x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Retrospectiva anului 2008

0
10 Ian 2009 - 00:00

Jurnalul Naţional v-a propus, începând din septembrie 2007, o nouă provocare editorialistică, o dată cu lansarea pe piaţă a singurului supliment de ştiinţă şi descoperiri al cotidianelor centrale din România. Aflaţi în cele ce urmează ce înseamnă ZOOM-ul pentru noi şi deopotrivă pentru cititorii noştri.



Pentru că spaţiul aici de faţă nu este foarte generos şi pentru că sperăm ca tu, care ai acum în mâini revista noastră, să fii deja un cititor fidel al nostru, te rugăm să înţelegi că materialul de mai jos conţine doar o mică parte a titlurilor apărute anul trecut în supliment. Am încercat să insistăm îndeosebi pe articolele cu şi despre români şi România.

ÎNCEPUTUL. Proiectul editorialistic s-a născut în primăvara anului 2007 din nevoia de a oferi publicului – şi prin asta înţelegem nu doar cititorii cotidianului Jurnalului Naţional – un alt fel de presă. Îmbrăcate în termeni uzuali, dar îngrijiţi, pentru ca fiecare dintre dumneavoastră să poată înţelege uşor mesajele textelor noastre, subiectele ştiinţifice prezentate încă de la prima apariţie, la 27 septembrie 2007, au fost tratate cu simţul răspunderii şi al realităţii de fiecare dintre membrii echipei.  
Fie că subiectele provin din câmpul arheologiei, paleontologiei, biologiei, ecologiei, medicinei, astronomiei, tehnologiei sau artelor plastice etc. – acest săptămânal a încercat să vă ţină la curent cu ultimele descoperiri ale momentului, să vă trezească interesul faţă de istorii uitate ale trecutului, să vă dezvăluie secrete, să vă incite curiozitatea, să vă îmbie spre necunoscut şi să vă relaxeze.

SPAŢIUL INFINIT. Pentru că ne-am propus de la bun început să prezentăm şi să popularizăm temele de dezbatere şi de actualitate ştiinţifică, dar şi să promovăm valorile şi realizările româneşti, voi, cititorii noştri, aţi avut ocazia, în repetate rânduri, să cunoaşteţi şi altă faţă a oamenilor de lângă noi. I-aţi cunoscut astfel pe românii înscrişi în maratonul spaţial, "într-o cursă a minţilor de elită", pe Conrad Haas, care în secolul al XVI-lea a adus rachetelor câteva îmbunătăţiri semnificative, perfecţionări folosite şi în zilele noastre; pe visătorul Herman Oberth, care la începutul secolului trecut a inventat racheta în trepte, pe Dumitru Mangeron şi preocupările sale pentru studiul matematic al fenomenelor fizice legate de zborul cosmic, dar şi pe cunoscutul matematician Gheorghe Buzatu, autorul celui mai mare volum de calcule referitoare la traseul optim al unei nave care se deplasează de pe Terra pe Lună şi retur. V-am povestit şi despre aventura entuziaştilor membri ai Asociaţiei Române pentru Cosmonautică şi Aeronautică şi racheta lor Demonstrator 2B, dotată cu motor reutilizabil construit din fibre şi polimeri şi alimentată cu un carburant pe bază de apă oxigenată cu concentraţie mică.

Seria cuceririi spaţiului nu s-a oprit însă aici. Nu puteam trece cu vederea fascinanta poveste a singurul român "cosmic", Dumitru Prunariu, după cum nu puteam ignora ştirile incitante venite din afara ţării, de la NASA (Agenţia Spaţială Americană) sau de la ESA (Agenţia europeană omolog). În primăvara lui 2008, am publicat "Aplicaţiile spaţiale în România", punând accentul atât pe necesitatea dezvoltării unei relaţii între domeniul activităţilor de profil şi instituţiile publice. În urmă cu trei luni, v-am spus povestea unui profesor de fizică din Suceava – Dimitrie Olenici – care şi-a dedicat întreaga viaţă studiului sistemului nostru solar, construindu-şi, în curtea casei sale, un observator astronomic şi un planetariu. În noiembrie, v-am dezvăluit pasiunea unui român pentru meteoriţi, un om cu o impresionantă colecţie de "mesageri cereşti".

