Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Locul porumbului în economia americană este asigurat. Congresul SUA a aprobat, anul trecut, subvenţii în valoare de 190 de miliarde de dolari pentru agricultori. Mare parte din bani au mers la cultivatorii de porumb.
Locul porumbului în economia americană este asigurat. Congresul SUA a aprobat, anul trecut, subvenţii în valoare de 190 de miliarde de dolari pentru agricultori. Mare parte din bani au mers la cultivatorii de porumb.
Au americanii nevoie de mai mult porumb? – se întreabă realizatorii unui film documentar intitulat ”King Corn” (Regele porumb). În documentar, doi prieteni de facultate, Ian Cheney şi Curt Ellis încearcă să răspundă la această întrebare. Ei fac un experiment, pe durata a trei ani, în care plantează o suprafaţă în statul Iowa cu seminţe de porumb modificat genetic (MG), “hrănite” din belşug cu erbicide puternice. Când producătorii încearcă să introducă în sistemul alimentar porumbul obţinut în Iowa, ei întâmpină o serie de dificultăţi şi trebuie să facă faţă unei tirade de întrebări legate de modul în care americanii sunt nevoiţi să consume alimente grase pe bază de porumb. Deşi bobiţele aurii arată apetisant, ele nu au nici un gust, susţin cei doi realizatori ai documentarului. Porumbul de Iowa devine aliment procesat sub forma siropului cu grad ridicat de fructoză, maltodextrină, dextroză, sorbitol sau nutreţ pentru animale.
SUPRAPRODUCŢIE. Ian şi Curt explică cum Statele Unite, care înregistrează an de an superproducţie la porumb, nu pot oferi americanilor alimente sănătoase. Ei vorbesc, în context, despre motivele pentru care vacile crescute pentru carne şi hrănite cu iarbă sunt mult mai sănătoase decât cele hrănite cu porumb. Un regim alimentar pe bază de porumb dăunează vitelor, pentru că porumbul conţine mult mai multe grăsimi saturate decât cele aflate în iarbă. Nesănătoase sunt şi băuturile al căror principal ingredient principal constă în siropul de porumb cu conţinut ridicat de fructoză. Majoritatea băuturilor aflate pe piaţa americană conţin acest ingredient. Din ce în ce mai mulţi americani sunt obezi şi nu au nevoie decât de 40 de dolari pe săptămână pentru “a-şi umple burdihanul”, pentru că alimentele care conţin porumb MG sunt (deocamdată) ieftine, se subliniază în documentar.
SUSŢINERE. Presa de peste Ocean a început să tragă tot mai multe semnale de alarmă. Agricultorii, comentează publicaţia Christian Science Monitor, sunt mulţumiţi că statul îi încurajează să cultive porumb. Interesele există de ambele părţi – America este cel mai mare producător de etanol din lume, iar agricultorii au unde şi cui să-şi vândă marfa. Astfel că productivitatea porumbului a atins, în ultimii ani, cote impresionante: “Acum 100 de ani, dintr-un acru de pământ se obţineau circa 450 de kilograme de porumb. În zilele noastre, strângem, de pe aceeaşi suprafaţă, peste 3.000 de kilograme”, spune Michael Pollan din Connecticut, autor al mai multor cărţi de specialitate.
“AURIUL” ŞI HAOSUL. În ultima sa lucrare, “Botanica dorinţelor”, Pollan vorbeşte despre avantajele nete ale naturii în faţa omului, punând un accent deosebit pe “mirajul” puternic al unor plante ca mărul, laleaua şi porumbul asupra omului. Porumbul ocupă un loc deosebit în cercetarea specialistului, Pollan apreciind că această graminee a reuşit să creeze haos în orice domeniu al vieţii sociale, politice şi economice din Statele Unite. “Producem prea mult porumb. Porumbul dulce, cu o cantitate mare de fructoză, se află peste tot. Au înlocuit complet zahărul din apa minerală şi din sucuri. Produsele care conţin porumb dulce sunt mai ieftine. El ajunge chiar şi în furajele animalelor. Porumbul este motivul pentru care trebuie să le dăm vacilor antibiotice, pentru că el nu interacţionează cu sistemul digestiv al acestor animale. Porumbul arată de ce avem noi de-a face cu bacteria E.coli 0157, pentru că porumbul acidifică sistemul digestiv al animalelor într-o aşa măsură încât bacteria poate supravieţui”.
MĂSURI EUROPENE. Cu aceeaşi îndârjire este tratată problema porumbului MG de către majoritatea ţărilor europene. De altfel, începând din 1998, Comisia Europeană nu şi-a declarat niciodată acceptul pentru introducerea, spre cultivare, a porumbului MG în culturile europene. Dar nici nu a respins vreo cerere în acest sens. Deşi studiile pro şi contra organismelor modificate genetic se întreceau “pe balanţa” avantajelor şi dezavantajelor, CE a preferat să adopte o politică prudentă în faţa puternicelor companii de profil din Statele Unite şi a lobby-ului puternic al acestora.
La începutul acestui an, Franţa a anunţat că va interzice culturile de porumb MG MON810, pe motiv ca acesta prezintă riscuri pentru sănătate şi protecţia mediului. Franţa a devenit astfel a cincea ţară din blocul european – după Austria, Ungaria, Grecia şi Polonia – care a interzis porumbul MON810 (singura plantă MG cultivată pe scară comercială în Europa).
În România, iertată-ne fie exprimarea, bate vântul nepăsării şi al ignoranţei. “Dacă nu se va lua o decizie imediată şi la noi, putem să ne gândim că Guvernul apără interesele companiilor americane producătoare de OMG decât voinţa românilor trataţi ca şi cobai”, este de părere Gabriel Păun, coordonator campanii Greenpeace România, organizaţie care a cerut, în repetate rânduri, autorităţilor de la Bucureşti să interzică importul şi cultivarea porumbului MG, considerat nociv pentru sănătatea umană şi pentru mediul înconjurător.
Termeni legali
Dacă un stat membru al Uniunii Europene invocă Articolul 23 al Directivei 18/2001 (privind introducerea deliberată în mediu şi pe piaţă a OMG), organismul modificat genetic este interzis pe teritoriul acelei ţări, concomitent fiind iniţiată o procedură prin care celelalte state membre şi Comisia Europeană revizuiesc noile dovezi ştiinţifice. Legea prevede ca acest proces de studiere a dovezilor ştiinţifice să dureze trei luni.
