x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Richard Willstätter: Premiul Nobel pentru Chimie 1915

0
Autor: Jurnalul National 27 Mar 2008 - 00:00

Richard Martin Willstätter a primit Premiul Nobel pentru Chimie în 1915, pentru cercetările sale asupra pigmenţilor plantelor, în special a ­clorofilei.

Richard Martin Willstätter s-a născut în Baden, în august 1872. Primii ani de şcoală i-a urmat în localitatea natală, apoi s-a mutat la Şcoala Tehnică din Nüremberg. La vârsta de 18 ani a început să urmeze cursurile ştiinţifice ale Universităţii din Munich. A intrat la departamentul de chimie, unde a învăţat de la marele profesor Adolf von Baeyer. Iniţial venit ca student, Willstätter nu a mai părăsit universitatea timp de 15 ani. În 1896 a devenit lector, apoi i-a luat locul lui J. Thiele ca profesor extraordinar.

 

SCHIMBARE. Din cauza condiţiilor limitate oferite de ­laboratorul Universităţii din München, Willstätter a acceptat postul de profesor oferit de Colegiul Tehnic Federal din Zürich, în vara anului 1905.

A petrecut şapte ani în Elveţia, în care a realizat cele mai de seamă cercetări din cariera sa. În 1912 s-a întors în Germania, pentru a-şi continua cercetările într-un laborator al Institutului de Chimie din Berlin şi pentru a prelua ­postul de profesor la ­universitatea din oraş.

 

SFÂRŞIT. Ca gest împotriva antisemitismului în plină ­expansiune, Richard Willstätter s-a retras din cercetare, punând astfel punct întregii sale cariere ştiinţifice. Nu a fost înduplecat nici de rugăminţile ministerului, nici de cele ale studenţilor săi.

De la vârsta de 53 de ani, Richard Willstätter s-a retras din viaţa publică. În 1938 a fugit de Gestapo şi s-a stabilit în Elveţia unde, în ultimii trei ani ai vieţii, şi-a scris biografia. A murit la vârsta de 70 de ani la Muroalto, Elveţia, în urma unui atac de cord.

 

Clorofila

Richard Martin Willstätter a primit Premiul Nobel pentru Chimie în 1915, pentru cercetările sale asupra pigmenţilor plantelor, în special a ­clorofilei. La începutul carierei ştiinţifice, Willstätter a studiat structura şi sinteza alcaloizilor din plante, ca atropina şi cocaina. Din 1905 a urmat o perioadă de cercetări la Zürich, în Elveţia. De la revenirea sa în Germania, în 1912, în decursul a doi ani, până la izbucnirea primului război mondial, a reuşit să-şi finalizeze, alături de o echipă de cercetători, studiile asupra clorofilei.

În paralel cu acestea şi-a finalizat lucrările pe tema hemoglobinei şi a ­coloranţilor din fructe şi flori. Investigaţiile sale privind fotosinteza, natura şi activitatea enzimelor sunt ­precursoarele biochimiei de astăzi. Metoda, foarte dezvoltată atunci, de concentrare a enzimelor prin absorbţie, nu făcea posibilă obţinerea de enzime cristalizate, aşa că Willstätter a început să studieze agenţii de absorbţie şi hidroxizii metalici şi a reuşit prima ­sinteză a ciclo-octetrainei şi şi-a ­continuat cercetările prin comparaţie cu benzenul. Din păcate, constrâns de situaţia politică de la acea vreme, ­Willstätter şi-a încheiat cariera ştiinţifică prea devreme, refuzând să se mai implice în vreun fel în cercetare.

 

CV

Data naşterii:13 august 1872

Locul naşterii:Karlsruhe, Baden, Germania

Carieră:

1896 – devine lector la departamentul de chimie al Universităţii din München;

1902 – devine Profesor Extraordinar al aceluiaşi departament;

1905 – primeşte postul de profesor la Colegiul Tehnic Federal din Zurich, Elveţia;

1912 – se întoarce în Germania;

1915 – este laureat al Premiului Nobel pentru Chimie;

1924 – şi-a anunţat renunţarea la cariera ştiinţifică, prezentându-şi demisia;

3 august 1942 – moare la ­Muroalto, lângă Locarno, Elveţia.


 

Clorofila (din greacă – cloros = verde) este un pigment de culoa­re verde, esen­ţial în procesul de fo­to­sin­teză, prin intermediul acesteia având loc transformarea ener­giei luminoase în ener­­­gie pentru plante.

Citeşte mai multe despre:   chimie,   zoom pe nobel,   willstätter,   willst

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

O insulă din largul Timorului de Est foloseşte o tehnologie ce transformă lumina solară şi aerul în apă potabilă

O insulă din largul Timorului de Est foloseşte o tehnologie ce transformă lumina solară şi aerul în apă potabilă
Locuitorii unei mici insule aflate în largul coastelor Timorului de Est, care s-au confruntat timp îndelungat cu lipsa de apă potabilă, şi-au asigurat de curând rezerve regenerabile de apă proaspătă, de care...

Oamenii de știință au aflat greutatea Căii Lactee

Oamenii de știință au aflat greutatea Căii Lactee
Conform unei noi măsurători, galaxia în care se află sistemul nostru solar, Calea Lactee, are masa de 890 de miliarde de ori mai mare decât a Soarelui, informează Live Science. Masa de 890 miliarde de sori...

