x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Taramul peştilor de piatră

0
22 Noi 2007 - 00:00

Este o carte nemaivăzută, in ale cărei "pagini" sunt conservate, in condiţii excepţionale, imagini ale vieţii de acum 35 de milioane de ani. Cunoscănd prea puţine lucruri despre minunile acestui ţinut pe care-l calcă in fiecare zi in picioare, localnicii au botezat locul cu un nume ciudat, adunat parcă de pe o hartă medievală turcească: "Mărlăuz".

Este o carte nemaivăzută, in ale cărei "pagini" sunt conservate, in condiţii excepţionale, imagini ale vieţii de acum 35 de milioane de ani. Cunoscănd prea puţine lucruri despre minunile acestui ţinut pe care-l calcă in fiecare zi in picioare, localnicii au botezat locul cu un nume ciudat, adunat parcă de pe o hartă medievală turcească: "Mărlăuz".

Savanţii ştiu de peste un secol că acolo se ascunde o adevărată comoară paleontologică. Cercetările efectuate de specialişti au arătat că intreaga zonă este o "capsulă a timpului", care conservă "mumiile" unor peşti străvechi ce au trăit aici căndva, in Oligocen. Adică intr-o perioadă in care o bună parte din teritoriul Europei actuale era acoperită de apele unei mări străvechi.

AMĂRĂŞTENII. In "Secţiunea a III-a" a Legii nr. 5/06.03.2000, "Mărlăuzul’ este inclus printre "Zonele de interes naţional", nominalizat ca rezervaţie paleontologică. Practic, asta nu inseamnă insă decăt o literă moartă de lege, care nu impresionează atorităţile şi cu atăt mai puţin pe oamenii care trăiesc acolo. Localitatea care include acest sit paleontologic in fruntariile sale are două "centre de greutate". "In Vale", la şosea, este satul propriu-zis, cu biserica, cărciuma şi "buticurile" lui. Fără a fi bogaţi, oamenii de aici duc totuşi o viaţă oarecum inlesnită. In schimb, sus, intr-un cătun separat, sunt cei "Din Deal". Mult mai năcăjiţi, aceştia trăiesc pe sponci, innodănd ajutorul de şomaj de pe o zi pe alta. Iar pentru că doar transportul auto pănă la şcoală costă lunar aproape un milion, copiii "Din Deal" se cam opresc pe la opt-nouă clase. De fapt, sărăcia e doar un pretext, pentru că flăcăiandrii, cu minţile anesteziate de manele, nici nu prea cred că şcoala le-ar putea folosi la ceva. Distracţia maximă pe care şi-o oferă este "să ajungă pe pagina intăi". Adică să tragă o beţie ţeapănă sămbătă seara, aventură ce devine cu adevărat pasionantă abia atunci cănd se lasă cu vreo cafteală de pomină. In rest… nimic. Oricum ar fi, majoritatea localnicilor care trec cu vacile la păscut, habar n-au peste ce calcă, şi strivesc indiferenţi efigiile unor peşti care au trăit căndva, intr-un timp in care omul era doar un vis din mintea lui Dumnezeu.

