x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Retrospectiva anului 2008

0
10 Ian 2009 - 00:00

Jurnalul Naţional v-a propus, începând din septembrie 2007, o nouă provocare editorialistică, o dată cu lansarea pe piaţă a singurului supliment de ştiinţă şi descoperiri al cotidianelor centrale din România. Aflaţi în cele ce urmează ce înseamnă ZOOM-ul pentru noi şi deopotrivă pentru cititorii noştri.



Pentru că spaţiul aici de faţă nu este foarte generos şi pentru că sperăm ca tu, care ai acum în mâini revista noastră, să fii deja un cititor fidel al nostru, te rugăm să înţelegi că materialul de mai jos conţine doar o mică parte a titlurilor apărute anul trecut în supliment. Am încercat să insistăm îndeosebi pe articolele cu şi despre români şi România.

ÎNCEPUTUL. Proiectul editorialistic s-a născut în primăvara anului 2007 din nevoia de a oferi publicului – şi prin asta înţelegem nu doar cititorii cotidianului Jurnalului Naţional – un alt fel de presă. Îmbrăcate în termeni uzuali, dar îngrijiţi, pentru ca fiecare dintre dumneavoastră să poată înţelege uşor mesajele textelor noastre, subiectele ştiinţifice prezentate încă de la prima apariţie, la 27 septembrie 2007, au fost tratate cu simţul răspunderii şi al realităţii de fiecare dintre membrii echipei.  
Fie că subiectele provin din câmpul arheologiei, paleontologiei, biologiei, ecologiei, medicinei, astronomiei, tehnologiei sau artelor plastice etc. – acest săptămânal a încercat să vă ţină la curent cu ultimele descoperiri ale momentului, să vă trezească interesul faţă de istorii uitate ale trecutului, să vă dezvăluie secrete, să vă incite curiozitatea, să vă îmbie spre necunoscut şi să vă relaxeze.

SPAŢIUL INFINIT. Pentru că ne-am propus de la bun început să prezentăm şi să popularizăm temele de dezbatere şi de actualitate ştiinţifică, dar şi să promovăm valorile şi realizările româneşti, voi, cititorii noştri, aţi avut ocazia, în repetate rânduri, să cunoaşteţi şi altă faţă a oamenilor de lângă noi. I-aţi cunoscut astfel pe românii înscrişi în maratonul spaţial, "într-o cursă a minţilor de elită", pe Conrad Haas, care în secolul al XVI-lea a adus rachetelor câteva îmbunătăţiri semnificative, perfecţionări folosite şi în zilele noastre; pe visătorul Herman Oberth, care la începutul secolului trecut a inventat racheta în trepte, pe Dumitru Mangeron şi preocupările sale pentru studiul matematic al fenomenelor fizice legate de zborul cosmic, dar şi pe cunoscutul matematician Gheorghe Buzatu, autorul celui mai mare volum de calcule referitoare la traseul optim al unei nave care se deplasează de pe Terra pe Lună şi retur. V-am povestit şi despre aventura entuziaştilor membri ai Asociaţiei Române pentru Cosmonautică şi Aeronautică şi racheta lor Demonstrator 2B, dotată cu motor reutilizabil construit din fibre şi polimeri şi alimentată cu un carburant pe bază de apă oxigenată cu concentraţie mică.

Seria cuceririi spaţiului nu s-a oprit însă aici. Nu puteam trece cu vederea fascinanta poveste a singurul român "cosmic", Dumitru Prunariu, după cum nu puteam ignora ştirile incitante venite din afara ţării, de la NASA (Agenţia Spaţială Americană) sau de la ESA (Agenţia europeană omolog). În primăvara lui 2008, am publicat "Aplicaţiile spaţiale în România", punând accentul atât pe necesitatea dezvoltării unei relaţii între domeniul activităţilor de profil şi instituţiile publice. În urmă cu trei luni, v-am spus povestea unui profesor de fizică din Suceava – Dimitrie Olenici – care şi-a dedicat întreaga viaţă studiului sistemului nostru solar, construindu-şi, în curtea casei sale, un observator astronomic şi un planetariu. În noiembrie, v-am dezvăluit pasiunea unui român pentru meteoriţi, un om cu o impresionantă colecţie de "mesageri cereşti".

