Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mihai Viteazul, domnitor al Ţării Româneşti (1593-1601), a devenit primul domnitor al celor trei Ţări Româneşti unite, domnitor a cărui ucidere a adus o foarte lunga aşteptare până la urmatoarea Unire.
Numeroase relatari trimise la Viena şi Praga au descris în mai multe feluri asasinarea lui Mihai Viteazul.
În anul 1599, după victoria de la Selimbar unde invinge oastea principelui Andrei, care guverna Ardealul, Mihai Viteazul uneşte Transilvania cu Ţara Românească.Încurajat de succes, acesta duce o luptă şi cu armata lui Ieremia Movila, domnul Moldovei, pe care îl învinge, Mihai devenind astfel, la 27 mai 1600 ''Domn al Ţării Româneşti, al Transivaniei şi a Moldovei''.
Un asemenea succes stârneşte invidia şi nemulţumirea duşmanilor săi şi i se cere să părăsească ţara. Însuşi Mihai Viteazul avea să noteze cu privire la dorinţa duşmanilor de înlăturare a lui: "Cardinalul îmi trimite sol ca eu să-mi părăsesc ţara, pentru că nici el, nici moldovenii, nici chiar turcii nu erau multumiţi şi nici nu voiau să rămân în Ţara Românească. Până ce numi vor arunca pământ peste ochi, nu voi înceta să lupt cu turcii. Nu-mi las nimănui ţara…”.
Generalul Basta György şi-a atras asupra sa un renume pentru mişeleasca crimă a eroului de la Călugăreni.
Basta György, autorul crimei, recunoaşte într-o scrisoare trimisă Arhiducelui Mathias, viitorul împărat habsbug ''Mihai a fost ucis conform poruncii primite de la Împăratul Rudolf al II-lea, iar eu am executat-o''.
Ieremia Movilă, într-o scrisoare din 28 august 1601 relatează: "La sosirea armatei imperiale la cortul lui Mihai, s-a ajuns chiar la o luptă înverşunată între cele două tabere".
Istoria Poporului Român a înregistrat mai multe cazuri în care au fost asasinaţi pe nedrept conducătorii de ţară, de către unele cercuri interne în cârdăşie cu cele externe.
