x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

SUA vor ca România să cultive din nou OMG

0
08 Apr 2009 - 00:00

Un expert american în biotehnologie sugerează că Europa este răspunzătoare pentru soluţionarea foametei în Africa. El spune totodată că România trebuie să fie un exemplu pentru celelalte ţări europene în privinţa însuşirii biotehnologiei.

1. Organismele modificate genetic (OMG) au fost promovate ca fiind instrumentul principal pentru eradicarea foametei din Africa. Şi totuşi în Africa oamenii continuă să moară de foame...

Multe ţări africane aşteaptă ca SUA şi Europa să-şi rezolve disputa cu privire la biotehnologie. Când vorbesc de astfel de lucruri, încerc să explic că subiectul este mult mai complicat decât se crede şi scot în evidenţă faptul că în Europa există şapte ţări care cultivă culturi biotehnologice (la nivel global numărul lor este de 25), iar Europa este unul dintre cei mai mari importatori de soia modificată din lume, deci şi unul dintre cei mai mari consumatori de produse biotehnologice.

Pe de altă parte, Europa a aprobat mai multe produse biotehnologice decât orice altă regiune din lume. Adevărul este că Europa merge înainte cu paşi repezi pe drumul biotehnologiei. Motivul pentru care există o dezbatere în Europa este legat de faptul că Europa este un partener comercial important pentru SUA şi, de aceea, primeşte o atenţie deosebită. Orice produs care este disponibil în SUA a fost complet revizuit în Europa şi rezultatele au confirmat că produsul este sigur.

În SUA noi cultivăm mai mult porumb modificat genetic (MG) decât în Europa. Produsele noastre sunt destinate atât alimentaţiei animale, cât şi umane. Soia MG care ajunge în Europa, având ca destinaţie hrana animalelor poate fi folosită şi pentru alimentaţia oamenilor. În Europa nu s-a aprobat importul produselor MG doar pentru alimentaţia animalelor, ci pentru ambele categorii în Europa.

Există o lipsă de înţelegere faţă de ceea ce se întâmplă de fapt în Europa - acest lucru a determinat multe ţări africane să fie rezervate cu privire la biotehnologie. De aceea, eu încerc să explic că Europa investeşte mult şi merge înainte în dezvoltarea acestei tehnologii. De exemplu, două dintre cele mai mari companii de biotehnologie din lume sunt europene - Bayern şi Syngenta.

Cu toate acestea, Europa se mişcă mai încet în ceea ce priveşte impactul comercial al acestor produse. Aici intervine înţelegerea greşită afişată de multe ţări din Africa faţă de biotehnologie.

Ar putea dura doi ani, cinci ani sau zece ani, dar Europa tot va îmbrăţişa biotehnologia, pentru că există prea multe beneficii pentru alimentaţie, energie şi mediu înconjurător. Europa are suficientă hrană, nu are neapărată nevoie de biotehnologie, dar ce se întâmplă în Europa are impact asupra altor regiuni ale lumii.

2. Şi credeţi că OMG reprezintă viitorul umanităţii?
Cred că OMG au un rol important de jucat în viitor. Cred că rolul este important pentru dezvoltarea organică, unele tehnologii organice vor deveni convenţionale în câmp, biotehnologia va deveni mai puţin controversată, va deveni curentul principal. Cred că va exista o convergenţă a tipurilor de culturi în timp.

Toate tehnologiile au un potenţial de risc. Dar trebuie să insistăm asupra faptului că biotehnologia nu reprezintă o aplicaţie de sine stătătoare.

3. Deci nu vă temeţi să le oferiţi copiilor alimente MG?
Nu, deloc.

4. Ce viziune au Statele Unite asupra României din punct de vedere biotehnologic?
România ar putea fi un lider, un vârf de lance pentru celelalte ţări europene în privinţa biotehnologiei. Există două motive pentru care spun acest lucru.

În primul rând, România este o ţară cu tradiţie agricolă şi orice ţară cu un astfel de trecut poate beneficia de biotehnologie mult mai mult decât oricare altă ţară cu o agricultură "tânără". Brazilia, Argentina, Africa de Sud şi China sunt ţări de top în domeniul biotehnologiei pentru că agricultura a ocupat întotdeauna o atenţie deosebită în aceste state.