ŞTIRI VERZI. Unele dintre cele mai prezente subiecte în paginile revistei sunt cele legate de ecologie. Un domeniu nou pentru presa românească, dar atât de necesar! Preocupările omului contemporan pentru a combate încălzirea globală, coroborate cu descoperirile de ultimă oră au fost principalele atuuri ale echipei ZOOM-ului în realizarea unor materiale informative, interviuri şi analize tematice. Amintim, în context, de prezentarea detaliată a unui concurs la care am fost partener media. Intitulat "Tinerii ambasadori împotriva schimbărilor climatice", concursul unic în România anului trecut i-a provocat pe elevii din şcoala generală de pe întreg teritoriul ţării să ofere soluţii proprii la marea dilemă a secolului nostru: încălzirea globală şi efectele ei devastatoare. Aţi găsit, în paginile noastre, şi soluţii "verzi" pe care oameni din afara României au reuşit să le pună în practică fără prea multă bătaie de cap – lucru deocamdată imposibil de realizat la noi.

ECHIPA. Am avut şi exclusivităţi. Colega noastră din Statele Unite, Mihaela Biliovschi, ne-a încântat cu un material despre o vizită la centrul spaţial Kennedy de la Cap Canaveral, din Florida. Adela Teodorescu ne-a povestit despre întâlnirea cu un tânăr pasionat de acvaristică, Mihai Victor, care a organizat, la Muzeul Antipa din Bucureşti, prima expoziţie de acvaristică din România. Colegul nostru din Israel, Andrei Bacalu, ne-a prezentat, sub o scriere impecabilă, istoria de aproape două milenii a Manuscriselor de la Marea Moartă. La sfârşitul lui mai, am primit de la Constanţa, sub semnătura Emiliei Sava, un interesant articol despre un inventator român (în domeniul metalurgiei) – Ion Cătănescu – şi motivele care l-au determinat să nu părăsească România pentru mirajele Occidentului. Colega noastră Alexandra Zotta v-a invitat la o incursiune prin Expoziţia Filatelică Internaţională, care a avut loc la Bucureşti vara trecută şi care a expus, între altele, celebra emisiune de mărci poştale româneşti "Cap de Bour". De câteva luni, Atena Groza prezintă idei ale unor proiecte europene, care ar putea fi puse în practică, cu puţină voinţă, şi în România. De la Sibiu, Dan Tomozei ne-a trimis noutăţi legate de o descoperire făcută la gurile defileului Oltului – prima cetate medievală construită de români, iar Anca Aldea ne-a povestit despre "Lăcaşul sfânt al Bucovinei", o bisericuţă din lemn construită la începutul secolului XVIII, precum şi despre "Fortăreaţa uitată" – Cetatea de Scaun a Sucevei, lăsată în paragină din lipsă de fonduri şi de interes.

"ŞEFUL" OASELOR.
Aproape la fiecare şedinţă de sumar, colegul nostru Vasile Surcel, o enciclopedie ambulantă, ne propune câte un subiect din domeniile atât de dragi lui: arheologie sau paleontologie. Omul e pasionat, ştie ce spune şi cu cine să vorbească atunci când prezintă, de exemplu, "Capsula timpului de la Universitate" (o colecţie impresionantă de fo-sile, amplasată la etajul al treilea al Universităţii din Bucureşti) sau "Mausoleul uriaşului", o prefaţă a unei descoperiri de importanţă majoră (prezentată în exclusivitate în ZOOM) – scheletul perfect conservat al unui animal preistoric care a trăit pe teritoriul de azi al României în urmă cu trei milioane de ani. În "Invazie neolitică", subliniază importanţa celei mai mari expoziţii arheologice a României, organizată în Elveţia în vara lui 2008. Iar în "Borduşani: amprentele preistoriei”, autorul ne-a petrecut prin opt mii de ani de istorie, dezvăluindu-ne dorinţele ascunse ale arheologilor de a găsi aici, în Ialomiţa, "o movilă artificială, formată prin acumularea resturilor de locuire a unei aşezări Gumelniţa". Cât despre "Acvariul de piatră" din nordul României, o ciudăţenie a naturii, curiozitatea nu se lasă, nici în acest caz nesatisfăcută – "acvariul" de lângă Piatra Neamţ găzduieşte "locatari, care nu mai înoată de 30 de milioane de ani".

Trebuie să recunoaştem că unul dintre articolele cele mai captivante semnate de colegul nostru a purtat titlul "Oştenii cerului". Materialul a abordat sistematic realizările lui Traian Vuia, ale lui Aurel Vlaicu, ale primei şcoli de pilotaj din ţara noastră (1909) şi ale Aviaţiei Militare.
"Coandă, stric secret", "Războinicii preistoriei", "Bijuterii spre trecut", "Secretele zeilor savanţi", "Lumea mumiilor", "Preistorie la patru aceă, "Pandemiile – asasini planetari" sunt alte câteva titluri ale colegului nostru.