ŞTIRI VERZI. Unele dintre cele mai prezente subiecte în paginile revistei sunt cele legate de ecologie. Un domeniu nou pentru presa românească, dar atât de necesar! Preocupările omului contemporan pentru a combate încălzirea globală, coroborate cu descoperirile de ultimă oră au fost principalele atuuri ale echipei ZOOM-ului în realizarea unor materiale informative, interviuri şi analize tematice. Amintim, în context, de prezentarea detaliată a unui concurs la care am fost partener media. Intitulat "Tinerii ambasadori împotriva schimbărilor climatice", concursul unic în România anului trecut i-a provocat pe elevii din şcoala generală de pe întreg teritoriul ţării să ofere soluţii proprii la marea dilemă a secolului nostru: încălzirea globală şi efectele ei devastatoare. Aţi găsit, în paginile noastre, şi soluţii "verzi" pe care oameni din afara României au reuşit să le pună în practică fără prea multă bătaie de cap – lucru deocamdată imposibil de realizat la noi.

ECHIPA. Am avut şi exclusivităţi. Colega noastră din Statele Unite, Mihaela Biliovschi, ne-a încântat cu un material despre o vizită la centrul spaţial Kennedy de la Cap Canaveral, din Florida. Adela Teodorescu ne-a povestit despre întâlnirea cu un tânăr pasionat de acvaristică, Mihai Victor, care a organizat, la Muzeul Antipa din Bucureşti, prima expoziţie de acvaristică din România. Colegul nostru din Israel, Andrei Bacalu, ne-a prezentat, sub o scriere impecabilă, istoria de aproape două milenii a Manuscriselor de la Marea Moartă. La sfârşitul lui mai, am primit de la Constanţa, sub semnătura Emiliei Sava, un interesant articol despre un inventator român (în domeniul metalurgiei) – Ion Cătănescu – şi motivele care l-au determinat să nu părăsească România pentru mirajele Occidentului. Colega noastră Alexandra Zotta v-a invitat la o incursiune prin Expoziţia Filatelică Internaţională, care a avut loc la Bucureşti vara trecută şi care a expus, între altele, celebra emisiune de mărci poştale româneşti "Cap de Bour". De câteva luni, Atena Groza prezintă idei ale unor proiecte europene, care ar putea fi puse în practică, cu puţină voinţă, şi în România. De la Sibiu, Dan Tomozei ne-a trimis noutăţi legate de o descoperire făcută la gurile defileului Oltului – prima cetate medievală construită de români, iar Anca Aldea ne-a povestit despre "Lăcaşul sfânt al Bucovinei", o bisericuţă din lemn construită la începutul secolului XVIII, precum şi despre "Fortăreaţa uitată" – Cetatea de Scaun a Sucevei, lăsată în paragină din lipsă de fonduri şi de interes.

"ŞEFUL" OASELOR.
Aproape la fiecare şedinţă de sumar, colegul nostru Vasile Surcel, o enciclopedie ambulantă, ne propune câte un subiect din domeniile atât de dragi lui: arheologie sau paleontologie. Omul e pasionat, ştie ce spune şi cu cine să vorbească atunci când prezintă, de exemplu, "Capsula timpului de la Universitate" (o colecţie impresionantă de fo-sile, amplasată la etajul al treilea al Universităţii din Bucureşti) sau "Mausoleul uriaşului", o prefaţă a unei descoperiri de importanţă majoră (prezentată în exclusivitate în ZOOM) – scheletul perfect conservat al unui animal preistoric care a trăit pe teritoriul de azi al României în urmă cu trei milioane de ani. În "Invazie neolitică", subliniază importanţa celei mai mari expoziţii arheologice a României, organizată în Elveţia în vara lui 2008. Iar în "Borduşani: amprentele preistoriei”, autorul ne-a petrecut prin opt mii de ani de istorie, dezvăluindu-ne dorinţele ascunse ale arheologilor de a găsi aici, în Ialomiţa, "o movilă artificială, formată prin acumularea resturilor de locuire a unei aşezări Gumelniţa". Cât despre "Acvariul de piatră" din nordul României, o ciudăţenie a naturii, curiozitatea nu se lasă, nici în acest caz nesatisfăcută – "acvariul" de lângă Piatra Neamţ găzduieşte "locatari, care nu mai înoată de 30 de milioane de ani".