În al doilea rând, Europa abia acum începe să se implice în biotehnologie - există doar un singur produs aprobat spre cultivare. Dar România a experimentat până acum două culturi - soia Roundup Ready şi porumbul Bt. Deci din anumite puncte de vedere, fermierii români sunt mai familiarizaţi cu aceste culturi decât fermierii din alte ţări europene.

Şi, din câte am înţeles, fermierii români sprijină biotehnologia. În alte ţări europene, ţăranii nu ştiu ce este biotehnologia şi nu ştiu dacă pot obţine sau nu beneficii de pe urma ei. Fermierii români au experienţă în această direcţie, mai ales că au cultivat (până în 2007, n.r.) soia modificată.

Şi cred că ar fi fericiţi să adopte din nou biotehnologia. Pe de altă parte, există noi produse disponibile pentru agricultori, iar în România, după cum am văzut şi în trecut, fermierii au fost mult mai deschişi în a adopta această tehnologie. Cred că România are potenţial pentru "a decola" mai repede decât multe ţări europene.

Trebuie amintit şi faptul că există câteva ţări în Europa care nu susţin biotehnologia, ca Austria, de ex. Dar nu trebuie să ne gândim că dacă în Austria nu se doreşte cultivarea cu organisme modificate genetic (OMG), nici în România această cultivare nu e posibilă. România poate avea opţiunea cultivării.

5. Cu ce mesaj aţi venit în România?
Mesajul meu este că România ar trebui să evalueze singură dacă acceptă sau nu culturile biotehnologice. Trebuie luate în calcul interesul fermierilor români şi potenţialele beneficii ale acestei tehnologii asupra counsumatorilor şi a mediului înconjurător. Biotehnologia ar putea avea o valoare enormă pentru economia României şi v-ar ajuta să atingeţi ţintele de reducere a emisiilor de CO2.

Sectorul privat din România - companii internaţionale care lucrează aici cu firme şi fermieri locali - prezintă un interes deosebit în aceste culturi.

6. Aveţi studii care să susţină, în faţa autorităţilor din România, mesajul cu care aţi venit aici? Mă refer aici la studii particulare pentru solul şi clima specifice României.
În România nu s-au făcut astfel de studii, dar există studii efectuate în Europa şi SUA care se aplică la particularităţile României - despre impactul potenţial asupra solului, al plantelor, al animalelor. Am putea întreba dacă există varietăţi sălbatice aici legate de porumb care s-ar putea încrucişa cu alte specii.

Când arunci cu insecticid, nu omori doar insectele din porumb, ci şi insectele considerate bune. Întrebarea pe care aţi adresat-o s-ar potrivi şi în situaţii în care introduci pe piaţă un insecticid sau un pesticid.

7. Aţi vorbit de familiarizarea românilor cu biotehnologia. Un contraargument în acest sens l-a oferit recent o emisiune televizată, care a avut ca tematică hrana sănătoasă. În cadrul unui sondaj realizat pe stradă, jurnaliştii de la postul naţional de televiziune au aflat că majoritatea oamenilor recunosc că alimentele cu OMG şi cele cu E-uri nu sunt sănătoase, dar le acceptă pentru că pe piaţă nu există altceva. Acest sondaj arată că românii nu sunt, de fapt, familiarizaţi cu biotehnologia. Puteţi comenta?
Este o întrebare dificilă pentru că dacă întrebi pe cineva dacă e de acord sau nu cu un produs MG, în general răspunsul este negativ. Iar asta se întâmplă de cele mai multe ori pentru că oamenii nu ştiu ce sunt OMG-urile.

În SUA, deşi mulţi nu ştiu ce sunt OMG-urile, oamenii au încredere în autorităţi, iar dacă autorităţile spun că aceste produse sunt bune, atunci americanii le consumă. Problema e că întrebarea trebuie pusă corect, adică oamenii ar fi trebuit întrebaţi: "Ce vă îngrijorează la capitolul alimentaţie?"

Probabil că foarte puţini ar fi identificat OMG ca fiind adevărata problemă. Unii ar fi putut menţiona pesticidele, o întrebare în acest sens ar fi trebuit să sune astfel: "Aţi consuma hrană cu sau fără reziduuri de pesticide?" Probabil că majoritatea ar fi răspuns negativ, deşi toată hrana nostră are reziduuri de pesticide şi s-a demonstrat, prin studii, că ele nu sunt nocive organismului uman.

