x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Scientometria, o perspectivă istorică

0
15 Noi 2009 - 00:00
Scientometria, o perspectivă istorică
Vezi galeria foto


Scientometria (evaluarea performanţelor ştiinţifice - n.r.) se bazează pe conceptul de „factor de impact" - un număr real care arată frecvenţa cu care sunt reproduse articolele ştiinţifice. Cu alte cuvinte, „factorul de impact" al revistelor ştiinţifice reprezintă vizibilitatea publicaţiilor în comunitatea ştiinţifică internaţională şi se calculează relativ: prin evaluarea numărului de preluări ale unui articol dintr-o revistă în alte publicaţii.



Mihai Oane
Drd. Margareta Iordache
Drd. Alexandru Oproiu  
 


Ca să dăm un exemplu, factorul scientometric al re­vistei Physical Review B este, în prezent, de apro­ximativ 2 puncte ISI („Institute for Scienti­fic Information" - „Institutul pentru Informarea Ştiinţifică"), pe când cel al revistei Romanian Reports in Physics este de aproximativ de 0.2 puncte ISI. Acest lu­cru înseamnă că un articol scris în Physical Review B echivalează cu zece articole publicate în Romanian Reports in Physics.  

Factorul ISI a apărut, ca metodă de evaluare ştiin­ţi­fică, în 1960. Un deceniu mai târziu, şahiştii au preluat acest model prin introducerea factorului similar, nu­mit ELO, care îl are ca lider pe Gari Kasparov. Atât punctele ISI, cât şi cele ELO, pot fi calculate retroactiv, adi­că pentru persoane care au publicat înainte de 1960 şi au jucat înainte de 1970. Din perspectivă is­to­rică, secolul al XX-lea se poate împărţi în două părţi si­me­trice: prima jumătate a secolului - perioadă în care fi­zi­ca şi revistele de specialitate erau dominate de Eu­ro­pa, în general, şi de Germania, în special; şi a doua ju­mă­tate a secolului - perioadă care aparţine Statelor Unite. De altfel, emigrarea lui Albert Einstein (din cauza ascensiunii la putere, în Germania, a lui Hitler) în SUA a constituit, din punct de vedere simbo­lic, răs­tur­narea „balanţei" ştiinţifice în favoarea Statelor Unite.  

Cu mulţi ani înainte ca Einstein să pună piciorul pe meleagurile americane, el a publicat cele mai bune articole în timpul aşa-zisului „an miraculos" al fizicii, respectiv în 1905, în revistele Academiei de Ştiinţă Germane. Cele trei articole se referă la „efectul fotoelectric", „teoria relativităţii restrânse" şi „mişcarea browniană". Pentru primul material, Einstein a pri­mit, în 1921, Premiul Nobel. El a publicat un singur articol în Physical Review, care se referă la experimentul mintal Einstein-Podolski-Rosen (experimentul re­pre­zintă un paradox demonstrat de cei trei autori în 1935, aceştia reuşind să arate că teoria mecanicii cuantice este inconsistentă - n.r.). Pe de altă parte, descoperito­rul principiilor mecanice cuantice şi fondator al Şcolii de la Copenhaga, Niels Bohr a publicat în reviste exclusiv americane. În 1992, Bohr a primit Premiul Nobel.

Este de remarcat faptul că Einstein are cel mai mare număr de citări (şi deci cel mai mare coeficient ISI) în Physical Review (aproximativ 1.400), publicaţie înfiinţată în 1893. În cazurile lui Einstein şi Bohr, doar ca să amintim câteva nume, factorul de impact ISI a crescut considerabil şi după decesul acestora.

În ceea ce priveşte România, de factorul ISI s-a ocupat, în mod sistematic, academicianul Ioan-Iovitz Popescu. Fizicianul român, specialist în optică şi fizica plasmei, s-a ocupat, după anii '90, de calculul factorilor de impact al publicaţiilor ştiinţifice, cercetările sale relevând, între altele, faptul că revistele ştiinţifice din întreaga lume se distribuie pe o curbă cvasicontinuă.  

Cea mai bună revistă americană - Review of Mo­dern Physics - a fost întrecută în 2008 de publicaţia europeană Physics Reports (revistă care, anul trecut, şi-a dublat „factorul de impact" faţă de 2007, ajungând la un fabulos punctaj ISI de 20 puncte).  

Ar merita adăugat că pentru un fizician se pot obţine puncte ISI şi din articolele în care acesta este cri­ticat. De exemplu, în chestiunea „Teoriei speciale a re­lativităţii" (care trece printr-o criză profundă), tot mai mulţi fizicieni consideră că fizica nu se poate concretiza într-un singur model, din cauza acestei teorii care nu ar fi perfect validă. Există laureaţi ai Premiului Nobel, ale căror articole critice la adresa „Teoriei speciale a relativităţii" au fost publicate în Physical Review Letters (7 puncte ISI). Chiar la o scară mult mai mică, dr Mihai Oane (prim autor) are un articol de 25 de pagini, acceptat spre publicare în revista Lasers in Engineering (0.5 puncte ISI), împotriva „Teoriei speciale a relativităţii" şi în favoarea mecanicii cuantice.

Citeşte mai multe despre:   zoom

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Nebuloasa planetară NGC 2022, observată de telescopul Hubble

Nebuloasa planetară NGC 2022, observată de telescopul Hubble
Deşi pare mai degrabă o entitate observată printr-un microscop şi nu prin telescop, acest obiect denumit NGC 2022 nu este cu siguranţă o algă sau un microorganism. În schimb, este o bulă de gaze emisă în...