MAREA DIN VaRFUL DEALULUI. Acest ţinut este un loc special, cu o frumuseţe ciudată, venită parcă dintr-o lume abia ieşită dintr-un cataclism planetar. O lume in care viaţa stă să erupă din nou, iar copacii sunt incă mici şi piperniciţi. Printre ei, "Mărlăuzul" se iţeşte ca o chelie monstruoasă care-şi face loc prin chica unui căpcăun bătrăn, lovit de calviţie. Privită de aproape, stăncăria de acolo ia forma unor ziduri sumbre, de cetate urieşească. In unele locuri, roca este gri-cenuşie. In altele este negricioasă şi degajă un vag iz de petrol. Geologii cunosc aceste roci deosebite sub numele de şisturi. Cele gri sunt "disodile", iar cele negricioase "menilite". Indiferent de culoare, ambele provin din mălul depus căndva pe fundul unui bazin maritim ancestral, botezat de savanţi "Marea Tethis". Peste tot, piatra de aici are o caracteristică specială, deosebită de majoritatea celorlalte minerale: pare un top imens de hărtie, ale cărui file, ridicate cu grijă, se deschid asemeni unei cărţi. O carte spectaculoasă in care cu puţin noroc, găseşti nişte "poze" clare, ce descriu viaţa care pulsa căndva in apele acelei mări străvechi. Concret, straniile ilustraţii sunt urmele unor peşti extrem de bine conservaţi. Atăt de bine incăt, dacă priveşti cu atenţie, poţi să le identifici solzii ori cele mai fine oscioare. Unii dintre ei seamănă cu scrumbiile şi sardelele din zilele noastre ori cu peştii numiţi "ace de mare". Alţii, mai ciudaţi, sunt peşti de mare adăncime care aveau "fotofori", organe specializate care luminau căndva in bezna din adăncuri. Tot acolo se mai găsesc şi fosilele de peşti turtiţi, strămoşi ai calcanilor actuali, care, la fel ca urmaşii lor din zilele noastre, aveau ambii ochi plasaţi de aceeiaşi parte a corpului. Şi pentru ca lucrurile să fie şi mai ciudate, pe lăngă "amprentele" peştilor de mare, in paginile cărţii de piatră de la "Mărlăuz" se găsesc şi urmele unor plante. Este vorba despre frunze fosilizate de salcie, fag, stejar şi castan, precum şi mănunchiuri de frunze aciculare de conifere, in speţă, de pin. Alături de ele, apar şi frunze de dafin, magnolie sau arbore de scorţişoară, plante exotice care acum trăiesc in zone cu climă        ‡ ‡ caldă. Alături de aceste "amprente" vegetale, care vorbesc despre un uscat străvechi, incă neidentificat, la "Mărlăuz" s-au mai găsit şi căteva pene de pasăre fosilizate. Tot acolo, printre paginile "cărţii de piatră" pe lăngă aceste vestigii, s-au mai descoperit şi căteva oase ale unor păsări care insă n-au putut fi identificate, precum şi vertebrele unor mamifere de uscat, de talie mică. Acestea din urmă provin din cadavrele unor animale care au trăit intr-un ţinut, probabil continental, al cărui contur nu a fost delimitat incă pe hărţile geologice. După moartea lor, corpurile acelor animale au ajuns, cine ştie cum pe fundul fostului bazin maritim. O asemenea "carte de piatră" mai există in ţara noastră doar in burta dealurilor care străjuiesc oraşul Piatra-Neamţ. Dar acolo pachetele de şisturi ies rareori la lumină şi zac strivite sub zeci de metri de piatră obişnuită.

SUFOCAŢI IN HIDROGEN SULFURAT. Acad. prof. dr Theodor Neagu, paleontolog la Universitatea Bucureşti, ne-a relatat că "Mărlăuzul" a fost identificat ca zonă de interes ştiinţific pe la sfărşitul secolului XlX, cănd savantul Gregoriu Ştefănescu l-a inscris in prima hartă geologică a Romăniei. Apoi, in secolul XX, Mircea Paucă a studiat peştii de aici timp de căteva decenii. Specialist cu o vastă experienţă paleontologică, academicianul Neagu ne-a detaliat situaţia de la "Mărlăuz" in vorbe simple, aşa… pe inţelesul omului de pe stradă. "Porţiunea din Marea Tethys aflată căndva aici prezenta un fenomen similar celui de pe fundul actual al Mării Negre: cauze fizico-chimice, dar şi de relief local au blocat curenţii verticali, iar apa nu s-a mai putut reinprospăta, permiţănd astfel acumularea hidrogenului sulfurat. Un gaz deosebit de otrăvitor, care a ucis peştii care coborau sub limita toxică. Motiv pentru care majoritatea celor găsiţi au gurile larg deschise şi branhiile dilatate".

CUSTODELE NEA LICa. Strict teoretic, legislaţia actuală prevede că ariile naturale protejate trebuie să aibă un custode. Adică un om calificat care se implică in ocrotirea şi conservarea rezervaţiei. Deşi este o "zonă de interes naţional", la "Mărlăuz" nu există nici un fel de custode. Singurul care a indeplinit căndva această funcţie este Pantelimon Fleşaru. Alintat de localnici "Nea Lică", omul pare acum, la aproape 88 de ani, un soi de spiriduş al locului, bătrăn şi sfătos. Pe la inceputul anilor '30, cănd paleontologul Paucă venea aici in fiecare vară, era un copilandru curios care-l insoţea pe savant in explorările sale. Şi astfel a ajuns să cunoască "Mărlăuzul" ca pe propria bătătură. Dăruit de Domnul cu un penel măiastru, Fleşaru a devenit mai tărziu pictor de biserici, artist adevărat. A fost şi pe front, in Rusia, de unde s-a intors cu bine: "O fi avut Dumnezeu vreun plan cu mine: războiul a fost greu, dar am scăpat neatins". Prin anii '50 a fost arestat politic, dar a ieşit cu bine şi de acolo. Intr-o viaţă lungă şi activă a pictat de unul singur 20 de biserici şi a colaborat cu alţi confraţi la innobilarea altor 100. In paralel a fost şi ghid-custode la "Mărlăuz". La un moment dat, pentru asta primea chiar şi nişte bani de la muzeu. Asta pănă cănd s-a găsit un consătean care