Trebuie să recunoaştem că unul dintre articolele cele mai captivante semnate de colegul nostru a purtat titlul "Oştenii cerului". Materialul a abordat sistematic realizările lui Traian Vuia, ale lui Aurel Vlaicu, ale primei şcoli de pilotaj din ţara noastră (1909) şi ale Aviaţiei Militare.
"Coandă, stric secret", "Războinicii preistoriei", "Bijuterii spre trecut", "Secretele zeilor savanţi", "Lumea mumiilor", "Preistorie la patru aceă, "Pandemiile – asasini planetari" sunt alte câteva titluri ale colegului nostru.

"SARE ŞI PIPER".
Am avut şi poveşti picante despre "Românii de pe alte planete” sau  "România abstractă", care "trăieşte" în sistemul nostru solar, pe hărţile astronomilor. Una dintre cele mai atrăgătoare rubrici ale ZOOM-ului este, potrivit cititorilor noşti, cea dedicată laureaţilor Nobel. Anul trecut v-am prezentat poveştile de viaţă şi de carieră ale unui număr de 80 de genii ale chimiei, medicinei, fizicii şi economiei. Pagina intitulată Dosarele Sapiens v-a prezentat o serie de istorioare "apetisante" despre obiecte considerate astăzi banale, dar a căror vechime şi evoluţie constituie o preocupare pentru echipa noastră.

INVITAŢI DE ONOARE. Să nu uităm de reportajele şi interviurile marca ZOOM, care i-au avut, anul trecut, ca invitaţi de onoare pe exploratorul Heiko Bleher (specialist în viaţa subacvatică), pe doctorul Peter Gregory (profesor la Catedra de Ameliorare şi genetică vegetală de la Universitatea Cornell din SUA), pe Vasile (Passy) Menzel (actor, poet, compozitor şi dansator român), pe Lazaros Efraimoglou (preşedintele Fundaţiei pentru Lumea Elenă), pe Mark Myers (preşedintele Agenţiei de cercetări geologice a SUA), pe Zoran Stancici (directorul adjunct pentru cercetări avansate la Directoratul general pentru Cercetare al Comisiei Europene).

Paginile dedicate marilor români i-au inclus pe George Constantinescu (autorul teoriei sonicităţii), Ion I. Agârbiceanu (coinventatorul laserului cu gaze), Dragomir Hurmuzescu (între altele, fondatorul primei staţii de radio din România), inginerul Anghel Saligny (a proiectat primele poduri combinate, căi ferate şi primele silozuri din beton armat din lume şi a inventat funicularul de la Târgu-Jiu), Gregoriu Ştefănescu ("patriarhul" geologiei româneşti), Iuliu Haţieganu ("Hipocrate al românilor"), Csoma Korosi (filolog de geniu, autorul primului dicţionar tibetano-englez, "un savant rafinat dublat de spiritul de aventurier"), Henri Coandă (primul zbor propulsat cu un motor de reacţie), Sabba Ştefănescu (primul profesor universitar de paleontologie), Eugen Ionescu (scriitor), Caşin Popescu Iinginer, scriitor, istoric), George Emil Palade (Premiul Nobel pentru Medicină), Ion Simionescu (şeful Catedrei de paleontologie a Universităţii Bucureşti), Ludovik Mrazek (fondatorul Institutului Geologic român), Theodor Neagu (unul dintre cei mai recunoscuţi specialişti în paleontologie din lume).