Metodă care nu permite Google să te urmărească pe telefon sau laptop

Metodă care nu permite Google să te urmărească pe telefon sau laptop
Google foloseşte geolocaţia pentru a oferi utilizatorilor informaţii relevante şi contextuale din zona în care se află. În plus, înregistrează locurile în care dai check-in, paginile web pe care le vizitezi...

A fost creată o bicicletă din capsule din aluminiu pentru cafea reciclate

A fost creată o bicicletă din capsule din aluminiu pentru cafea reciclate
O bicicletă produsă din capsule din aluminiu pentru cafea folosite a fost realizată în urma unui parteneriat încheiat de Nespresso cu o companie suedeză, în încercarea de a motiva clienţii să recicleze aceste...

Schimbări climatice: Este esenţial să regândim modul de utilizare a terenurilor şi obiceiurile noastre alimentare

Schimbări climatice: Este esenţial să regândim modul de utilizare a terenurilor şi obiceiurile noastre alimentare
A hrăni corect miliardele de oameni de pe Pământ sau a lupta împotriva încălzirii globale? Pentru a evita să ne confruntăm într-o zi cu această dilemă, este esenţial să regândim modul de utilizare a...

Google updatează aplicaţia Maps cu funcţionalitatea Live View

Google updatează aplicaţia Maps cu funcţionalitatea Live View
Google anunţă lansarea noii funcţionalităţi Live View în aplicaţia Google Maps, cu ajutorul căreia utilizatorul va putea să se orienteze în ce direcţie merge, cu ajutorul săgeţilor şi indicaţiilor...

Cum să îți protejezi smartphone-ul

Cum să îți protejezi smartphone-ul
Dependența de telefonul mobil este tot mai mare. Pe lângă apeluri și mesaje, acesta te ajută să identifici trasee și locații, înlocuiește cu succes aparatul foto, îl folosești pe post de translator atunci...

Japonia a autorizat dezvoltarea organelor umane în corpul animalelor

Japonia a autorizat dezvoltarea organelor umane în corpul animalelor
O echipă de cercetători japonezi intenţionează să înceapă fabricarea de organe umane în corpul animalelor după ce a primit, în premieră în Japonia, autorizarea Guvernului pentru a efectua astfel de studii, re...

Schimbările climatice pot cauza tulburări psihice, obezitate şi depresie

Schimbările climatice pot cauza tulburări psihice, obezitate şi depresie
Efectele schimbărilor climatice pot cauza deficienţe psihice, obezitate, astm şi depresie, printre alte probleme, dacă nu se adoptă măsuri pentru a fi stopate, potrivit unui studiu publicat miercuri în Australia...

Experţii au emis un aviz de securitate pentru utilizatorii media player-ului VLC

Experţii au emis un aviz de securitate pentru utilizatorii media player-ului VLC
Utilizatorii software-ului open source VLC media player sunt avertizaţi asupra unei vulnerabilităţi descoperite recent de către experţii germani în securitate cibernetică şi prin care atacatorii pot bloca...

10 feluri în care casa ta ar putea arăta în 2030. Tu te-ai gândit la asta?

10 feluri în care casa ta ar putea arăta în 2030. Tu te-ai gândit la asta?
Tehnologia în ziua de astăzi a început să fie din ce în ce mai evoluată. În fiecare an apar telefoane sau televizoare cu funcții la care nici nu ne-am fi gândit cu câțiva ani în urmă. Odata cu acestea...

O stea muribundă din Ursa Mică, prefaţează destinul Soarelui

O stea muribundă din Ursa Mică, prefaţează destinul Soarelui
O stea muribundă, aflată în constelaţia Ursa Mică, prefaţează destinul Soarelui şi îi ajută pe oamenii de ştiinţă să afle ce se va întâmpla cu acesta peste aproximativ 5 miliarde de ani când se...

Primul lichid permanent magnetic obţinut în urma unui ''accident'' de laborator

Primul lichid permanent magnetic obţinut în urma unui ''accident'' de laborator
O echipă de cercetători de la University of Massachusetts Amherst au reuşit să obţină accidental, în laborator, primul lichid permanent magnetizat din lume, picăturile din acest lichid mişcându-se la unison şi...

Cum te ajută tehnologia 5G să îți faci o „casă inteligentă”

Cum te ajută tehnologia 5G să îți faci o „casă inteligentă”
Tehnologia 5G este cea de-a 5-a generatie de retele mobile si reprezinta o evolutie semnificativa a retelelor LTE 4G de astazi. Aceasta generatie este proiectat pentru a face fata cresterii foarte mari a datelor si a...

Un studiu confirmă modificări ale creierului în cazul diplomaţilor americani din Cuba

Un studiu confirmă modificări ale creierului în cazul diplomaţilor americani din Cuba
Creierele a peste 40 de diplomaţi americani victime ale unor fenomene misterioase în Cuba prezintă diferenţe faţă de cele ale unui grup de control, au constatat profesori şi medici de la Universitatea din...

India a lansat a doua sa misiune spaţială pe Lună

India a lansat a doua sa misiune spaţială pe Lună
India a lansat luni a doua sa misiune spaţială pe Lună, Chandrayaan-2, care are drept scop instalarea unui robot pe satelitul natural al Pământului pe data de 6 septembrie, relatează AFP. O rachetă GSLV-MkIII,...
Serviciul de email marketing furnizat de