x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

“Patriarhul” geologiei româneşti

0
Autor: Vasile Surcel 02 Aug 2008 - 00:00

Începuturile Geologiei şi Pleontologiei româneşti sînt legate strîns de numele unui mare om de ştiinţă, des­chizător de drumuri: Gregoriu Ştefănescu.

Începuturile Geologiei şi Pleontologiei româneşti sînt legate strîns de numele unui mare om de ştiinţă, des­chizător de drumuri: Gregoriu Ştefănescu. Un savant deosebit de complex, a cărui valoare a fost pe deplin recunoscută şi peste hotare. Motiv pentru care acum, urmaşii săi spirituali de la Universitatea Bucureşti îl numesc cu recunoştinţă “patriarhul ştiinţelor Pămîntului” din ţara noastră.


Vizitatorii Muzeului Naţional de Istorie Naturală “Grigore Antipa”, care se opresc uimiţi în faţa impresionantului “Deinotherium gigantissimum” au ocazia să afle că scheletul acestui uriaş al lumii preistorice a fost descoperit de Gregoriu Ştefănescu. Foarte puţini sînt însă cei care ştiu că acest om de ştiinţă este unul dintre “patriarhii” fondatori ai Geologiei şi Paleontologiei româneşti.

 

Prieten cu Grigorescu

Catedra de Geologie-Paleontologie a Universităţii Bucureşti adăposteşte o încăpere în care timpul pare a se fi oprit cîndva, pe la începutul secolului trecut. Păstrat cu respectul cuvenit unui sanctuar, acolo se află biroul savantului Gregoriu Ştefănescu. O încăpere tixită de rafturi pline cu cărţi şi vitrine în care sînt găzduite o serie de fosile, adevărate rarităţi paleontologice. Plus masa de lucru a savantului. Un microscop de tip mai vechi şi o pereche de ochelari lăsaţi parcă adineauri pe birou creează impresia că savantul a plecat doar de cîteva minute din încăpere. Deasupra uşii atîrnă o pictură în ulei ce redă chipul unui tînăr brunet, cu barbă. Tabloul este semnat de nemuritorul Nicolae Grigorescu, iar tînărul este chiar savantul, surprins la vîrsta la care se pregătea să ia în piept lupta cu trecutul plenetei. O operă de artă mai puţin ­cunoscută care este expresia unui episod aproape neştiut din istoria artei: artistul şi savantul au fost foarte buni prieteni.

 

Întemeietorul

Gregoriu Ştefănescu s-a născut la Bucureşti, în anul 1838. Fost elev al Colegiului “Sf. Sava”, el şi-a continuat studiile la Paris, unde şi-a luat licenţa în ştiinţe naturale la Sorbona. S-a întors acasă în 1863, iar doi ani mai tîrziu a publicat primul manual de Zoologie în limba română. Începînd cu anul 1865, a devenit primul profesor de Geologie, Mineralogie şi ­Paleontologie al Universităţii Bucureşti. Iar în 1866 Gregoriu Ştefănescu s-a numărat printre membrii fondatori ai Academiei Române. El este singurul geolog român care, profesor fiind la ­Universitate, a participat la toate Congresele Geologice Internaţionale, de la primul, din 1878, pînă la cel de al X-lea, din 1906, la care a şi fost ales preşedinte. La Congresul de la Bologna, Gregoriu Ştefănescu a fost cel care a propus, iar ulterior a şi realizat unificarea ­subdiviziunilor Erelor geologice, precum şi a culorilor folosite la întocmirea hărţilor de ­specia­li­tate. În calitatea sa de participant implicat în viaţa ştiinţifică internaţională, el a fost primul savant autohton care şi-a asumat sarcina de a realiza o hartă geologică a României. Sarcină pe care a şi îndeplinit-o pînă în anul 1890, cînd a apărut prima Hartă Geologică a ţării noastre, atît cît era ea pe atunci, adică Vechiul Regat, fără ­Transilvania. Ulterior, aceasta a fost inclusă integral în Harta ­Geologică a Europei, publicată la sfîrşitul sec. al XlX-lea. În anii care au urmat, savantul a fost de trei ori decan al Facultăţii de Ştiinţe a Universităţii Bucureşti, iar în 1900 a devenit rector al acestei instituţii. Timp de şase ani, între 1882-1888, a fost Director al Biroului Geologic al României, cel dintîi institut de cercetare care şi-a luat sarcina de a studia şi a aplica în practică posibilităţile de valorificare a bogăţiilor naturale din ţara ­noastră. În acelaşi timp, ­specialistul român a fost un savant cu o mare anvergură ştiinţifică, a cărui valoare a fost recunoscută şi în străinătate: Gregoriu Ştefănescu a fost ­membru al Societăţilor de Geologie din Franţa, Belgia şi Italia, al Societăţilor de Ştiinţe Naturale din Kiev şi Moscova şi membru corespondent al Societăţii de Geologie din Londra.

