x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Trei Premii Nobel pentru penicilină

0
Autor: Alexandra Zotta 19 Iul 2008 - 00:00

Descoperirea penicilinei a fost unul dintre cele mai importante momente din istoria medicinei. Datorită efectelor curative ale acestui antibiotic, probabilitatea decesului din cauza unei boli infecţioase, cauzată de bacterii gram-pozitive, a scăzut considerabil.

Descoperirea penicilinei a fost unul dintre cele mai importante momente din istoria medicinei. Datorită efectelor curative ale acestui antibiotic, probabilitatea decesului din cauza unei boli infecţioase, cauzată de bacterii gram-pozitive, a scăzut considerabil.

 
Descoperirea penicilinei este atribuită cercetătorului scoţian Sir Alexander Fleming, iar dezvoltarea penicilinei cu uz medical îi este atribuită laureatului Nobel de origine australiană Howard Walter Florey. Touşi, primele menţionări ale penicilinei apar încă din 1875, din lucrările fizicianului irlandez John Tyndall. După el, numeroase cercetători susţin că au descoperit medicamentul miraculos, însă nici unul dintre ei nu şi-a brevetat descoperirea.

 
DESCOPERIRE. Fleming menţionează că data descoperirii care l-a făcut cunoscut în întreaga lume a fost 28 septembrie 1928. Aceea a fost ziua în care Fleming a observat inhibarea creşterii bacteriilor în jurul unei culturi de mucegai, ceea ce a dus la concluzia că mucegaiul emana o substanţă care omora bacteriile şi le inhiba creşterea în zonă. A crescut o cultură pură şi a descoperit că era mucegai Penicillium (o ramură de ascomicete), astăzi cunoscut ca Penicillium Notatum. Chiar şi în cele mai timpurii momente ale cercetării, penicilina era cel mai eficient medicament împotriva bacteriilor gram-pozitive, dar ineficient împotriva organismelor gram-negative şi fungilor. Ideea iniţială era aceea de folosire a penicilinei ca dezinfectant, deoarece avea o toxicitate mai scăzută decît antisepticele folosite la acea vreme. După mai multe experimente însă, Fleming era convins că penicilina nu putea rezista destul de mult în corpul uman pentru a omorî bacteriile patogene, aşa că a încetat studiile în 1931, dar a efectuat nişte teste clinice în 1934 şi a încercat să o purifice pînă în 1940.

 
ÎNCERCĂRI. În 1939, Howard Florey şi Boris Chain au reuşit să arate acţiunea bactericidală in vivo a penicilinei. Totuşi, încercările lor de tratare a oamenilor cu penicilină au dat greş din cauza volumului insuficient de medicament. La 14 martie 1942 se reuşea prima tratare cu penicilină a unui pacient cu septicemie streptococică. Jumătate din cantitatea de penicilină produsă pînă atunci în SUA a fost consumată pentru tratarea acestui pacient. Pînă în iunie 1942, Statele Unite deţineau penicilină pentru tratarea a 10 pacienţi.

În timpul celui de-al doilea război mondial, penicilina a făcut avut o importanţă deosebită în numărul morţilor şi al amputărilor cauzate de infecţia rănilor, salvînd pînă la 15% din vieţi. Totuşi, disponibilitatea medicamentului era limitată de dificultatea de fabricare a penicilinei şi de eliminarea renală rapidă a substanţei. Într-o perioadă de trei-patru ore, 80% din cantitatea de penicilină era eliminată din corp, aşa că cercetătorii au descoperit o metodă de încetinire a secreţiei penicilinei.

