Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cercetătorii din Noua Zeelandă au descoperit o specie nouă de pinguin, dispărută în urmă cu 500 de ani, informează Associated Press. Potrivit cercetătorilor, această nouă specie, denumită Waitaha, a fost eradicată la 250 de ani după apariţia primilor oameni în Noua Zeelandă, aceştia vânând animalele pe tot parcursul acestei perioade. Waitaha este un nou exemplu al speciilor care nu s-au adaptat condiţiilor impuse de venirea oamenilor în teritoriu. Totodată, dispariţia acestei specii a permis dezvoltarea pinguinilor cu ochi galbeni (Megadyptes antipodes), aflaţi astăzi în pericol de dispariţie. Potrivit oamenilor de ştiinţă, oasele unui individ din specia Waitaha au fost descoperite din întâmplare, printre alte oase ale strămoşilor pinguinilor cu ochi galbeni din Noua Zeelandă. Specialiştii testau
ADN-ul prelevat din oasele animalelor înrudite cu actualii pinguini, pentru a studia schimbările genetice asociate cu timpul apariţiei oamenilor în această zonă, descoperind, din întâmplare oase care conţineau material genetic necunoscut. "Testele asupra acestor oase ne-au condus la descrierea unei noi specii de pinguin, care a dispărut în urmă cu doar câteva sute de ani", a spus coautorul studiului, Phillip Seddon de la Universitatea Otago din Noua Zeelandă. Cercetătorul a mai adăugat că tehnicile utilizate pentru a studia oasele descoperite într-o veche groapă de gunoi arată că există, totuşi, un spaţiu între timpul dispariţiei speciei Waitaha şi apariţia noii Megadyptes antipodes. Potrivit cercetătorilor, această diferenţă de timp indică oportunitatea de colonizare creată de vechile păsări pentru noua specie modernă de pinguini. Astfel a fost eliminată o posibilă competiţie între cele două specii care ar fi putut determina răspândirea pinguinilor cu ochi galbeni spre nord. "Este extrem de important să aflăm cum sunt capabile speciile să profite de oportunităţile apărute, aşa cum s-a întâmplat în cazul pinguinilor cu ochi galbeni. Este din ce în ce mai clar faptul că unele specii pot răspunde pozitiv în cazul unor schimbări precum cea a climei, iar altele nu. Cu cât aflăm mai multe, cu atât mai mult putem să ajutăm", a spus David Penny, om de ştiinţă la Universitatea Massey din Noua Zeelandă, nefiind însă implicat direct în acest studiu. Pinguinul cu ochi galbeni este una dintre cele mai rare specii, populaţia fiind estimată ca având aproximativ 4.000 de indivizi. Aceste păsări sunt însă cunoscute pentru durata îndelungată de viaţă, unii dintre indivizi ajungând până la vârsta de 20 de ani. Masculii trăiesc, însă mai mult decât femelele, acest fapt conducând la un raport de 2 la 1 în jurul vârstei de 10-12 ani. Printre cele mai mari ameninţări asupra acestor pinguini se numără degradarea habitatului, schimbarea climei şi introducerea prădătorilor în mediul acestor animale. În atenţia oamenilor de ştiinţă este acum un proiect de conservare a speciei, în cadrul căruia specialiştii încearcă să aducă această populaţie de păsări la 7.000 de indivizi.
DELFINI NOI ÎN AUSTRALIA
În sudul Australiei a fost descoperită o nouă specie de delfin cu bot gros, scrie NewSceintist. Aceasta este a treia specie de delfini Tursiops Truncatus, fiind a doua descoperită în ultimii 50 de ani. Cercetătorii au denumit noua specie "delfini sud-australieni", aşteptând încă stabilirea denumirii ştiinţifice după descrierea oficială. În urma cercetărilor genetice, specialiştii spun că aceşti delfini sunt înrudiţi îndeaproape cu cei care trăiesc în apele oceanelor Pacific şI Indian. Tot prin intermediul analizelor ADN, oamenii de ştiinţă au observat că majoritatea animalelor care trăiesc în apropierea ţărmurilor din sudul Australiei şi Tasmania sunt, de fapt, specii noi care aparţin unor noi genuri.
URMAŞI NUMEROŞI ÎNSEAMNĂ VIAŢĂ LUNGĂ
Geneticienii americani au descoperit că muştele trăiesc mai mult dacă au mai multe progenituri, scrie LiveScience. Cercetătorii au modificat genetic muştele bătrâne pentru a le determina să depună mai multe ouă. În urma acestui experiment, ei au observat că, atunci când aceste muşte au produs mai mulţi urmaşi, durata de viaţă a insectelor s-a prelungit cu un procent cuprins între 5% şi 30%.
