Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Prietenii apropiaţi au o similaritate genetică întâlnită între rudele îndepărtate (echivalentul unor verişori de gradul patru), asemănarea gentică jucând un rol important atunci când vine vorba de stabilirea unor legături de amiciţie, arată un studiu al Universităţii California.
"Dacă studiem genomul uman, descoperim că, în medie, suntem foarte asemănători genetic cu prietenii noştri. Avem mai mult ADN în comun cu oamenii pe care ni-i alegem ca prieteni decât cu un om obişnuit de pe stradă, din cadrul aceleiaşi populaţii din care facem parte", spune profesorul de genetică medicală de la Universitatea California, James Fowler.
Acesta crede că fenomenul este un rezultat al procesului evolutiv.
"Primii oameni care au putut vorbi datorită unei mutaţii genetice nu puteau vorbi decât cu alţi oameni care aveau aceeaşi mutaţie. Similarităţile genetice au funcţionat ca reţele sociale", spune acesta.
Cercetătorii au folosit în studiul lor analizele genomului a 2.000 de oameni, implicaţi într-un alt studiu privind riscul de boli cardiace. Pentru că analizele genetice erau deja făcute, profesorul Fowler alături de colegul său Nicholas Christakis, de la Universitatea din Yale au început să compare similarităţile genetice ale persoanelor implicate în studiu luând drept criterii prietenia dintre ei sau absenţa oricărei relaţii.
Cercetătorii au descoperit că persoanele care nu se cunoşteau între ele aveau mutaţii genetice destul de diferite, în timp ce prietenii aveau, în medie, aceeaşi similaritate genetică pe care o au persoanele care au un stră-stră-străbunic în comun. Este vorba de o similaritate genetică de aproximativ 1%, spun cercetătorii.
"1% poate părea puţin pentru cineva care nu se pricepe, însă pentru un genetician procentul este unul semnificativ. Este remarcabil, majoritatea oamenilor nu-şi cunosc verii de gradul patru. Totuşi, cumva, cu toate opţiunile pe care le au, oamenii reuşesc să îşi aleagă ca prieteni persoane care ar putea să le fie rude", spune profesorul Nicholas Christakis.
Cercetătorii sugerează că simţul miorosului ar putea fi motivul pentru care, fără ca oamenii să îşi dea seama, îşi aleg ca prieteni oameni cu similarităţi genetice.
Alte studii au arătat că femeile pot judeca nivelul de atractivitate al unui bărbat doar mirosindu-l, judecând, de regulă, drept atractiv, un bărbat al cărui sistem imunitar este diferit genetic de al lor. Acest mecanism ar fi util pentru că se evită, în acest fel, împerecherile cu rude apropiate.
Christakis şi Fowler au descoperit la rândul lor că similaritatea genetică dintre prieteni este mai pronunţată când vine vorba de genele care afectează percepţia mirosurilor şi mai puţin pronunţată când vine vorba de genele care controlează sistemul imunitar.
"Este posibil ca indivizii care percep mirosurile într-o manieră similară sunt atraşi de aceleaşi medii şi au astfel ocazia să interacţioneze şi să stabilească o prietenie", se arată în studiul cercetătorilor.