 
REZULTATE. Structura chimică a penicilinei a fost determinată de Dorothy Crowfoot Hodgkin la începutul anilor 1940. O echipă de cercetători de la Oxford, printre care se numără: Howard Florey, Baron Florey, Ernst Boris Chain şi Norman Heatley, a descoperit metoda de producere în masă a medicamentului. Chimiştii John Sheehan a reuşit o sintetizare completă a penicilinei la începutul anilor 1950, însă metodele sale nu erau eficiente pentru producţia în masă. Florey şi Chain au împărţit cu Fleming Premiul Nobel pentru Medicină în 1945, iar după cel de-al doilea război mondial, Australia a devenit prima ţară care făcea medicamentul accesibil cetăţenilor de rînd. De atunci, penicilina a devenit cel mai utilizat antibiotic şi este încă folosită în tratarea infecţiilor cu bacterii gram-pozitive.

 

Sir Alexander Fleming

1914 – devine lector la Şcoala Medicală St. Mary;

1928 – este numit profesor la aceeaşi şcoală;

1943 – a fost ales membru al Societăţii Regale;

1945 – Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină;

1948 – este numit profesor emerit de bacteriologie la Universitatea din Londra;

11 martie 1955 – încetează din viaţă la Londra, Anglia.

 
Viaţa şi cariera
Fleming s-a născut în Scoţia în august 1881. Acolo a învăţat la Şcoala Louden Moor, Şcoala Darvel şi Academia Kilmarnock, apoi s-a mutat la Londra, unde a urmat cursurile Politehnicii. După patru ani a intrat la Universitatea din Londra, Şcoala Medicală St. Mary, pe care a absolvit-o în 1906. Şi-a început apoi cariera de cercetător la aceeaşi şcoală alături de Sir Almroth Wright, un pionier în terapia vaccinurilor şi a predat, ca lector la Şcoala St. Mary, pînă în 1914. O dată cu venirea războiului s-a înrolat în corpurile medicale ale armatei şi a primit gradul de căpitan, iar în 1918 s-a întors la vechea şcoală din Londra. În 1945 a primit Premiul Nobel pentru Medicină pentru descoperirea penicilinei şi efectele sale curative în diverse boli infecţioase, iar în 1948, Universitatea din Londra l-a numit profesor emerit în bacteriologie. A fost ales membru al Societăţii Regale din Londra în 1943, iar un an mai tîrziu a fost numit cavaler şi a primit titlul de Sir. Alexander Flemming a scris pentru publicaţii medicale şi jurnale ştiinţifice numeroase lucrări de bacteriologie, imunologie şi chimioterapie, incluzînd descrieri originale ale penicilinei.

Ernst Boris Chain

1930-1933 – a lucrat la Charité Hospital, Berlin;

1933 – a emigrat în Anglia, unde a lucrat pentru doi ani la Şcoala de Biochimie din Cambridge;

1935 – a fost invitat la Universitatea din Oxford;

1936 – devine lector în chimie patologică la Oxford;

1945 – Premiul Nobel pentru Medicină sau Fiziologie;

12 august 1979 – se stinge din viaţă în Irlanda.

 
Viaţa şi cariera
În iunie 1906 se năştea la Berlin Ernst Boris Chain, fiul doctorului Michael Chain – chimist şi industrialist. Şi-a căpătat interesul pentru chimie la Luisengymnasium din Berlin şi a început să viziteze frecvent laboratorul şi fabrica tatălui său. A absolvit chimia la Universitatea Friedrich-Wilhelm din Berlin în 1930, după care, timp de trei ani a desfăşurat un studiu asupra enzimelor la Charité Hospital. După instalarea regimului nazist, în 1933, a ales să părăsească Germania pentru Anglia, unde şi-a continuat cercetările la Şcoala de Biochimie din Cambridge, de această dată asupra fosfolipidelor. Aici a lucrat cu Sir Frederick Gowland Hopkins, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în 1929, pentru descoperirea vitaminelor care stimulează creşterea. În 1935 a fost invitat la Universitatea din Oxford, pe care a părăsit-o în 1948, cînd a acceptat postul de director ştiinţific la Centrul Internaţional de Cercetare în Microbiologie Chimică al Institutului Superior de Sănătate din Roma. Din 1961 pînă la pensionare este profesor de biochimie la Colegiul Imperial al Universităţii din Londra.

