Ştiinţa Crăciunului

De la atmosfera incărcată de mister la calcularea vitezei cu care ar trebui să se deplaseze Mos Crăciun in noaptea de 25 decembrie, lumea de azi a transformat cea mai mare sărbătoare creştină intr-o feerie a noilor tehnologii.

De la căluţii din lemn şi căsuţele din turtă dulce la console de jocuri şi cursuri interactive in format digital de istorie a omenirii, Crăciunul şi-a schimbat haina in ultimii o sută de ani, in pas cu evoluţiile tehnologice ale omenirii. Dacă, pănă in prezent, copiii acceptau fără prea multe intrebări sau curiozităţi ideea că in seara zilei de 24 decembrie, adică in ajunul Crăciunului, Moşul ajunge in toate casele in care se găsesc micuţi, aducăndu-le cadouri din sacul său incăpător, in ziua de azi a devenit destul de dificil de explicat cum poate el să parcurgă in zbor cu sania sa trasă de reni, in principiu, cam toată planeta, mai ceva ca o navetă spaţială a NASA. Insă cei care s-au distrat oferind răspunsuri pentru această dilemă au fost tot oamenii de ştiinţă. Compania de consultanţă in inginerie Sweco a făcut un studiu in care sunt calculate cu mare exactitate toate "variabilele" care il fac pe venerabilul Moş să fie capabil să-şi indeplinească misiunile din noaptea de Crăciun. De la magie la calcule matematice, aşadar. Pentru a realiza ocolul lumii, plecănd de la reşedinţa sa oficială ‡ ‡ din Laponia, in Finlanda, Moş Crăciun trebuie să-şi strunească renii astfel incăt să ajungă la o viteză medie de 5.800 de kilometri pe secundă, aproximativ 21 de milioane de km pe oră, relatează AFP, citănd studiul Sweco. In comparaţie, viteza sunetului este de 344 de metri pe secundă, sau 1.230 de kilometri pe oră. Ceea ce ne face să credem că Moşul ar fi mult mai zgomotos decăt un avion supersonic Concorde, pentru că vitezele pe care trebuie să le obţină sania sa, propulsată pe bază de reni-putere, ar duce la crearea bangului sonic, pentru că Moşul ar călători cu viteze mult mai mari decăt cea a barierei supersonice. Un scenariu deloc fericit, pentru că unele studii postate pe internet demonstrează cu argumentele fizicii că sania Moşului, incărcată cu tone de cadouri, zburănd cu viteze supersonice, ar fi condamnată să dispară in flăcări şi să se dezintegreze la 4,5 miimi de secundă, din cauza efectului de frecare cu aerul, relatează Mediafax, citănd cercetările amintite. Iar, pentru a duce cadourile in fiecare casă, pentru fiecare oprire, Moş Crăciun are la dispoziţie 34 de microsecunde, in condiţiile in care o microsecundă reprezintă a milionimea parte dintr-o secundă. Un interval care face cele mai mari recorduri de viteză din lumea umană şi din cea a animalelor să arate precum mersul unei broaşte ţestoase filmat cu incetinitorul.

Finlanda versus Kărgăstan

Insă cavalcada Moşului nu se opreşte aici. Pentru a putea să-şi ducă la bun sfărşit misiunea, Moş Crăciun trebuie să facă in drumul său 2,5 miliarde de opriri, spun analiştii de la Sweco, luănd in calcul toţi copiii, indiferent de religie, care urmează să primească daruri. "Am estimat că există 38 de locuitori pe kilometru pătrat pe planetă şi că locuinţele se află, in medie, la 20 de metri distanţă una de cealaltă. Deci, dacă Moş Crăciun pleacă din Kărgăstan şi călătoreşte in sensul invers celui de rotaţie a Pămăntului, el are nevoie de 48 de ore pentru a depune toate cadourile", a detaliat Anders Larsson, de la Sweco, citat de AFP. Ca atare, Finlanda nu este, statistic şi pragmatic, cea mai bună alegere pentru casa lui Moş Crăciun.