"SARE ŞI PIPER".
Am avut şi poveşti picante despre "Românii de pe alte planete” sau  "România abstractă", care "trăieşte" în sistemul nostru solar, pe hărţile astronomilor. Una dintre cele mai atrăgătoare rubrici ale ZOOM-ului este, potrivit cititorilor noşti, cea dedicată laureaţilor Nobel. Anul trecut v-am prezentat poveştile de viaţă şi de carieră ale unui număr de 80 de genii ale chimiei, medicinei, fizicii şi economiei. Pagina intitulată Dosarele Sapiens v-a prezentat o serie de istorioare "apetisante" despre obiecte considerate astăzi banale, dar a căror vechime şi evoluţie constituie o preocupare pentru echipa noastră.

INVITAŢI DE ONOARE. Să nu uităm de reportajele şi interviurile marca ZOOM, care i-au avut, anul trecut, ca invitaţi de onoare pe exploratorul Heiko Bleher (specialist în viaţa subacvatică), pe doctorul Peter Gregory (profesor la Catedra de Ameliorare şi genetică vegetală de la Universitatea Cornell din SUA), pe Vasile (Passy) Menzel (actor, poet, compozitor şi dansator român), pe Lazaros Efraimoglou (preşedintele Fundaţiei pentru Lumea Elenă), pe Mark Myers (preşedintele Agenţiei de cercetări geologice a SUA), pe Zoran Stancici (directorul adjunct pentru cercetări avansate la Directoratul general pentru Cercetare al Comisiei Europene).

Paginile dedicate marilor români i-au inclus pe George Constantinescu (autorul teoriei sonicităţii), Ion I. Agârbiceanu (coinventatorul laserului cu gaze), Dragomir Hurmuzescu (între altele, fondatorul primei staţii de radio din România), inginerul Anghel Saligny (a proiectat primele poduri combinate, căi ferate şi primele silozuri din beton armat din lume şi a inventat funicularul de la Târgu-Jiu), Gregoriu Ştefănescu ("patriarhul" geologiei româneşti), Iuliu Haţieganu ("Hipocrate al românilor"), Csoma Korosi (filolog de geniu, autorul primului dicţionar tibetano-englez, "un savant rafinat dublat de spiritul de aventurier"), Henri Coandă (primul zbor propulsat cu un motor de reacţie), Sabba Ştefănescu (primul profesor universitar de paleontologie), Eugen Ionescu (scriitor), Caşin Popescu Iinginer, scriitor, istoric), George Emil Palade (Premiul Nobel pentru Medicină), Ion Simionescu (şeful Catedrei de paleontologie a Universităţii Bucureşti), Ludovik Mrazek (fondatorul Institutului Geologic român), Theodor Neagu (unul dintre cei mai recunoscuţi specialişti în paleontologie din lume).

Săptămână de săptămână v-am vorbit despre muzee româneşti sau străine, despre viaţa şi cariera profesională a laureaţilor Nobel pentru ştiinţe, despre români mai mult sau mai puţin cunoscuţi omului de rând, dar a căror contribuţie la ştiinţa globală a fost şi este demnă de lăudat. V-am prezentat arhiva Henri Coandă, păstrată cu grijă la Muzeul Aviaţiei din Bucureşti, precum şi colecţia impresionantă de arme, echipamente şi uniforme adăpostită astăzi la Muzeul Militar Naţional din Capitală. Au urmat articole la fel de captivante despre Muzeul Naţional al Pompierilor din Bucureşti, Casa Memorială Victor Babeş, Muzeul de Geologie, Observatorul astronomic Amiral Vasile Urseanu, Muzeul Ctucuteni, "Vitrina veacurilor" de la Aiud (cel mai vechi muzeu de ştiinţe naturale din ţara noastră), Muzeul Naţional al Agriculturii de la Slobozia, Muzeul Ştefan cel Mare din Vaslui. În a doua jumătate a anului trecut, v-am delectat privirile şi sufletul cu un articol laborios despre găzduirea, de către Teatrul Ion Dacian din Bucureşti, a expoziţiei internaţionale Leonardo da Vinci, care urmează să-şi închidă porţile la finele lunii acesteia. Rămânând în sfera tehnologiei, echipa ZOOM a fost prezentă şi la expoziţia INVENTIKA, unde a stat de vorbă cu numeroşi inventatori români, pe care i-a prezentat ulterior în pagini speciale.

