Specie revenită de vidră

În Vietnam au fost descoperite două exemplare de vidră dintr-o specie catalogată ca fiind cea mai rară, informează AFP. Potrivit unei declaraţii oficiale, oamenii de ştiinţă au descoperit cele două vidre aparţinând speciei Lutra sumatrana în Parcul naţional U Minh Ha.

În Vietnam au fost descoperite două exemplare de vidră dintr-o specie catalogată ca fiind cea mai rară, informează AFP. Potrivit unei declaraţii oficiale, oamenii de ştiinţă au descoperit cele două vidre aparţinând speciei Lutra sumatrana în Parcul naţional U Minh Ha. “Ne aflam la doar doi metri şi jumătate distanţă de ele când am observat cele două vidre. A fost cu adevărat uimitor să vedem o specie atât de rară în sălbăticie”, a spus cercetătorul Nguyen Van Nhuan, om de ştiinţă implicat în Programul de Conservare a Carnivorelor şi Pangolinilor (mamifere insectivore din familia Manidae, specifice Asiei şi Africii meridionale – n.r.). Nhuan a descris aceste animale ca fiind renumite pentru timiditatea lor şi de cele mai multe ori nocturne, adăugând că supravieţuirea acestor animale este strâns legată de protecţia habitatului care constă în terenuri mlăştinoase de turbă şi păduri inundate sezonier.

Această descoperire oferă oamenilor de ştiinţă speranţe noi în ceea ce priveşte perpetuarea acestei specii, crezută dispărută în Vietnam în urmă cu aproape zece ani. Din anul 1998 încoace, însă, prezenţa acestei specii a mai fost înregistrată în Cambodgia, Thailanda şi Indonezia. Puţinele exemplare de vidră din specia Lutra sumatrana trăiesc în rezervaţia naturală vietnameză, în zona mlăştinoasă de turbă Toa Daeng din sudul Thailandei, în Sumatra şi în zona Lacului Tonle Sap Lake din Cambodgia. Parcul Naţional U Minh Thuong din Vietnam găzduieşte alte trei specii de vidră, din care Lutrogale perspicillata, singura rămasă din genul Lutrogale.

Monitorizare prin satelit

Specialiştii americani vor folosi imagini din satelit pentru a supraveghea habitatul şoarecilor Dipodomys phillipsii, specie aflată pe cale de dispariţie, scrie Associated Press preluată de Yahoo News. Acest proiect este primul care implică monitorizarea din spaţiu a unei specii aflate în pericol de dispariţie. Prin compararea fotografiilor oferite de sateliţi, cercetătorii speră să înţeleagă mai bine fluctuaţia populaţiilor de rozătoare în funcţie de schimbările climei şi de modificările efectuate de oameni. Potrivit cercetătorilor, aceste informaţii pot să ajute la determinarea momentului propice de înlăturare a surplusului de iarbă cu ajutorul cirezilor de vite, pentru a uşura drumul rozătoarelor.

Degete primitive… la peşti

Un peşte care a trăit în urmă cu  385 de milioane de ani avea un tip primitiv de degete care, potrivit cercetătorilor, ar putea fi precursoarele degetelor umane, scrie LiveScience. Fosila aparţine unui peşte prădător din specia Panderichthys, care trăia în solul nămolos de pe fundul apelor. “Aceasta este ultima dovadă care arată că degetele nu sunt un fenomen nou. Ele erau cu adevărat prezente la acest peşte”, a spus cercetătorul Catherine Boisvert, biolog la Universitatea Uppsala din Suedia, explicând că probabil, în vremea în care trăia acest peşte, degetele erau greu de observat, fiind bine ascunse sub pielea înotătoarelor. Rezultatele acestui studiu aduc detalii noi legate de evoluţia tetrapodelor în urmă cu aproape 400 de milioane de ani.

Diamant gigant

Minerii din Lesotho, Africa de Sud, au descoperit unul dintre cele mai mari diamante din lume, informează Reuters preluată de Yahoo News. Potrivit minerilor, piatra de 500 de carate nu are nici o fisură. Diamantul a fost analizat de o echipă de experţi belgieni, care susţine că este posibil ca el să fie într-adevăr cel mai mare din lume. Potrivit unui reprezentant al minerilor, deşi valoarea gemei nu poate fi încă estimată, poate fi însă comparată cu valoarea unui diamant cu aceeaşi greutate, dar de o calitate inferioară, care a fost vândut recent cu apropae 7 milioane de euro.

Venit de miliarde de euro

Un studiu efectuat de cercetătorii francezi arată că albinele şi restul insectelor polenizatoare aduc un venit mondial în valoare de 153 de miliarde de euro anual, scrie AFP. Cercetarea efectuată de Institutul Naţional de Cercetare Agricolă din Franţa (INRA) arată că polenizatorii asigură 9,5% din capitalul producţiei agricole mondiale, prin “mâna de ajutor” pe care o dau la creşterea fructelor, legumelor şi a recoltelor. Potrivit specialiştilor de la INRA, dacă nu ar mai exista albine, impactul asupra consumatorului ar fi evaluat la o sumă cuprinsă între 190 şi 310 miliarde de euro, ca rezultat al scăderii producţiei agricole. Cercetătorii adaugă că acest studiu a fost efectuat luând în considerare doar impactul asupra producţiei agricole, fără a include şi estimările privind efectul dispariţiei albinelor asupra mediului înconjurător.

Misterul iguanelor din pacific

Zoologii australieni au anunţat descoperirea unei noi specii de iguană în Insulele Fiji, informează AFP. Potrivit oamenilor de ştiinţă, această descoperire este surprinzătoare cu atât mai mult cu cât încă nu se cunoaşte modul în care a ajuns acest gen de reptile în zona Pacificului de Sud. Iguana, denumită Brachylophus bulabula, reprezintă una din cele trei specii de iguane regăsite în insulele din Pacific, singurele care au supravieţuit prădătorilor şi oamenilor. Iguana, al cărei nume bulabula înseamna “salut salut” în fijiană, are pe spate un model dungat în verde şi ochii de culoare gri-verzui. “Iguanele distincte din Fiji sunt cunoscute pentru frumuseţea lor şi, de asemena, pentru neobişnuita lor existenţă în mijlocul Oceanului Pacific, deoarece rudele cele mai apropiate lor se află în cele două Americi”, a spus cercetătorul Scott Keogh, profesor la Universitatea Naţională din Australia. Singura teorie existentă privind migrarea acestor reptile de pe continent este aceea că iguanele ar fi plutit pe resturi de pământ în urmă cu 13 milioane de ani.