De aceea, Guvernul SUA nu le interzice. Dar lucrul asupra căruia trebuie să insistăm este că biotehnologia este sigură. Există produse obţinute prin expunere la radiaţii sau prin mutaţii - aceste culturi din urmă nu au o singură mutaţie, ci mii de mutaţii. Dar în biotehnologie totul este testat şi controlat - profilul genetic al plantei, testarea ei în câmp, studii pe animale etc.

8. Care este politica noii Administraţii de la Washington cu privire la OMG?
Nu au fost făcute declaraţii specifice cu privire la acest subiect până acum, dar există o înţelegere comună faţă de securitatea alimentară şi biotehnologia a jucat un rol important pentru programului de securitate alimentară. Nu au existat schimbări de viziune până acum în politica noii administraţii cu privire la biotehnologie şi OMG. Nu au existat declaraţii publice din partea Guvernului în acest sens.

9. Sunteţi familiarizaţi cu avizul dat, în a doua jumătate a anului trecut, de către Comisia de Biosecuritate din România pentru introducerea pe piaţă a produselor care conţin, sunt compuse sau fabricate din soia modificată genetic de Monsanto?
Da, cunosc acest lucru.

10. Cât de mult sprijină Comisia de Biosecuritate a României propunerile dvs?
La masa rotundă la care am fost invitat au participat trei reprezentanţi ai Ministerului Mediului de la Bucureşti, un responsabil de la Garda de Mediu şi câţiva membri ai Comisiei de Biosecuritate. Am rămas plăcut impresionat de interesul autorităţilor şi de suportul fermierilor care doresc reintroducerea culturilor biotehnologice.

Există un interes pentru schimbul de informaţii în domeniul biotehnologiei atât din partea autorităţilor, cât şi a celorlalţi participanţi la masa rotundă. Toţi au arătat deschidere, şi receptivitate la ideile pe care am fost mandat să le prezint la Bucureşti.

 

Scurt CV
Jack Bobo este consultant pentru biotehnologie la Biroul de comerţ multilateral şi afaceri agricole din cadrul Departamentului pentru afaceri economice şi energie de la Departamentul american de Stat. Are diplome în Drept, în Chimie, Biologie şi Psihologie, precum un masterat în ştiinţa mediului înconjurător.

Citeşte mai multe despre:   romania,   europa,   ţări,   inventii,   biotehnologia,   biotehnologie

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

SUA: Facebook, dată în judecată pentru presupuse practici anticoncurenţiale

SUA: Facebook, dată în judecată pentru presupuse practici anticoncurenţiale
Patru companii au dat în judecată Facebook la un tribunal federal din SUA pentru presupuse practici anticoncurenţiale, acuzând reţeaua de social media că a revocat în mod inadecvat accesul la platforma sa pentru...

Incendiile de vegetaţie se vor înrăutăţi, iar oamenii trebuie să se adapteze, avertizează experţii

Incendiile de vegetaţie se vor înrăutăţi, iar oamenii trebuie să se adapteze, avertizează experţii
Incendiile de vegetaţie vor deveni mai frecvente în contextul în care schimbările climatice încălzesc Pământul, iar comunităţile vor trebui să se adapteze, au avertizat experţi internaţionali citaţi vineri...

Eurostat: Aproape jumătate dintre cetăţenii UE şi-au limitat activităţile private pe internet în 2019

Eurostat: Aproape jumătate dintre cetăţenii UE şi-au limitat activităţile private pe internet în 2019
Aproape jumătate dintre cetăţenii din Uniunea Europeană, respectiv 44%, cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani, susţin că şi-au limitat în 2019 activităţile private pe internet, din cauza temerilor...

Câinii au concurenţă serioasă din partea lupilor în jocurile de tip aport

Câinii au concurenţă serioasă din partea lupilor în jocurile de tip aport
Câinii nu sunt singurii cărora le plac jocurile de tip aport - puii de lup au instincte naturale pentru această activitate, conform unui studiu citat joi de Press Association. În cazul unora dintre câini este...