l-a reclamat la Miliţie că are căştiguri necuvenite. Acum, după căteva decenii, Nea Lică povesteşte cu haz acea intămplare de pomină. "A venit un maior de la Miliţia Economică şi, nici una, nici alta, mi-a zis să-i predau cheile de la rezervaţie. Ce chei, băi frate? L-am chemat sus pe Mărlăuz

să-mi arate el ce chei să-i dau. Cănd am ajuns pe coclauri a rămas ăla cu gura căscată. Proşti, bă! Era maior de la Economic, dar prost. O fi crezut că rezervaţia e, aşa, un fel de magazie pe care o inchizi cu cheia şi o păzeşti noaptea să nu-ţi fure hoţii gestiunea". Acum, Nea Lică a imbătrănit, are coxartroză şi nu mai poate să urce pe coclauri. Alt custode? Cine să-l numească? Autorităţile locale, care probabil că nici măcar n-au habar de "peştii din Ologocen"?

Seara coboară molcom peste Muscel. Imbrăcate in mireasmă de lapte crud şi de iarbă rumegată, vacile se intorc singure acasă. Jos, "In Vale", s-a pornit "povarna", care aruncă in aer damf de ţuică stoarsă pe foc din inima prunelor. "In Deal", presaţi intre filele unei cărţi nămaivăzute, peştii de piatră din "Mărlăuz" dorm somn de veci. Şi, neclintiţi de o veşnicie, visează probabil la valurile unei mări inexistente, care a secat de mult. De căteva zeci de milioane de ani.

Oligocen

Savanţii impart istoria Pămăntului in "Ere", "Perioade" şi "Epoci", subdiviziuni care se intind pe multe milioane de ani. Concret, Oligocenul este o "Epocă" a "Perioadei Terţiare" care face parte din "Era" Cainozoică. Strict cronologic, privind inapoi pe scara timpului, Oligocenul acoperă intervalul cuprins intre 33,7-23,8 milioane de ani. La răndul său, el se imparte in două "Vărste". Este vorba despre Rupelian: 33,7-28,5 milioane de ani şi Chattian: 28,5-23,8 milioane de ani. In acest moment, savanţii apreciază că peştii fosilizaţi, presaţi intre "paginile" cărţii de piatră de la Mărlăuz au trăit la inceputul Rupelianului şi au in jur de 30 de milioane de ani.

Citeşte mai multe despre:   milioane,   piatra,   mărlăuz,   căndva,   reportajele zoom

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

„Ceas” genetic care prezice durata de viaţă a fiecărei specii, descoperit de cercetătorii australieni

„Ceas” genetic care prezice durata de viaţă a fiecărei specii, descoperit de cercetătorii australieni
O echipă de cercetători de la Agenţia naţională de ştiinţă din Australia a descoperit o metodă simplă pentru a prezice durata de viaţă a fiecărei specii pe baza analizei genomului, informează...

O insulă din largul Timorului de Est foloseşte o tehnologie ce transformă lumina solară şi aerul în apă potabilă

O insulă din largul Timorului de Est foloseşte o tehnologie ce transformă lumina solară şi aerul în apă potabilă
Locuitorii unei mici insule aflate în largul coastelor Timorului de Est, care s-au confruntat timp îndelungat cu lipsa de apă potabilă, şi-au asigurat de curând rezerve regenerabile de apă proaspătă, de care...

Oamenii de știință au aflat greutatea Căii Lactee

Oamenii de știință au aflat greutatea Căii Lactee
Conform unei noi măsurători, galaxia în care se află sistemul nostru solar, Calea Lactee, are masa de 890 de miliarde de ori mai mare decât a Soarelui, informează Live Science. Masa de 890 miliarde de sori...

Tehnologia digitală va aduce un plus de 1,5 trilioane de dolari la PIB-ul global până în 2030

Tehnologia digitală va aduce un plus de 1,5 trilioane de dolari la PIB-ul global până în 2030
Realitatea augmentată (AR) şi Realitatea virtuală (VR), utilizate la scară largă în domenii ca sănătate, comerţ şi servicii, vor aduce un plus de 1,5 trilioane de dolari la PIB-ul global până în anul 2030...