 

Paleoelefantul şi cămila oltenească

Într-o perioadă de început a ştiinţei româneşti, Gregoriu Ştefănescu s-a implicat activ şi în studiile de Paleontologie. El a fost primul specialist român care a descris “Conoclypus giganteus”, o varietate necunoscută de “Echinoid”, adică unul dintre strămoşii preistorici ai actualilor “Arici de mare”. Descoperit în calcarele de la Albeşti-Muscel, acesta a trăit cîndva în Eocen, acum peste 50 de milioane de ani. De numele lui Gregoriu Ştefănescu este legată şi descoperirea şi studierea exemplarului de “Deinotherium gigantissimum”, cel mai impozant şi valoros exponat al Muzeului Naţional de Istorie Naturală ­”Grigore Antipa”. Descoperit în anul 1890, la Mînzaţi – Vaslui, acesta a trăit în urmă cu ­aproximativ opt milioane de ani. Deinotherium era un mamifer din familia Proboscidienilor, rudă îndepărtată a Mamuţilor şi Elefanţilor actuali. Dar, spre deosebire de aceştia, “fildeşii” săi porneau de pe maxilarul inferior şi erau îndreptaţi în jos. Studiile de pe teren i-au permis lui Gregoriu Ştefănescu să descopere şi fosilele unei rude îndepărtate a cămilei actuale. Este vorba despre “Camelus alutensis”, sau mai pe limba noastră “Cămila oltenească”. Descoperită pe malul Oltului, aproape de Slatina, această veche relicvă este un fragment de mandibulă, maxilarul inferior al unui animal despre care s-a aflat că este o verigă importantă din lanţul evolutiv al speciei sale. Prezenţa ei pe meleagurile noastre arată că, în migraţia lor din Asia spre Africa, strămoşii cămilelor actuale au trecut şi prin sudul ţării noastre.

 

Indiferenţa urmaşilor

Gregoriu Ştefănescu a murit la 23 februarie/ 8 martie 1911, în urma unei pneumonii acute. A fost înmormîntat cu toate onorurile cuvenite, la cimitirul Bellu. Apoi, istoria vitregă şi oamenii care de foarte multe ori au stat “sub vremuri” l-au cam uitat pe savantul care a fost “patriarhul” geologiei şi paleontologiei româneşti. De cîţiva ani, urmaşii săi spirituali de la ­Catedra de Paleontologie a ­Universităţii Bucureşti se tot zbat să-i păstreze vie memoria, dînd numele său unei străzi din Capitală. Teoretic, autorităţile sînt de acord. Practic, cererea lor a fost plimbată de la Primăria de Sector la cea Municipală. Deocamdată, demersurile lor s-au “împotmolit” acolo, blocate de schimbarea ­Primarului General.

Citeşte mai multe despre:   mari români,   gregoriu

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Facebook extinde controlul parental pentru Messenger Kids

Facebook extinde controlul parental pentru Messenger Kids
Părinţii pot avea un control mai mare asupra modului în care copiii lor folosesc Messenger Kids de la Facebook, după ce reţeaua de socializare a lansat o serie de modificări ale aplicaţiei, notează blogul din...

Încălzirea globală reduce speranța de viață a reptilelor și amfibienilor

Încălzirea globală reduce speranța de viață a reptilelor și amfibienilor
Schimbările climatice ar putea avea un impact uriaş asupra vieţuitoarelor cu sânge rece, reducând speranţa de viaţă pentru sute de specii de reptile şi amfibieni. Cercetătorii de la Queen's University din...

Record planetar: WhatsApp are peste două miliarde de utilizatori la nivel mondial

Record planetar: WhatsApp are peste două miliarde de utilizatori la nivel mondial
WhatsApp, aplicaţia de mesagerie criptată deţinută de Facebook, a anunţat miercuri că are în prezent peste două miliarde de utilizatori la nivel mondial şi şi-a exprimat „hotărârea” de a proteja...

NASA va primi cel mai mare buget din istorie. Donald Trump vrea să trimită astronauți pe Lună și Marte

NASA va primi cel mai mare buget din istorie. Donald Trump vrea să trimită astronauți pe Lună și Marte
Casa Albă a cerut Congresului american să aprobe 25,2 miliarde de dolari pentru NASA în 2021, cel mai mare buget alocat agenţiei spaţiale americane în ultimele decenii, şi a solicitat o creştere constantă...