Pentru eficienţă sporită, "multinaţionala" Moş Crăciun ar trebui relocată din Finlanda europeană in Asia Centrală, in Kărgăstan. "O analiză geografică şi demografică indică faptul că Kărgăstanul este poziţionat in apropiere de ţări foarte populate, precum China şi India şi mai sus, in emisfera nordică, mai dens populată. Acesta este un loc ideal pentru Moş Crăciun, dacă el porneşte din Asia estică şi apoi işi continuă călătoria de Crăciun in direcţie vestică. Atunci ar călători in sensul invers sensului de rotaţie a Pămăntului, ceea ce i-ar pune de două ori mai mult timp la dispoziţie să poată impărţi daruri tuturor copiilor din lume", se arată in studiul efectuat de Sweco şi postat pe site-ul companiei. In acest fel, sunt protejaţi şi renii de excesele unui voiaj normal de Crăciun, presupunănd că a merge cu 21 de milioane de km pe oră este un standard pe care companionii Moşului il au trecut in "fişa de post" de zi cu zi.

Sanie cu zurgălăi… şi nanotransportor

Lasănd deoparte condiţionările legate de timpul, distanţa şi vitezele pe care trebuie să le parcurgă Moş Crăciun in noaptea magică, sacul cu cadouri a constituit un permanent motiv de dubii, gălceavă şi dispute intre adepţii calculelor statistice şi ai probabilităţilor. Avănd in vedere că venerabilul bătrănel in costum roşu trebuie să distribuie cadouri pentru 2,5 miliarde de copii (dacă nu ţinem cont de religie) sau pentru 660 de milioane (dacă ii numărăm numai pe copiii creştini), cum incap atătea cadouri intr-un singur sac? Lasănd deoparte "basmele" referitoare la farmecele pe care pricepuţii elfi, care alcătuiesc anturajul Moşului, le ‡ ‡ pot face pentru ca sacul să fie incăpător, site-ul How Stuff Works.com a găsit soluţii moderne, chiar de ultimă generaţie, pentru ca sania şi sacul moşului să explice in termenii tehnologiilor contemporane felul in care sunt impărţite cadourile.

Ca atare, in termeni hi-tech, nu mai avem de-a face cu un simplu sac… ci cu un "compartiment transdimensional pentru cadouri". Care poate lua, fireşte, şi forma unui sac, dar care acţionează ca un fel de portal intre sanie şi cartierul general al Moşului din ingheţatul Nord. Sau o altă opţiune? Miniaturizarea. Nanotehnologiile pot permite micşorarea cadourilor pentru a incăpea intr-un sac normal. Insă, după cum adaugă şi autorii articolului de pe How Stuff Works.com, această informaţie nu este confirmată incă. Insă cum face Moşul să ştie cu precizie unde trebuie să meargă, avănd in vedere că nu prea are nici o microsecundă de pierdut? Simplu. Folosind un sistem GPS. In care elfii au stat să introducă toate locaţiile in perioada de dinainte de noaptea solicitantă. Nimic nu este lăsat la intămplare, nici măcar sistemul de praf de stele pe care sania Moşului il lasă in urma sa, pentru că aceasta este prevăzută cu un compartiment special de unde este lăsată să zboare in aer, in timpul survolării. La care se adaugă şi vitezometrul. Moş Crăciun trebuie să ştie exact ce viteză de deplasare are, pentru a estima corect timpii de "lucru" ai descinderilor prin hornurile caselor unde micuţii işi aşteaptă cadourile cu sufletul la gură. După cum era normal, nici radiotransmiţătorul nu a fost lăsat deoparte, pentru că legătura cu "centrul", adică sediul din Finlanda, trebuie menţinută permanent, deoarece elfii il ţin la curent pe Moş cu rapoarte meteo, pentru a putea evita rutele ce l-ar incetini.