Xiaomi Mi Note 10, primul telefon din lume cu penta cameră de 108MP, disponibil în România

Xiaomi Mi Note 10, primul telefon din lume cu penta cameră de 108MP, disponibil în România
Xiaomi, lider global în tehnologie, a anunțat că telefonului Mi Note 10, ultimul dispozitiv din seria premium Mi Note, este disponibil şi în România. Noul model este echipat cu prima penta cameră de 108 MP din...

Un nou robot va scoate de pe orbita terestră gunoaiele spațiale

Un nou robot va scoate de pe orbita terestră gunoaiele spațiale
Noul robot cu patru braţe ClearSpace-1, conceput să de-orbiteze gunoaiele spaţiale pentru a curăţa orbita terestră, va fi lansat de Agenţia Spaţială Europeană (ESA) în 2025, conform unui material...

A fost lansat primul smartphone bazat pe tehnologia blockchain

A fost lansat primul smartphone bazat pe tehnologia blockchain
A apărut pe piață primul smartphone modular bazat pe tehnologia blockchain, fiind dezvoltat de către rețeaua de vânzări de criptomonede Pundi X. Acesta a fost prezentat prima...

Unul dintre cele mai puternice computere din lume a fost lansat la Berlin

Unul dintre cele mai puternice computere din lume a fost lansat la Berlin
Unul dintre cele mai puternice computere din lume a fost lansat la Institutul Zuse din Berlin. A fost numit Lise și oferă oamenilor de ştiinţă din nordul Germaniei servicii deosebit de complexe, alături...

Laureaţi Nobel, în direct cu astronauţi de pe Staţia Spaţială Internaţională

Laureaţi Nobel, în direct cu astronauţi de pe Staţia Spaţială Internaţională
Astronauţi de pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS) au discutat vineri despre viaţa extraterestră şi calităţile necesare pentru ştiinţă în timpul unui apel video în direct cu trei dintre laureaţii...

Apropierea de Soare a unei sonde a NASA dezvăluie date surprinzătoare despre vântul solar

Apropierea de Soare a unei sonde a NASA dezvăluie date surprinzătoare despre vântul solar
Apropierea de Soare a unei sonde a agenţiei spaţiale americane NASA oferă oamenilor de ştiinţă informaţii unice despre vântul solar şi atmosfera corpului ceresc central al sistemului nostru planetar,...

Premieră mondială în Australia. Au fost instalate camere de detecție a utilizării telefoanelor mobile la volan

Premieră mondială în Australia. Au fost instalate camere de detecție a utilizării telefoanelor mobile la volan
Camere cu funcţie de detecţie a telefoanelor mobile utilizate în mod ilegal la volan, o tehnologie folosită în premieră la nivel mondial, au fost lansate în statul australian Noul Wales de Sud. Noul Wales de Sud...

O gaură neagră de masă stelară din Calea Lactee este mult mai masivă decât se credea

O gaură neagră de masă stelară din Calea Lactee este mult mai masivă decât se credea
O gaură neagră de masă stelară din Calea Lactee, aflată la aproximativ 15.000 de ani lumină de Soare, este de peste două ori mai masivă decât credeau oamenii de ştiinţă că ar fi posibil pentru o gaură neagr...

Cum arată și ce preț are noul Xiaomi Redmi Note 8T. Are o cameră cu înaltă rezoluție de 48MP, permite încărcare rapidă la 18W și are funcție NFC

Cum arată și ce preț are noul Xiaomi Redmi Note 8T. Are o cameră cu înaltă rezoluție de 48MP, permite încărcare rapidă la 18W și are funcție NFC
Xiaomi a lansat un nou smartphone Redmi: Redmi Note 8T. Cu o cameră foto cvadruplă de 48 MP, Redmi Note 8T vine în 3 variante inedite de culoare, impresionează printr-o configurație de top și printr-un design...

A fost creată bacteria care se hrănește doar cu dioxid de carbon

A fost creată bacteria care se hrănește doar cu dioxid de carbon
Cercetători israelieni au dezvoltat o bacterie care se hrăneşte doar cu dioxid de carbon, a anunţat Weismann Institute for Science (WIS) din Rehovot, un oraş din partea centrală a Israelului. Aceste bacterii,...

În textura spațiu-timp a Universului ar putea exista fisuri, formate la puțin timp după Big Bang

În textura spațiu-timp a Universului ar putea exista fisuri, formate la puțin timp după Big Bang
Ar putea exista crăpături în textura spaţiu-timp din care este format Universul, fisuri rămase din perioada imediat următoare după Big Bang, însă telescoapele actuale nu le pot detecta, conform unui nou studiu,...
Serviciul de email marketing furnizat de