DICTATURA LA BABUINI
Liderii babuinilor îşi conduc "trupele" ca nişte dictatori, relatează NewScientist. Un studiu efectuat de o echipă de cercetători de la Societatea Zoologică din Londra, arată că babuinii îşi urmează cu devotament liderii într-un loc în care se găseşte mâncare, chiar dacă ulterior "şefii" nu permit tuturor accesul la hrană. Cercetătorii cred că această descoperire indică o ruptură în modelele teoretice ale comportamentului de grup care concluzionau că animalele sociale iau decizii democratice. Altfel spus, babuinii arată un devotament extrem pentru lideri, deoarece au o legătură socială puternică, indiferent dacă beneficiază de un tratament inegal din partea acestora.
ADN DECODIFICAT
Cercetătorii americani au decodat jumătate din harta genetică a mamuţilor, utilizând ADN prelevat din fire de păr ale acestora, relatează Reuters preluată de YahooNews. Secvenţa genetică obţinută de oamenii de ştiinţă arată că mamuţii sunt înrudiţi cu elefanţii din zilele noastre la un nivel mult mai avansat decât cel cunoscut până în prezent. Cercetătorii speră ca acest studiu să conducă la descoperirea motivului care a dus la dispariţia acestor animale preistorice. "Am descoperit că indivizii erau atât de similari din punct de vedere genetic încât este posibil să fi dispărut din cauza unei boli", a spus cercetătorul Stephan Shuster, om de ştiinţă la Universitatea Pennsylvania din SUA. Dovezile genetice arată că mamuţii s-au împărţit în două grupuri în urmă cu 2 milioane de ani. Unul dintre acestea a dispărut în urmă cu 45.000 de ani, în timp ce al doilea a supravieţuit până acum 10.000 de ani.
"PISICĂ" DE MĂRIMEA UNUI CAL
Pe coasta de est a Marii Britanii au fost descoperite rămăşiţele unui tigru cu colţi sabie de mărimea unui cal, scrie Telegraph. Fosila, constând într-o bucată de os a piciorului, a fost dezgropată din platforma de nisip a Mării Nordului cu ajutorul unui trauler (navă de pescuit utilizată pentru dragarea epavelor – n.r.). Rămăşiţele datează de două milioane de ani şi sunt prima dovadă a existenţei acestei specii în această zonă. Potrivit cercetătorilor, aceasta este, de asemenea, arealul nordic cel mai îndepărtat în care au fost descoperite astfel de fosile. "Humerusul a aparţinut unei pisici uriaşe care cântărea aproximativ 400 de kilograme", a spus paleontologul Dick Mol, om de ştiinţă la Muzeul de Istorie Naturală din Rotterdam din Olanda.
ORGANISM UNICELULAR GIGANT
Cercetătorii americani au descoperit o nouă specie de amibă gigant, care trăieşte în apele Oceanului Atlantic, relatează Discovery. Dimesiunea acestui organism unicelular este neobişnuit de mare, amiba măsurând peste 3 centimetri în diametru. Potrivit cercetătorilor, acest organism se deplasează pe fundul oceanului, lăsând "cozi" lungi de peste jumătate de metru în nisip, fapt ce îi intrigă pe oamenii de ştiinţă, deoarece acest gen de vieţuitoare nu ar trebui să poată lăsa astfel de urme. Cele mai vechi amprente subacvatice, acum fosilizate, datează din urmă cu 580 de milioane de ani, paleontologii presupunând până acum că aceste au fost lăsate de organisme multicelulare cu un corp complex. Cercetătorii spun că urmele lăsate de amibă, denumită Gromia sphaerica, sunt identice cu cele fosilizate, prezentând două creste mai înalte de-a lungul marginilor amprentei şi una mai joasă, pe mijlocul ei. "Faptul că protistele (organisme unicelular primitiv) pot lăsa amprente are foare multe implicaţii pentru interpretarea multor urme fosilizate", a spus cercetătorul Shuhai Xiao de la Institutul Politehnic din Virginia, SUA.
GHEIZERELE ŞI ENERGIA GEOTERMALĂ
Un sat situat la nord de capitala Islandei, Reykjavik, beneficiază de energie geotermală obţinută de la gheizerele din vecinătate. Energia geotermală este folosită în mod frecvent pentru sistemele de încălzire şi pentru producţia de electricitate în Islanda. Unul dintre avantajele acestei resurse constă în faptul că, pentru obţinerea ei, nu este nevoie de investiţii deosebite. În Islanda există cinci centrale geotermale de mărimi considerabile. Împreună, ele produc aproximativ 26,5% din cantitatea obţinută la nivel naţional de la toate sursele de energie.