Tehnologia digitală va aduce un plus de 1,5 trilioane de dolari la PIB-ul global până în 2030

Tehnologia digitală va aduce un plus de 1,5 trilioane de dolari la PIB-ul global până în 2030
Realitatea augmentată (AR) şi Realitatea virtuală (VR), utilizate la scară largă în domenii ca sănătate, comerţ şi servicii, vor aduce un plus de 1,5 trilioane de dolari la PIB-ul global până în anul 2030...

Xiaomi Mi Note 10, primul telefon din lume cu penta cameră de 108MP, disponibil în România

Xiaomi Mi Note 10, primul telefon din lume cu penta cameră de 108MP, disponibil în România
Xiaomi, lider global în tehnologie, a anunțat că telefonului Mi Note 10, ultimul dispozitiv din seria premium Mi Note, este disponibil şi în România. Noul model este echipat cu prima penta cameră de 108 MP din...

Un nou robot va scoate de pe orbita terestră gunoaiele spațiale

Un nou robot va scoate de pe orbita terestră gunoaiele spațiale
Noul robot cu patru braţe ClearSpace-1, conceput să de-orbiteze gunoaiele spaţiale pentru a curăţa orbita terestră, va fi lansat de Agenţia Spaţială Europeană (ESA) în 2025, conform unui material...

A fost lansat primul smartphone bazat pe tehnologia blockchain

A fost lansat primul smartphone bazat pe tehnologia blockchain
A apărut pe piață primul smartphone modular bazat pe tehnologia blockchain, fiind dezvoltat de către rețeaua de vânzări de criptomonede Pundi X. Acesta a fost prezentat prima...

Unul dintre cele mai puternice computere din lume a fost lansat la Berlin

Unul dintre cele mai puternice computere din lume a fost lansat la Berlin
Unul dintre cele mai puternice computere din lume a fost lansat la Institutul Zuse din Berlin. A fost numit Lise și oferă oamenilor de ştiinţă din nordul Germaniei servicii deosebit de complexe, alături...

Laureaţi Nobel, în direct cu astronauţi de pe Staţia Spaţială Internaţională

Laureaţi Nobel, în direct cu astronauţi de pe Staţia Spaţială Internaţională
Astronauţi de pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS) au discutat vineri despre viaţa extraterestră şi calităţile necesare pentru ştiinţă în timpul unui apel video în direct cu trei dintre laureaţii...

Apropierea de Soare a unei sonde a NASA dezvăluie date surprinzătoare despre vântul solar

Apropierea de Soare a unei sonde a NASA dezvăluie date surprinzătoare despre vântul solar
Apropierea de Soare a unei sonde a agenţiei spaţiale americane NASA oferă oamenilor de ştiinţă informaţii unice despre vântul solar şi atmosfera corpului ceresc central al sistemului nostru planetar,...

Premieră mondială în Australia. Au fost instalate camere de detecție a utilizării telefoanelor mobile la volan

Premieră mondială în Australia. Au fost instalate camere de detecție a utilizării telefoanelor mobile la volan
Camere cu funcţie de detecţie a telefoanelor mobile utilizate în mod ilegal la volan, o tehnologie folosită în premieră la nivel mondial, au fost lansate în statul australian Noul Wales de Sud. Noul Wales de Sud...

O gaură neagră de masă stelară din Calea Lactee este mult mai masivă decât se credea

O gaură neagră de masă stelară din Calea Lactee este mult mai masivă decât se credea
O gaură neagră de masă stelară din Calea Lactee, aflată la aproximativ 15.000 de ani lumină de Soare, este de peste două ori mai masivă decât credeau oamenii de ştiinţă că ar fi posibil pentru o gaură neagr...

Cum arată și ce preț are noul Xiaomi Redmi Note 8T. Are o cameră cu înaltă rezoluție de 48MP, permite încărcare rapidă la 18W și are funcție NFC

Cum arată și ce preț are noul Xiaomi Redmi Note 8T. Are o cameră cu înaltă rezoluție de 48MP, permite încărcare rapidă la 18W și are funcție NFC
Xiaomi a lansat un nou smartphone Redmi: Redmi Note 8T. Cu o cameră foto cvadruplă de 48 MP, Redmi Note 8T vine în 3 variante inedite de culoare, impresionează printr-o configurație de top și printr-un design...

A fost creată bacteria care se hrănește doar cu dioxid de carbon

A fost creată bacteria care se hrănește doar cu dioxid de carbon
Cercetători israelieni au dezvoltat o bacterie care se hrăneşte doar cu dioxid de carbon, a anunţat Weismann Institute for Science (WIS) din Rehovot, un oraş din partea centrală a Israelului. Aceste bacterii,...

În textura spațiu-timp a Universului ar putea exista fisuri, formate la puțin timp după Big Bang

În textura spațiu-timp a Universului ar putea exista fisuri, formate la puțin timp după Big Bang
Ar putea exista crăpături în textura spaţiu-timp din care este format Universul, fisuri rămase din perioada imediat următoare după Big Bang, însă telescoapele actuale nu le pot detecta, conform unui nou studiu,...

Ungaria vrea să trimită un astronaut în spațiu în 2024

Ungaria vrea să trimită un astronaut în spațiu în 2024
Ungaria intenţionează să trimită un astronaut în spaţiu în 2024, a declarat ministrul ungar de externe Peter Szijjarto, în cadrul conferinţei ministeriale a Agenţiei Spaţiale Europene desfăşurate la...
Serviciul de email marketing furnizat de