Două dintre conturile oficiale de Twitter ale gigantului Facebook au fost atacate cibernetic

Două dintre conturile oficiale de Twitter ale gigantului Facebook au fost atacate cibernetic
Două dintre conturile oficiale de Twitter ale Facebook au fost atacate cibernetic, a confirmat gigantul social media, citat de DPA. Pe conturile de Twitter ale @Facebook şi aplicaţiei sale de mesagerie...

Google Maps are peste un miliard de utilizatori. Cât timp economistește un român cu ajutorul aplicației

Google Maps are peste un miliard de utilizatori. Cât timp economistește un român cu ajutorul aplicației
Google Maps împlineşte, în februarie, 15 ani de la lansare şi zece ani de când este disponibilă în România. Aplicați şi-a făcut apariţia prin versiunea localizată în aprilie 2010, iar primele i...

A fost descoperit un nou tip de auroră boreală

A fost descoperit un nou tip de auroră boreală
O colaborare între oameni de ştiinţă finlandezi şi un grup de fotografi amatori a avut ca rezultat descoperirea unui nou tip de auroră boreală, a anunţat coordonatoarea acestui proiect, Minna...

Remediul pentru noul coronavirus a fost descoperit. Un vechi medicament ar putea pune capăt epidemiei

Remediul pentru noul coronavirus a fost descoperit. Un vechi medicament ar putea pune capăt epidemiei
O echipă de cercetători chinezi a descoperit că un medicament antimalaric poate inhiba eficient infecţia cu noul coronavirus in vitro. Oamenii de ştiinţă de la Institutul de Virusologie Wuhan, din cadrul...

Facebook oferă părinţilor control sporit asupra aplicaţiei Messenger utilizate de copiii lor

Facebook oferă părinţilor control sporit asupra aplicaţiei Messenger utilizate de copiii lor
Părinţii vor putea să vadă cu cine stau de vorbă copiii lor pe aplicaţia Messenger, dezvoltată de compania Facebook, graţie unor instrumente îmbunătăţite de control, concepute pentru a-i proteja mai bine pe...

YouTube interzice conţinuturile "falsificate" legate de alegeri

YouTube interzice conţinuturile "falsificate" legate de alegeri
YouTube a anunţat luni interzicerea conţinuturilor "manipulate sau falsificate" despre alegeri, în timp ce giganţii industriei tehnologice fac faţă unei presiuni crescute pentru a combate dezinformarea online...

Experții chinezi au realizat un kit de detectare rapidă a noului coronavirus

Experții chinezi au realizat un kit de detectare rapidă a noului coronavirus
Experţii dintr-o echipă chineză au pus la punct un kit de detectare rapidă, care poate releva prezenţa coronavirusului 2019-nCoV într-o perioadă scurtă de timp, cuprinsă între 8 şi 15 minute. "Kitul este...

UE vrea să impună un încărcător universal pentru smartphone. Un mare producător se opune

UE vrea să impună un încărcător universal pentru smartphone. Un mare producător se opune
Parlamentarii europeni au votat, cu majoritate, în favoarea introducerii unui încărcător universal pentru toate dispozitivele mobile din Europa, o măsură criticată de grupul american Apple,...

SUA prevede un an record al lansărilor de rachete în spațiu

SUA prevede un an record al lansărilor de rachete în spațiu
Ritmul lansărilor de rachete spaţiale americane ar trebui să crească net în 2020, au declarat oficiali guvernamentali, potrivit cărora dinamismul înregistrat în ultimii ani în acest sector de activitate...

Microorganisme terestre este posibil să fi părăsit Sistemul Solar

Microorganisme terestre este posibil să fi părăsit Sistemul Solar
Microorganisme terestre este posibil să fi părăsit Sistemul Solar după ce au contaminat comete care au trecut la limita atmosferei terestre şi ar fi putut să pună bazele unor noi ecosisteme pe planetele unor...

China colaborează cu Rusia pentru dezvoltarea unui vaccin împotriva noului coronavirus

China colaborează cu Rusia pentru dezvoltarea unui vaccin împotriva noului coronavirus
Rusia şi China colaborează pentru a dezvolta un vaccin împotriva noului tip de coronavirus, iar experţii din Beijing au predat deja genomul acestui virus unor cercetători din Moscova, a anunţat miercuri o misiune d...
Serviciul de email marketing furnizat de