Săptămână de săptămână v-am vorbit despre muzee româneşti sau străine, despre viaţa şi cariera profesională a laureaţilor Nobel pentru ştiinţe, despre români mai mult sau mai puţin cunoscuţi omului de rând, dar a căror contribuţie la ştiinţa globală a fost şi este demnă de lăudat. V-am prezentat arhiva Henri Coandă, păstrată cu grijă la Muzeul Aviaţiei din Bucureşti, precum şi colecţia impresionantă de arme, echipamente şi uniforme adăpostită astăzi la Muzeul Militar Naţional din Capitală. Au urmat articole la fel de captivante despre Muzeul Naţional al Pompierilor din Bucureşti, Casa Memorială Victor Babeş, Muzeul de Geologie, Observatorul astronomic Amiral Vasile Urseanu, Muzeul Ctucuteni, "Vitrina veacurilor" de la Aiud (cel mai vechi muzeu de ştiinţe naturale din ţara noastră), Muzeul Naţional al Agriculturii de la Slobozia, Muzeul Ştefan cel Mare din Vaslui. În a doua jumătate a anului trecut, v-am delectat privirile şi sufletul cu un articol laborios despre găzduirea, de către Teatrul Ion Dacian din Bucureşti, a expoziţiei internaţionale Leonardo da Vinci, care urmează să-şi închidă porţile la finele lunii acesteia. Rămânând în sfera tehnologiei, echipa ZOOM a fost prezentă şi la expoziţia INVENTIKA, unde a stat de vorbă cu numeroşi inventatori români, pe care i-a prezentat ulterior în pagini speciale.

ÎN CONCLUZIE. Chiar dacă uneori am fost stângaci în exprimare – se mai întâmplă, nu? –, intenţiile noastre au fost întotodeauna bune. Am încercat să vă deconectăm de la realitatea uneori absurdă din jur, de la maclavaisul politic de pe plaiurile mioritice, de la ştirile superficiale, uşor de digerat, dar inutil de reţinut. ZOOM-ul a făcut un pariu la lansarea sa. Treptat îl câştigăm, pentru că acest proiect editorial – unic în România – şi-a făcut, cel puţin anul trecut, o sumedenie de prieteni. Unii ne-au criticat, alţii ne-au lăudat. Noi le-am răspuns tuturor cu acelaşi mesaj: învăţând de la voi, noi vom fi mai buni, iar rezultatul muncii noastre, revista aici de faţă, va avea cel mai mult de câştigat.

text: Echipa Zoom
Citeşte mai multe despre:   special,   romania,   v-am,   bucuresti,   trecut,   muzeul

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Astronautele Christina Koch şi Jessica Meir au efectuat prima ieşire în spaţiu exclusiv feminină

Astronautele Christina Koch şi Jessica Meir au efectuat prima ieşire în spaţiu exclusiv feminină
Astronautele americane Christina Koch şi Jessica Meir au efectuat împreună vineri o ieşire în spaţiu de la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS) pentru a realiza o lucrare de reparaţii, marcând prima ie...

Calea Lactee „a furat” câteva galaxii pitice din vecinătatea sa de la o altă galaxie

Calea Lactee „a furat” câteva galaxii pitice din vecinătatea sa de la o altă galaxie
Calea Lactee, galaxia din care face parte Sistemul Solar, a „furat” câteva microgalaxii ce făceau parte din Marele Nor al lui Magellan, o galaxie din apropierea sa, în contextul unui proces de ciocnire...

NASA a prezentat două costume spațiale care vor fi purtate de astronauți pe Lună

NASA a prezentat două costume spațiale care vor fi purtate de astronauți pe Lună
NASA a prezentat două noi prototipuri ale unor costume spaţiale concepute pentru a fi purtate de toţi astronauţii, bărbaţi sau femei, care vor explora Luna, informează Live Science. În cadrul unui eveniment...

Laureat al Premiului Nobel 2019: Oamenii nu vor putea trăi vreodată pe o altă planetă

Laureat al Premiului Nobel 2019: Oamenii nu vor putea trăi vreodată pe o altă planetă
Oamenii nu vor putea trăi vreodată pe o altă planetă în afara Pământului, susţine Michael Mayor, astrofizicianul co-laureat al Premiului Nobel pentru Fizică 2019 pentru descoperirea primei exoplanete pe...

Rusia lansează o strategie naţională pentru dezvoltarea inteligenţei artificiale

Rusia lansează o strategie naţională pentru dezvoltarea inteligenţei artificiale
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a aprobat vineri o strategie naţională pentru dezvoltarea inteligenţei artificiale, pe care o consideră un sector-cheie pentru supremaţia mondială, transmite AFP. Liniile...