 

Sir Howard Florey

1927 – este numit lector de patologie specială la Universitatea din Cambridge;

1931 – şef al catedrei de patologie la Universitatea din Sheffield;

1935 – profesor de patologie si membru al Colegiului Lincoln ;

1945 –  Premiul Nobel Pentru Medicină sau Fiziologie;

21 februarie 1968 – moare în urma unui atac de cord.


Viaţa şi cariera
Florey s-a născut în septembrie 189 în sudul Australiei. A învăţat la Şcoala St. Peter din Adelaide, apoi a mers la universitatea din acelaşi oraş, pe care a absolvit-o în 1921. În următorii ani a primit diverse burse care l-au ajutat să studieze la universităţile din Oxford şi Cambridge, iar în 1925 a plecat pentru un an în Statele Unite, cu bursa de călătorie Rockefeller. În 1926 s-a întors ca Cambridge cu alte două burse pentru colegiul Gonville şi Caius, unde şi-a obţinut şi doctoratul în 1927. După patru ani a preluat deja catedra de patologie a Universităţii din Sheffield, pe care a părăsit-o după alţi patru ani pentru a-şi împărţi viaţa ştiinţifică între Oxford şi Cambridge. În timpul celui de-al doilea război mondial a fost numit consultant onorific în patologie în cadrul armatei, iar în 1944 s-a întors pe pămînturile natale ca profesor într-un schimb de experienţă. Printre onorurile pe care le-a primit de-a lungul vieţii se numără: Medalia Lister din partea Colegiului Regal al Chirurgilor, Medalia Berzelius din partea Societăţii Medicale Suedeze, Medalia Copley din partea Societăţii Regale şi Medalia de Medit din partea armatei SUA.

Citeşte mai multe despre:   londra,   scoala,   nobel,   premiul nobel,   universitatea,   zoom pe nobel,   fleming,   penicilina,   penicilinei,   florey,   penicilin

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Nebuloasa planetară NGC 2022, observată de telescopul Hubble

Nebuloasa planetară NGC 2022, observată de telescopul Hubble
Deşi pare mai degrabă o entitate observată printr-un microscop şi nu prin telescop, acest obiect denumit NGC 2022 nu este cu siguranţă o algă sau un microorganism. În schimb, este o bulă de gaze emisă în...

Metodă care nu permite Google să te urmărească pe telefon sau laptop

Metodă care nu permite Google să te urmărească pe telefon sau laptop
Google foloseşte geolocaţia pentru a oferi utilizatorilor informaţii relevante şi contextuale din zona în care se află. În plus, înregistrează locurile în care dai check-in, paginile web pe care le vizitezi...

A fost creată o bicicletă din capsule din aluminiu pentru cafea reciclate

A fost creată o bicicletă din capsule din aluminiu pentru cafea reciclate
O bicicletă produsă din capsule din aluminiu pentru cafea folosite a fost realizată în urma unui parteneriat încheiat de Nespresso cu o companie suedeză, în încercarea de a motiva clienţii să recicleze aceste...

Schimbări climatice: Este esenţial să regândim modul de utilizare a terenurilor şi obiceiurile noastre alimentare

Schimbări climatice: Este esenţial să regândim modul de utilizare a terenurilor şi obiceiurile noastre alimentare
A hrăni corect miliardele de oameni de pe Pământ sau a lupta împotriva încălzirii globale? Pentru a evita să ne confruntăm într-o zi cu această dilemă, este esenţial să regândim modul de utilizare a...

Google updatează aplicaţia Maps cu funcţionalitatea Live View

Google updatează aplicaţia Maps cu funcţionalitatea Live View
Google anunţă lansarea noii funcţionalităţi Live View în aplicaţia Google Maps, cu ajutorul căreia utilizatorul va putea să se orienteze în ce direcţie merge, cu ajutorul săgeţilor şi indicaţiilor...

