Primele stele din Univers

SPAŢIUL COSMIC
O echipă de cercetători de la Durham University a publicat recent un studiu conform căruia materia neagră este unul dintre factorii-cheie pentru inţelegerea modului in care primele stele ale Universului s-au format, in urmă cu 13 miliarde de ani, relatează Science Daily, citănd un articol din revista Science.

O echipă de cercetători de la Durham University a publicat recent un studiu conform căruia materia neagră este unul dintre factorii-cheie pentru inţelegerea modului in care primele stele ale Universului s-au format, in urmă cu 13 miliarde de ani, relatează Science Daily, citănd un articol din revista Science. Teoriile privind formarea Universului şi perioada imediat următoare Big Bang-ului ar trebui să ia in calcul şi rolul interacţiunii particulelor care alcătuiesc materia neagră, după cum reiese din concluziile cercetării. Natura materiei negre este incă disputată aprig de astrofizicieni.

SIMULĂRI. Folosind modele generate de calculator, in care s-au luat in calcul interacţiunile materiei negre "reci" şi "calde", cercetătorii au descoperit că primele stele s-au format in izolare, prin dezvoltarea concentraţiilor sferice de materie neagră. Unele dintre aceste stele ar mai exista incă in Calea Lactee, conform studiului.

Poli de temperaturi inegale

O echipă de astronomi americani a descoperit că polul sud al planetei Neptun este mai cald decăt polul nord al acestui corp ceresc, relatează Science Daily. "Temperaturile sunt atăt de ridicate, incăt gazul metan, care ar trebui să fie ingheţat in partea superioară a atmosferei lui Neptun, in stratosferă, se scurge către această regiune", a comentat cercetătorul Glenn Orton, de la Laboratorul spaţial din Pasadena, California. Cea de-a opta planetă a sistemului solar are o atmosferă in care metanul preponderent ii dă culoarea specifică, albastru intens.

Programul Galileo revine

Comisia Europeană, prin vocea vicepreşedintelui său, comisarul pentru transporturi, Jacques Barrot, a declarat că există şanse de salvare a sistemului de navigare prin satelit Galileo, care a intrat intr-un con de umbră din cauza costurilor pe care le presupune, relatează BBC. Barrot a arătat că executivul comunitar plănuieşte intrarea in funcţiune a sistemului pănă la sfărşitul lui 2012. Din cele 30 de componente ale sistemului, numai patru sateliţi au fost comandaţi. Dificultatea ţine de costuri, iar Comisia a propus să fie investiţi bani care provin din fondurile UE necheltuite. Proiectul Galileo este cel mai mare proiect spaţial al UE şi are ca principal scop realizarea unui sistem similar programului GPS din Statele Unite.

Premieră săaţială pentru Malaezia

Comisia pentru Zboruri Spaţiale din Rusia a aprobat participarea primului cosmonaut malaezian intr-una din misiunile sale la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale. Sheikh Muszaphar Shukor a participat la o conferinţă de presă din Oraşul Stelelor, baza pentru pregătirea cosmonauţilor, din apropierea Moscovei, unde a răspuns intrebărilor presei, relatează AFP. El se va imbarca la bordul unei rachete Soyuz, care va fi lansată la 10 octombrie de la cosmodromul Baikonur, din Kazahstan.

Japonia incepe studiul Lunii

Agenţia de explorare Spaţială Japoneză (JAXA) a lansat in orbită un satelit de explorare a Lunii, relatează prestigioasa Nature. JAXA a anunţat că lansarea face parte din cea mai mare misiune de explorare a satelitului natural al Pămăntului, după seria de explorări Apollo, condusă de NASA. Satelitul japonez, botezat Selene, a costat 279 de milioane de dolari şi are in "fişa postului" obţinerea de date cu privire la mineralogia, completarea topologiei corpului ceresc şi gravitaţia specifică lunii..

Inapoi la studiul găurilor negre

NASA a revenit asupra deciziei sale de a anula o misiune programată pentru studierea găurilor negre, anunţănd că sonda Nuclear Spectroscopic Telescope Array (NuSTAR) va fi lansată in 2011, relatează The New Scientist. NuSTAR va avea ca principală sarcină o inventariere a găurilor negre, prin observarea spaţiului cosmic in lungimile de undă ale razelor X de inaltă intensitate. Misiunea face parte din programul Small Explorer, iar costurile sale se ridică la 105 milioane de dolari, fără cele legate de lansare.

Reacţii diferite la stres in spaţiu

Un studiu recent al Universităţii din California, San Francisco, a pus in evidenţă faptul că astronauţii provenind din culturi diferite reacţionează in mod diferit la stres. Cercetarea a fost făcută pornind de la chestionare săptămănale aplicate unui număr de opt astronauţi americani şi unei echipe de nouă cosmonauţi ruşi. Ruşii au resimţit in perioada petrecută in spaţiu depresii in combinaţii cu oboseală, in vreme ce americanii au trecut prin episoade de depresie, la care se adăugau momente de anxietate, relatează The New

Scientist. radioastronomie la nivel planetar

Pentru prima oară in istoria radiostronomiei, cel mai mare telescop folosind undele radio pentru a sonda universul a fost creat recent prin conectarea in timp real a radiotelescoapelor din Australia, China şi Europa. Astfel, intreaga planetă Pămănt s-a transformat intr-un telescop gigantic. Un telescop din Australia a fost conectat cu unul China şi cu cinci din Europa pentru observarea quasarului 3C 273. Acesta este nucleul activ unei galaxii tinere in formare din constelaţia Fecioarei.