Eşantion reprezentativ cu Moşii de Mall

De la tehnologiile avansate şi explicaţiile care ascultă de legile fizicii, mergem mai departe in tărămul statisticii, in care aflăm lucruri inedite despre preferinţele, educaţia şi credinţele Moş Crăciunilor care populează marile magazine in perioada sărbătorilor de iarnă. O cercetare efectuată de General Growth Properties pentru identificarea unui "profil" tipic pentru Moş Crăciun de Mall din Statele Unite, cel care stă pe fotoliu lăngă brad şi se joacă cu cei mici sau le oferă mici cadouri, a pus in evidenţă căteva lucruri pe care nimeni nu le-ar fi asociat cu bătrănul din poveştile copilăriei. In speţă, vărsta lui variază - conform răspunsurilor obţinute pe eşantionul reprezentativ de Moşi chestionaţi - de la 52 la 1.700 de ani. O plajă suficient de largă pentru a păstra magia de rigoare, asociată cu farmecul sărbătorilor. Ca destinaţie favorită, pentru vacanţa de după sărbători şi după ce au petrecut majoritatea anului la Polul Nord, Moşii au răspuns că destinaţiile preferate sunt Florida, Mexic sau Colorado. Vacanţele nu durează mult, după cum se arată in studiu. După căteva zile, Moşul (in varianta de Mall) pleacă inapoi la cartierul său general din ingheţatul Nord. Mai mult de 70% dintre Moşii intervievaţi au răspuns că prăjiturelele ii menţin in formă, la care se adaugă o cană cu lapte, condiţia fizică sau sporturile de intreţinere au şi ele un cuvănt de spus: majoritatea Moşilor exersează zilnic, iar mersul pe jos (55% dintre răspunsuri) constituie activitatea de intreţinere preferată.

Militarii, cu radarele după Moş Crăciun

De sărbători, chiar şi comandamentele militare dau in febra magică a sezonului, după ce tot anul s-au ocupat cu coordonarea problemelor de securitate, războaie sau misiuni care implică tehnologii şi armament care n-ar face pe nimeni să zămbească. Este cazul NORAD (North American Aerodefence Command - Comandamentul Nord-American de Apărare Aerospaţială) care in fiecare an, in noaptea de Crăciun, işi indreaptă radarele şi camerele de luat vederi in urmărirea de acum tradiţională a Moşului şi a saniei sale, in zborul prin spaţiul aerian american. Tradiţia datează din 1955. "Doamne, cred că nu voi uita niciodată că linia roşie a sunat şi m-am găndit că e Pentagonul sau un general de patru stele, generalul Partridge. Deci am răspuns şi am spus: «Da, să trăiţi! Domnule, mă auziţi? Mă auziţi? Aici e colonelul Shoup! Mă auziţi?», la care mi s-a răspuns: «Chiar sunteţi Moş Crăciun?».

M-am uitat la echipa mea şi m-am găndit că cineva imi face o farsă şi că nu e haios. Aşa că am spus: «Vreţi să repetaţi?», şi vocea mi-a spus: «Chiar sunteţi intr-adevăr Moş Crăciun?». Şi atunci am ştiut că a fost o incurcătură cu telefoanele", detaliază colonelul Harry Shoup, conducătorul operaţiunilor centrlului, in 1955. De fapt, un magazin din Colorado Springs plasase in acel an un afiş in care ii indemna pe copii să-l sune pe Moş Crăciun pe o linie specială, la un număr greşit, care corespundea exact liniei fierbinţi dintre NORAD-ul din acea vreme (CONAD) şi Pentagon. De atunci, militarii care supraveghează in permanenţă spaţiul aerian din fortăreaţa săpată in Muntele Cheyenne oferă in fiecare an, in seara de Crăciun, indicii despre locurile in care a fost văzut Moş Crăciun. O dată cu apariţia internetului, NORAD a pus la dispoziţia curioşilor un site pe care drumul bătrănului de poveste este urmărit cu atenţie şi detaliat.

Costurile finale

In ciuda tehnologiilor de ultimă oră, a datelor statistice şi a studiilor amuzante care se fac in fiecare an pentru a determina viteza de deplasare a saniei, timpul pe care il are Moşul pentru fiecare cadou de impărţit sau unde ar fi cel mai bun sediu, Crăciunul rămăne sărbătoarea cu cele mai frumoase semnificaţii pentru copii. Şi cu cele mai mari cheltuieli pentru părinţi. O intreagă industrie a transformat magia Sărbătorilor de iarnă intr-o adevărată fabrică de profit. Revista Forbes estimează că, anual, americanii - consideraţi cei mai impătimiţi cumpărători de sărbători - cheltuiesc aproximativ 150 de miliarde de dolari pe cumpărăturile de Crăciun. In comparaţie, bugetul NASA pentru programele spaţiale Mercury şi Apollo a fost estimat la aproximativ o sută de miliarde de dolari. Crăciunul devine din ce in ce mai costisitor, datorită tehnologiilor noi care ies pe piaţă, ambalate in produse atractive. Insă spiritul lui rămăne neschimbat, după aproape 2.000 de ani.