Cum să îți protejezi smartphone-ul

Cum să îți protejezi smartphone-ul
Dependența de telefonul mobil este tot mai mare. Pe lângă apeluri și mesaje, acesta te ajută să identifici trasee și locații, înlocuiește cu succes aparatul foto, îl folosești pe post de translator atunci...

Japonia a autorizat dezvoltarea organelor umane în corpul animalelor

Japonia a autorizat dezvoltarea organelor umane în corpul animalelor
O echipă de cercetători japonezi intenţionează să înceapă fabricarea de organe umane în corpul animalelor după ce a primit, în premieră în Japonia, autorizarea Guvernului pentru a efectua astfel de studii, re...

Schimbările climatice pot cauza tulburări psihice, obezitate şi depresie

Schimbările climatice pot cauza tulburări psihice, obezitate şi depresie
Efectele schimbărilor climatice pot cauza deficienţe psihice, obezitate, astm şi depresie, printre alte probleme, dacă nu se adoptă măsuri pentru a fi stopate, potrivit unui studiu publicat miercuri în Australia...

Experţii au emis un aviz de securitate pentru utilizatorii media player-ului VLC

Experţii au emis un aviz de securitate pentru utilizatorii media player-ului VLC
Utilizatorii software-ului open source VLC media player sunt avertizaţi asupra unei vulnerabilităţi descoperite recent de către experţii germani în securitate cibernetică şi prin care atacatorii pot bloca...

10 feluri în care casa ta ar putea arăta în 2030. Tu te-ai gândit la asta?

10 feluri în care casa ta ar putea arăta în 2030. Tu te-ai gândit la asta?
Tehnologia în ziua de astăzi a început să fie din ce în ce mai evoluată. În fiecare an apar telefoane sau televizoare cu funcții la care nici nu ne-am fi gândit cu câțiva ani în urmă. Odata cu acestea...

O stea muribundă din Ursa Mică, prefaţează destinul Soarelui

O stea muribundă din Ursa Mică, prefaţează destinul Soarelui
O stea muribundă, aflată în constelaţia Ursa Mică, prefaţează destinul Soarelui şi îi ajută pe oamenii de ştiinţă să afle ce se va întâmpla cu acesta peste aproximativ 5 miliarde de ani când se...

Primul lichid permanent magnetic obţinut în urma unui ''accident'' de laborator

Primul lichid permanent magnetic obţinut în urma unui ''accident'' de laborator
O echipă de cercetători de la University of Massachusetts Amherst au reuşit să obţină accidental, în laborator, primul lichid permanent magnetizat din lume, picăturile din acest lichid mişcându-se la unison şi...

Cum te ajută tehnologia 5G să îți faci o „casă inteligentă”

Cum te ajută tehnologia 5G să îți faci o „casă inteligentă”
Tehnologia 5G este cea de-a 5-a generatie de retele mobile si reprezinta o evolutie semnificativa a retelelor LTE 4G de astazi. Aceasta generatie este proiectat pentru a face fata cresterii foarte mari a datelor si a...

Un studiu confirmă modificări ale creierului în cazul diplomaţilor americani din Cuba

Un studiu confirmă modificări ale creierului în cazul diplomaţilor americani din Cuba
Creierele a peste 40 de diplomaţi americani victime ale unor fenomene misterioase în Cuba prezintă diferenţe faţă de cele ale unui grup de control, au constatat profesori şi medici de la Universitatea din...

India a lansat a doua sa misiune spaţială pe Lună

India a lansat a doua sa misiune spaţială pe Lună
India a lansat luni a doua sa misiune spaţială pe Lună, Chandrayaan-2, care are drept scop instalarea unui robot pe satelitul natural al Pământului pe data de 6 septembrie, relatează AFP. O rachetă GSLV-MkIII,...
Serviciul de email marketing furnizat de