România a devenit, în premieră, campioană europeană în securitate cibernetică

România a devenit, în premieră, campioană europeană în securitate cibernetică
România a câştigat titlul de campioană europeană la competiţia „European Cyber Security Challenge 2019”, care a avut loc în perioada 9-11 octombrie, la Palatul Parlamentului din Bucureşti. Distincţiile...

Un robot patruped pentru explorare selenară, prezentat la Londra

Un robot patruped pentru explorare selenară, prezentat la Londra
Un robot cu patru picioare, construit special pentru explorarea suprafeţei selenare în 2021, a fost prezentat publicului, joi, la Londra, transmite Reuters. Noul concept de rover, cu patru picioare în loc de roţi,...

UPDATE Nobel 2019 pentru chimie: Dezvoltarea bateriilor litiu-ion

UPDATE Nobel 2019 pentru chimie: Dezvoltarea bateriilor litiu-ion
Cercetătorii John B. Goodenough, M. Stanley Whittingham şi Akira Yoshino au fost recompensaţi cu premiul Nobel pentru chimie pe anul 2019, potrivit unui anunţ făcut de Academia Regală de Ştiinţe din Suedia....

NASA a descoperit urme de lacuri saline pe planeta Marte

NASA a descoperit urme de lacuri saline pe planeta Marte
Vehiculul Curiosity, administrat de NASA și care cercetează din 2011 planeta Marte, a descoperit o serie de roci bogate în săruri minerale. Acestea ar putea reprezenta dovezi...

Amazon a prezentat prima versiune pentru copii a cititorului de cărţi electronice Kindle

Amazon a prezentat prima versiune pentru copii a cititorului de cărţi electronice Kindle
Gigantul Amazon a prezentat o nouă versiune a cititorului său de cărţi electronice Kindle, proiectată pentru prima dată special pentru copii, informează luni Press Association. Noul Kindle Kids Edition include...

UPDATE Nobel 2019 pentru fizică: Descoperiri privind Universul și locul Pământului în cosmos

UPDATE Nobel 2019 pentru fizică: Descoperiri privind Universul și locul Pământului în cosmos
Premiul Nobel pentru Fizică 2019 este împărţit de trei oameni de ştiinţă, jumătate revenindu-i lui James Peebles pentru descoperiri teoretice în domeniul cosmologiei. Cealaltă jumătate le-a revenit...

Fosile rare din perioada cambriană au fost descoperite în estul Chinei

Fosile rare din perioada cambriană au fost descoperite în estul Chinei
Fosile bine conservate ale unui artropod din perioada cambriană au fost descoperite de oamenii de ştiinţă în provincia Shandong din estul Chinei, fiind prima oară când acest gen a fost descoperit în afara...

Specialiştii români despre descoperirea făcută de laureaţii Premiului Nobel pentru medicină

Specialiştii români despre descoperirea făcută de laureaţii Premiului Nobel pentru medicină
La Stockholm se anunţă astăzi premiul Nobel pentru fizică, decis de Academia Regală de Ştiinţe a Suediei. Potrivit presei suedeze, favoriţi ar fi un grup de oameni de ştiinţă din Statele Unite, Franţa şi...

O echipă de cercetători a creat o pastilă cu insulină care ar putea să înlocuiască injecțiile

O echipă de cercetători a creat o pastilă cu insulină care ar putea să înlocuiască injecțiile
Milioane de pacienți care suferă de diabet ar putea scăpa, în sfârșit, de injecțiile cu insulină. Cercetătorii de la Massachusetts Institute of Technology au creat o pastilă suficient de puternică încât să...

Studiu: Apa de pe planeta Marte s-a evaporat în urmă cu 3,5 miliarde de ani

Studiu: Apa de pe planeta Marte s-a evaporat în urmă cu 3,5 miliarde de ani
În urmă cu aproximativ 3,5 miliarde de ani, apa din lacurile şi râurile de pe planeta Marte s-a evaporat „din cauza fluctuaţiilor climatice”, potrivit unui studiu publicat luni în „Nature Geoscience”,...
Serviciul de email marketing furnizat de