x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Tech Ştiinţă Ştiinţă în fotbal

Ştiinţă în fotbal

de Anca Aldea    |    05 Iun 2010   •   00:00
Ştiinţă în fotbal

Fotbalul, un sport inventat în Anglia me­dievală, a intrat în colimatorul cer­ce­tă­to­rilor, care au încercat să explice, din perspectiva lor, biomecanica jocului, legile fizicii care îl guvernează, precum şi nu­triţia şi psihologia jucătorilor, informează Agenţia France Presse, citată de Agerpres.

Psihologul britanic Paul Morris a reuşit, de exemplu, să desfiinţeze un mit: cel al simulărilor în care un fotba­list cade voluntar, cu braţele ridicate în aer, palmele deschise, torsul bombat şi picioarele lipite. "Potrivit legilor biomecanicii, această poziţie nu există în cazul unei căderi naturale. Instinctiv, braţele se îndreaptă spre pământ, pentru a atenua căderea sau spre lateral, pentru a păstra echilibrul", explică Morris.

Cei care spun că fotbalul este cel mai interesant sport nu se înşală, scrie AFP. Potrivit statisticilor realizate de mexicani, fotbalul este primul dintre toate sporturile care are cea mai mare frecvenţă a surprizelor care dau victoria celui pe care nu-l aştepţi. Un fel de lege a lui Murphy, nu? Cercetătorii me­xicani mai spun că fotbalul american este mult mai previzibil, pentru că şansele unei victorii ale outsider-ilor sunt cu 25% mai mici decât în fotbalul european.

Penalty-ul are un mare dezavantaj pentru microbişti, au concluzionat mai mulţi oameni de ştiinţă, care au observat că urmărirea executării penalty-urilor reprezintă un pericol adevărat pentru oamenii fragili. Numărul de internări spitaliceşti pentru infarcturi a crescut cu 25% când Anglia a pierdut în faţa Argentinei la 30 iunie 1998. În timpul campionatului Europei din 1996, impactul deceselor pe motive cardiace sau din cauza accidentelor vasculare celebrale a crescut cu 50% în ziua în care Olanda a fost învinsă de Franţa la penalty-uri. Atenţie, aceste riscuri nu apar în cazul microbistelor!

Experţii de la universităţile din Durham şi Plymouth (Marea Britanie) au descoperit că anumite cluburi de fotbal au şanse mai mari de victorie deoarece... poartă o culoare norocoasă: roşul, asociat agresivităţii masculine. Cluburile care au această culoare în echipament (de exemplu: Manchester United, Liverpool şi Arsenal) câştigă mai des decât cele care nu o au.

Un grup de fizicieni a descoperit că anumiţi jucători pot profita de aşa-numitul "efect Carlos-Magnus-Bernoulli". Oamenii de ştiinţă au încercat să explice "golul imposibil" din lovitură liberă al brazilianului Roberto Carlos (împotriva Franţei, în 1997) printr-o combinaţie a efectului Magnus cu principiul Bernoulli: în momentul şutului, aerul planează neregulat în jurul balonului, lansat cu toată viteza. Când încetineşte, curentul de aer frânează înaintarea mingii şi provoacă o mişcare în curbă, conform efectului dat iniţial. Acest lucru explică faptul că balonul lui Carlos a ocolit iniţial zidul apărătorilor înainte de a o coti oblic spre stânga şi a intra în poartă.

Dacă nu aţi învăţat deja din viaţa de zi cu zi, să ştiţi că în fotbal mâinile spun totul. John Manning de la Universitatea din Liverpool susţine că cei mai buni jucători au inelarele mai lungi decât indexul.

Biologii britanici Sandy Wolfson şi Nick Neave au măsurat nivelul testosteronului jucătorilor înaintea unui meci la domiciliu, la un meci din deplasare şi la o sesiune de antrenament. Aceste niveluri erau mult mai ridicate înaintea unui meci ţinut pe un stadion în oraşul în care se află clubul jucătorilor. Deoarece hormonii masculini sunt legaţi de dominaţie, încredere şi agresivitate, se pare că fotbaliştii sunt mult mai decişi să-şi apere teritoriul.

Un alt studiu, de data aceasta desfăşurat de o echipă de oameni de ştiinţă din Noua Zeelandă, arăta, la începutul acestui an, că, după un meci de fotbal, este interzis consumul de alcool. Potrivit studiului publicat în revista The Journal of Science and Me­dicine in Sports, băutul fără moderaţie după un efort fizic reduce forţa musculară cu 15-20%, iar efectele durează mai multe zile.

×
Subiecte în articol: zoom