ÎN CONCLUZIE. Chiar dacă uneori am fost stângaci în exprimare – se mai întâmplă, nu? –, intenţiile noastre au fost întotodeauna bune. Am încercat să vă deconectăm de la realitatea uneori absurdă din jur, de la maclavaisul politic de pe plaiurile mioritice, de la ştirile superficiale, uşor de digerat, dar inutil de reţinut. ZOOM-ul a făcut un pariu la lansarea sa. Treptat îl câştigăm, pentru că acest proiect editorial – unic în România – şi-a făcut, cel puţin anul trecut, o sumedenie de prieteni. Unii ne-au criticat, alţii ne-au lăudat. Noi le-am răspuns tuturor cu acelaşi mesaj: învăţând de la voi, noi vom fi mai buni, iar rezultatul muncii noastre, revista aici de faţă, va avea cel mai mult de câştigat.

text: Echipa Zoom
Citeşte mai multe despre:   special,   romania,   v-am,   bucuresti,   trecut,   muzeul

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Viitorul rezervelor de hrană este în „grav pericol”

Viitorul rezervelor de hrană este în „grav pericol”
Viitorul rezervelor de hrană este într-un ''grav pericol'', din cauza numărului de specii de animale şi plante care dispar cu repeziciune, se arată vineri într-un raport al Naţiunilor Unite, în contextul în...

Sonda Hayabusa-2 a reușit să recolteze mostre de materie de pe asteroidul Ryugu

Sonda Hayabusa-2 a reușit să recolteze mostre de materie de pe asteroidul Ryugu
Sonda niponă Hayabusa-2 a reuşit să recolteze mostre de materie de pe asteroidul Ryugu, un bolovan cu diametrul de 900 de metri aflat la aproximativ 340 de milioane de kilometri distanţă de Pământ, conform unui...

Primul vehicul spaţial israelian se pregăteşte să-şi înceapă călătoria spre Lună

Primul vehicul spaţial israelian se pregăteşte să-şi înceapă călătoria spre Lună
O rachetă SpaceX va fi lansată joi seară de la baza Cape Canaveral din SUA având la bord robotul israelian Bereshit (''geneză'', în limba ebraică), care va încerca să fie primul vehicul privat ajuns pe Lună...

ANCOM: 34% dintre români au auzit de tehnologia 5G

ANCOM: 34% dintre români au auzit de tehnologia 5G
Peste o treime dintre români (34%) a auzit de tehnologia 5G, în timp ce aproape un sfert (22%) au cunoştinţe despre Internet of Things (IoT), reiese dintr-un studiu de piaţă întocmit de Autoritatea Naţională...

Sonda japoneză Hayabusa2, din ce în ce mai aproape de un asteroid

Sonda japoneză Hayabusa2, din ce în ce mai aproape de un asteroid
O sondă japoneză fără echipaj uman se va apropia, joi, de un asteroid aflat la circa 300 de milioane de kilometri distanţă de Pământ, relatează DPA citând un anunţ al agenţiei spaţiale nipone. Misiunea...

Samsung a dezvăluit noul Galaxy Fold, telefonul care se „deschide”

Samsung a dezvăluit noul Galaxy Fold, telefonul care se „deschide”
Samsung Galaxy Fold este noul telefon anunțat de compania sud-coreeană la evenimentul Unpacked, din data de 20 februarie 2019. Noul flagship vine la aniversarea de 10 ani de la primul Galaxy. Telefonul are...

Galaxy S10 va avea o versiune galbenă

Galaxy S10 va avea o versiune galbenă
Noul Samsung Galaxy S10 va veni și cu o variantă galbenă, conform Techadvisor. Însă, acest lucru nu îi oprește pe fanii brand-ului sud-coreean să fie entuziasmați de cel mai interesant flagship de până...

Ministrul Comunicaţiilor: Lansarea licitaţiei pentru 5G este prevăzută pentru sfârşitul anului în curs

Ministrul Comunicaţiilor: Lansarea licitaţiei pentru 5G este prevăzută pentru sfârşitul anului în curs
Ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Alexandru Petrescu, a declarat, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă susţinută la Iaşi, că premisele şi condiţiile pentru adoptarea...

Twitter lansează mijloace de identificare a reclamelor electorale

Twitter lansează mijloace de identificare a reclamelor electorale
Twitter a lansat marţi în Europa mijloace care vor face mai uşor pentru alegători să identifice reclamele electorale înaintea alegerilor-cheie pentru Parlamentul European din luna mai, pe fondul unor temeri...

Atac cibernetic masiv asupra furnizorului de servicii de e-mail VFEmail, cu pierderea datelor din ultimii 18 ani

Atac cibernetic masiv asupra furnizorului de servicii de e-mail VFEmail, cu pierderea datelor din ultimii 18 ani
Furnizorul american de servicii de e-mail VFEmail a fost, recent, victima unui atac cibernetic masiv produs de un hacker necunoscut, care a reuşit să elimine datele companiei colectate în ultimii 18 ani, potrivit...
Serviciul de email marketing furnizat de