasul biologic", a spus coordonatorul studiului, Terry L. Page, profesor de biologie la Universitatea Vanderbildt, Nashville, Tenessee, citat de Science Daily. Cercetătorii au obişnuit găndaci individuali să asocieze menta, pe care aceştia nu o tolerează, cu apa indulcită cu zahăr, apoi i-au testat in mai multe momente ale zilei pentru a observa pentru căt timp ţin minte aceştia asocierea. Studiul a arătat că insectele testate seara sau noaptea puteau "pricepe" şi memora pentru mai multe zile, pe cănd cei "antrenaţi" dimineaţa nu erau capabili să inveţe nimic nou.

Atuuri tehnice de zbor

Un studiu al fizicienilor de la Universitatea Cornell asupra mecanicii zborului libelulei arată ca aceasta işi conservă energia in timpul zborului. Libelula işi foloseşte cele două perechi de aripi simultan atunci cănd işi ia zborul, pentru a maximiza "decolarea", dar in timp ce pluteşte alternează cu exactitate bătăile aripilor. Autorii studiului, Z. Jane Wang and David Russell de la UC, explică acest comportament prin necesitatea insectei de a avea energie pentru a rămăne căt mai mult timp in zbor.

ADN Preistoric din cheratină

O echipă formată din cercetători din Statele Unite şi Europa a descoperit că părul de mamut este cea mai potrivită sursă de a obţine ADN-ul acestor animale preistorice. Firul de păr din blana acestor animale preistorice se conservă mult mai bine datorită cheratinei din compoziţie "ADN-ul din oase sau muşchi de obicei se degradează şi se contaminează cu alte surse de material genetic precum bacteriile, limitănd astfel posibilităţile studiului", a explicat cercetătorul Stephan C. Schuster, de la Pennsylvania State University.

Â

Pădurea de alge

O echipă de cercetători americani a descoperit un număr mare de alge crezute pe cale de dispariţie in apele Insulelor Galapagos. "Ecosistemele, care se formează in stratul de apă rece de sub apele calde tropicale, seamănă mai mult cu cele din California decăt cu recifele tropicale aflate cu 60 de metri mai sus", a spus unul din autorii studiului, Brian Kinlan, cercetător la Institutul de Stiinţă Marină din Santa Barbara, California. Descoperirea este un factor important pentru studierea biodiversificării şi rezistenţei ecosistemelor marine tropicale la fenomenul de incălzire globală.

Dieta Şerpilor - amprentă pe venin

Prada consumată de şerpi modifică veninul acestora, relatează Science Daily. Conform unui studiu publicat in BMC Evolutionary Biology, veninul şerpilor de uscat e mai diversificat in toxine, deoarece aceştia consumă o gamă mai largă de animale mici, faţă de veninul şerpilor de apă, care nu au in meniu decăt peşti. Cercetătorii au descoperit acest fenomen studiind in scopuri medicale diverse tipuri de venin. "Examinăm toxinele şerpilor pentru a identifica unele noi, unele dintre ele putănd fi folosite in dezvoltarea unor tratamente pentru bolile umane", a spus profesorul R. Manjunatha Kini, de la Departamentul de Biologie al Universităţii Naţionale din Singapore.

In instanţă cu umanitatea

Activiştii pentru apărarea drepturilor animalelor din Austria au mers cu un cimpanzeu in vărstă de 26 de ani in instanţă, pentru a fi recunoscut ca persoană, deoarece, considerau ei, primata are aceleaşi nevoi şi interese ca un om. Scopul acţiunii este ca acesta să poată fi ingrijit legal de un tutore, deoarece adăpostul in care locuia a dat faliment. Cererea le-a fost refuzată, pe baza faptului că nu există argumente legale de prezentare in instanţă.Â

Pierdere in lumea felinelor

Fondatoarea Trustului Internaţional pentru Leoparzii de zăpadă, Helen Freeman, a murit la vărsta de 75 de ani, din cauza unui cancer laringian. "Helen i-a inspirat pe atăţia oameni să susţină campania ei pentru Trustul Leoparzilor de zăpadă", a declarat directorul executiv al trustului, Brad Rutherford, citat de Science Daily. Specia leoparzilor de zăpadă, foarte rară in zilele noastre, este ameninţată cu dispariţia, iar eforturile fundaţiilor particulare se numără printre instrumentele cele mai eficiente de blocare a extincţiei acestui tip de felină.

Păsările şi cămpul magnetic

Un studiu efectuat in Germania arată că păsările migratoare percep nordul magnetic ca pe o senzaţie vizuală. Cercetătorii germani au injectat păsări migratoare din specia Sylvia borin cu o substanţă ce putea urmări impulsurile nervoase din creierul şi retina acestora, constatănd că există o legătură intre ceea ce văd zburătoarele şi orientarea spre nord a zborului. "Inseamnă că, atunci cănd o pasăre se uită intr-o anumită direcţie, polul nord magntic poate fi observat ca un punct negru", a spus Dominik Heyers, cercetător la Universitatea din Oldenburg. Totuşi nu se poate determina cu exactitate forma pe care o văd păsările, scrie revista Nature.