Phoenix, in memoriam

Când sonda Phoenix şi-a găsit sfârşitul pe Marte – locul pe care l-a testat luni în şir – lumea-ntreagă avea să afle că aspiraţiile NASA de a cuceri spaţiul reprezintă doar o chestiune de timp.

Spre surprinderea tuturor – a echipei Laboratorului NASA pentru propulsie cu aer cald şi a celei de la Universitatea Arizona –, robotul marţian Phoenix a devenit, cel puţin pentru americanul de rând, un simbol al cutezanţei de a cuceri spaţiul.

ISTORIC. După ce NASA a anunţat că Phoenix şi-a găsit sfârşitul pe suprafaţa Planetei Roşii – din cauza iernii cu temperaturi extrem de scăzute –, ziarele americane au umplut pagini întregi dedicate misiunii sondei spaţiale pe Marte. A fost lansată la 4 august 2007 de la baza aeriană de la Cape Canaveral din Florida şi a amartizat la 25 mai 2008, în zona polară de nord a planetei Marte. Pentru a-şi îndeplini misiunea – identificarea urmelor de gheaţă descoperite iniţial de Mars Odyssey la circa 50 cm în adâncimea scoarţei marţiene –, Phoenix a trebuit să călătorească 680 de milioane de kilometri până să ajungă în zona polară a Planetei Roşii, de unde urma să extragă mostre de sol pentru a demonstra că aici, pe Marte, a existat cândva apă. Timp de cinci luni (cu aproximativ 60 de zile mai mult decât se estimase anterior) sonda, ajutată de poziţia Soarelui deasupra orizontului – acest lucru contribuind, între altele, la aprovizionarea cu energie a lui Phoenix –, a reuşit să strângă suficiente dovezi care să demonstreze existenţa apei pe Marte. La 20 octombrie anul acesta, după aproximativ o lună de când NASA a anunţat prelungirea misiunii, sonda Phoenix a intrat în faza de "safe mode" – alimentarea cu energie se află la cote minime. În prima jumătate a lunii noiembrie, NASA a primit ultimul semnal de la Phoenix Mars Lander, anunţând sfârşitul unei misiuni ce va marca ambiţia Statelor Unite de a continua cucerirea spaţiului.