Suportul pentru Windows 7 încetează astăzi. Utilizarea sistemului de operare va deveni un risc de securitate

Suportul pentru Windows 7 încetează astăzi. Utilizarea sistemului de operare va deveni un risc de securitate
Sistemul de operare Windows 7 va deveni un risc de securitate pentru utilizatorii individuali şi companii, odată cu încetarea acordării suportului de către Microsoft, începând de marţi, 14 ianuarie, precizează...

Cel mai vechi material descoperit pe Terra datează de 7 miliarde de ani

Cel mai vechi material descoperit pe Terra datează de 7 miliarde de ani
Praf stelar format în urmă cu 7 miliarde de ani, conţinut de un meteorit care s-a prăbuşit pe Terra în urmă cu o jumătate de secol, este cel mai vechi material solid descoperit vreodată pe planeta...

Programul spaţial „Artemis” al NASA: O nouă promoţie de astronauţi, formată aproape jumătate din femei

Programul spaţial „Artemis” al NASA: O nouă promoţie de astronauţi, formată aproape jumătate din femei
După doi ani şi jumătate de antrenament la NASA, unsprezece americani şi doi canadieni s-au alăturat vineri echipei de astronauţi calificaţi pentru a efectua zboruri către Staţia Spaţială Internaţională...

Mii de stele aflate în Calea Lactee s-au format din materiile altor galaxii

Mii de stele aflate în Calea Lactee s-au format din materiile altor galaxii
O echipă de astrofizicieni a descoperit câteva mii de stele tinere la marginea Căii Lactee care nu s-au format din acumulări de gaze şi praf cosmic provenite din galaxia noastră, ci din materia "smulsă" de...

România are la dispoziţie doi ani pentru transpunerea pachetului legislativ privind protecţia consumatorilor în online

România are la dispoziţie doi ani pentru transpunerea pachetului legislativ privind protecţia consumatorilor în online
România are la dispoziţie aproape doi ani pentru transpunerea noului pachet legislativ european privind protecţia consumatorilor în mediul online, respectiv 28 noiembrie 2021, a anunţat, miercuri, Autoritatea...

NASA a descoperit o planetă similară Pământului

NASA a descoperit o planetă similară Pământului
Satelitul TESS (Transiting Exoplanet Survey Satellite), aparţinând NASA, a descoperit în premieră o planetă telurică de dimensiuni apropiate Pământului, aflată la distanţa optimă faţă de steaua sa pentru ca ...

Uriașa stea Betelgeuse va exploda în stadiul de supernovă

Uriașa stea Betelgeuse va exploda în stadiul de supernovă
Una dintre cele mai strălucitoare stele vizibile de pe Pământ, supergiganticul astru roşu Betelgeuse, îşi pierde din strălucire, fenomen ce ar putea semnala că este foarte aproape să explodeze în...

Robotul selenar chinez a parcurs peste 357 de metri pe partea întunecată a Lunii

Robotul selenar chinez a parcurs peste 357 de metri pe partea întunecată a Lunii
Roverul selenar „Yutu-2” a parcurs 357.695 metri pe suprafaţa îndepărtată a Lunii, în cadrul misiunii de cercetare a teritoriului neexplorat, informează vineri agenţia Xinhua. Atât modulul de aselenizare...

Trei orci au fost zărite pentru prima oară în Strâmtoarea Messina

Trei orci, mamifere marine ameninţate cu dispariţia, au fost văzute în Strâmtoarea Messina, eveniment considerat o premieră pentru această zonă, aflată între Peninsula italiană şi Sicilia, potrivit...

O astronaută de la NASA a stabilit un nou record pentru cel mai îndelungat zbor în spaţiu realizat de o femeie

O astronaută de la NASA a stabilit un nou record pentru cel mai îndelungat zbor în spaţiu realizat de o femeie
Astronauta americană Christina Koch a stabilit sâmbătă un nou record pentru cel mai îndelungat zbor în spaţiu realizat de o femeie în cadrul unei singure misiuni, după ce a petrecut 289 de zile la bordul...

Rămăşiţe umane, descoperite în stomacul unui rechin capturat în largul insulei Réunion

Rămăşiţe umane, descoperite în stomacul unui rechin capturat în largul insulei Réunion
Rămăşiţe umane, aparţinând probabil unui caiacist în vârstă de 70 de ani, au fost găsite în stomacul unui rechin tigru pescuit în largul localităţii Saint-Leu, în vestul insulei franceze Réunion din...
Serviciul de email marketing furnizat de