x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Tech Ştiinţă Viaţa la microscop

Viaţa la microscop

de Alexandra Zotta    |    22 Noi 2008   •   00:00

Cercetătorii din întreaga lume şi-au unit forţele într-un proiect de zece ani pentru a realiza o bază de date care să includă toate organismele marine, pentru o mai bună înţelegere a biodiversităţii.



Prin "Recensământul vieţii marine", proiectul internaţional în care sunt implicaţi 2.000 de oameni de ştiinţă din 82 de ţări, se încearcă trecerea în revistă a tuturor speciilor subacvatice din întreaga lume, începând cu bacteriile şi terminând cu marile mamifere oceanice. Recensământul, care urmează să fie terminat la sfârşitul lui 2010, va explica diversitatea, distribuţia şi abundenţa vieţii subacvatice.

STRĂMOŞ COMUN. Una dintre cele mai importante decoperiri de până acum este strămoşul comun al caracatiţei. Este vorba despre Megaleledon setebos, ruda încă în viaţă a tuturor speciilor de caracatiţă. În urmă cu 30 de milioane de ani, caracatiţele au început să migreze din Antarctica, deoarece ameninţătoarele straturi de gheaţă, aflate în creştere, le distrugeau habitatul. Izolate în noile condiţii de habitat, aceste moluşte de talie mare au început să se subdividă în mai multe specii. Unele dintre ele şi-au pierdut săculeţii cu lichid specific din sistemul defensiv, deoarece deveneau inutili în apele întunecate de la adâncimile de peste doi kilometri.
Din cercetările realizate, Louise Allcock, Jan Strugnell şi Paolo Prohöhl, din Marea Britanie, au observat că schimbările climatice influenţează biodiversitatea şi afectează adâncurile oceanelor.

MAREA NEAGRĂ. Tot la mari adâncimi, exploratorii au descoperit noi forme de viaţă, inclusiv stele de mare gigant, amfipode din Antarctica, păienjeni şi alte moluşte mamut. Experţii estimează că, pe lângă cele 16.000 de specii de peşti descoperite până în prezent, vor mai descoperi aproximativ 4.000 la tropice.
Lista celor mai interesante descoperiri include şi un recif din Marea Neagră. Este vorba despre un covor de bacterii care folosesc metanul ca sursă de energie. Aceste bacterii formează un fel de coşuri spectaculoase de până la patru metri înălţime. Recifele realizate ar putea oferi indicii importante despre organismele care controlează emisiile de metan din ocean în atmosferă.

ÎMBOGĂŢIRE. De la începutul programului, în 2000, sistemul de informaţii "Ocean Biogeographic" include aproximativ 120.000 de specii noi şi mai urmează încă doi ani de îmbogăţire a bazei de date, care va primi un număr semnificativ de noi descoperiri în zona tropicelor, neexplorată încă.

×
Subiecte în articol: special