x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Alianţa Civică, nucleul "societăţii civile" din România

0
Autor: Florin Mihai 05 Noi 2010 - 00:00
Alianţa Civică, nucleul
Vezi galeria foto


La 7 noiembrie 1990, presa "independentă" anunţa apariţia Alianţei Civice (AC), care reunea sub tutela sa diverse grupări precum Asociaţia "15 noiembrie" din Braşov, Solidaritatea Universitară, Societatea "Timişoara", Grupul pentru Dialog Social, Societatea Agora din Iaşi, Grupul Independent pentru Democraţie, Asociaţia Prodemocraţia.



"Forum apartinic", nucleu al societăţii civile, "liant între asociaţii şi între oameni", aşa cum se prezenta opiniei publice, AC îşi propunea să combată noua putere instituită după "revoluţie". Lupta împotriva "structurilor totalitare" şi a "poliţiei politice" era obiectivul principal al intelectualilor fondatori, de parcă nimic nu se schimbase în istoria recentă a României. O alianţă sosită poate prea târziu, cu o întârziere de un deceniu, va recunoaşte Ana Blandiana, gândindu-se la disidenţa intelectualilor cehoslovaci, polonezi şi maghiari. "E târziu, dar nu şi prea târziu", opina scriitoarea, unul dintre membrii de bază ai AC. Alături de ea, s-au aflat de la început şi alţii, uşor de reperat în calitate de semnatari ai "declaraţiei de principii" publicată în România Liberă la 7 noiembrie 1990.

Societatea română traversa o criză gravă, ce putea fi depăşită doar cu "sprijinirea procesului de dezvoltare a unei societăţi civile, singura în măsură să asigure exercitarea libertăţilor cetăţeneşti", declarau cei ce se erijaseră în reprezentanţi ai intelectualilor. Intoleranţa, mistificarea, ura, corupţia, egoismul, rea-voinţa erau, în opinia membrilor AC, tarele societăţii româneşti post-decembriste. Pe lângă valorile morale, programul AC amintea şi "nevoile" economice. "Adevăr şi pâine", aşa cum plastic le exprimau înşişi semnatarii. "Singura ieşire o reprezintă inserarea economiei româneşti în circuitul mondial prin trecerea la o economie de piaţă. AC sprijină o reformă radicală şi realistă ca singura ieşire din situaţia în care ne aflăm, dar şi luarea concomitentă a tuturor măsurilor de protecţie socială, mai ales a păturilor sărace şi dezavantajate.

Susţinem că reformarea economiei româneşti nu se poate face decât în strânsă legătură cu democratizarea deplină a vieţii politice şi sociale. Ne pronunţăm pentru o constituţie care să garanteze toate libertăţile din democraţiile tradiţionale. Respectul pluralismului, al dreptului de asociere, asigurarea drepturilor omului, libertatea presei sunt valori în afara cărora societatea civilă şi statul de drept nu pot exista." Se respingea cenzura şi se cerea accesul la "sursele de informare şi la documentele administraţiei locale şi centrale". "Bunăstarea" muncitorilor şi împroprietărirea cu pământ a ţăranilor erau alte deziderate. O invitaţie adresată Bisericii Ortodoxe Române de a participa la edificarea societăţii civile şi cetăţenilor să adere la principiile AC încheiau declaraţia. şi cu sloganul "Nu putem reuşi decât împreună".

Împreună cu semnatarii, adică. Mulţi (216) şi prestigioşi. Printre membrii fondatori ai AC îi semnalăm pe Doina Cornea, scriitorii Constantin Abăluţă, Gabriela Adameşteanu, Liviu Antonesei, Cezar Baltag, Adriana Bittel, Ana Blandiana, Denisa Comănescu, Gabriel Dimisianu, Ştefan Augustin Doinaş, Bedros Horasangian, Florin Iaru, Gabriel Liiceanu, Mircea Mihăieş, Alexandru Paleologu, Romulus Rusan, Doina Uricariu, Daniel Vighi, ziariştii Vartan Arachelian, Petre Mihai Băcanu, Ioan T. Morar, Anton Uncu, artiştii Horia Bernea (pictor), Mihai Buculei (sculptor), Mircea Diaconu (actor), Vasile Gorduz (sculptor), Stere Gulea (regizor), Mariana Mihuţ (actor), Horia Moculescu (compozitor), Lucian Pintilie (regizor), Silvia Radu (sculptor), Victor Rebengiuc (actor), Tora Vasilescu (actor), cadrele universitare Livius Ciocârlie, Emil Constantinescu, Mihai Dragomirescu, Nicolae Manolescu, Mircea Spătaru, inginerul Dumitru Iuga, liderul studenţilor Marian Munteanu şi mulţi, mulţi alţii (medici, fizicieni, chimişti, cercetători, ingineri, muncitori). Câteva ziare cunoscute ale vremii, prin redactorii lor şefi, deveneau astfel "guri de foc" ale AC: Contrapunct, Cuvîntul, Orizont, România Liberă, Transilvania, Vatra.

La 8 noiembrie 1990, la Hotel Bucureşti, noua asociaţie a organizat şi prima conferinţă de presă. Greu a fost pentru reprezentanţi să explice natura Alianţei Civice. Dacă avea program, principii şi păreri despre societate şi economie, înseamnă că era partid politic, au insinuat mulţi. Să-i explice menirea a fost misiunea vorbitorilor Octavian Paler, Ana Blandiana, Mihai Şora, Stelian Tănase, Petre Mihai Băcanu, Gabriel Andreescu şi Iulian Cornăţeanu. Mihai Şora, ministru al Învăţământului în primul guvern post-decembrist, fondator al Grupului de Dialog Social, a deschis conferinţa de presă. A continuat Stelian Tănase, cu câteva precizări despre organizarea AC în filiale. Se anunţau un congres general şi un statut. "Alianţa Civică, spre deosebire de Alianţa pentru Proclamaţia de la Timişoara, va avea o structură fermă care va implica organizaţiile componente", declara şi Gabriel Andreescu.

"Ziarele independente şi sperăm viitoarea televiziune independentă Continental - poate chiar şi actuala televiziune - precum şi organizaţiile componente vor fi mijloacele prin care vom oferi adevăratele răspunsuri unei societăţi care nu-şi mai poate permite să iasă la liman cu paleative." Pe lângă presa scrisă şi audio-vizuală, AC urma să-şi difuzeze scopurile prin întruniri, mitinguri, marşuri, demonstraţii, simpozioane. S-a trecut apoi la întrebări îndrăzneţe şi răspunsuri pe măsură. Petre Mihai Băcanu şi Gabriel Andreescu au propus "desfiinţarea poliţiei politice" care ar fi sprijinit "noile structuri totalitare". "Noi le vom opune nonviolenţa, apelul la echilibru, la depăşirea oricăror manifestaţii extremiste", promiteau cei doi, la unison.

Apoi s-a revenit la tema sensibilă a implicării AC în politică. "Dacă politica înseamnă a servi conjuncturile nu suntem politici, spunea Octavian Paler. Refuzăm însă neutralitatea. A fi indiferent înseamnă de fapt a lua parte. A lua parte prin indiferenţă. În acest sens suntem politici. (...) Noi nu avem ambiţii politice ci idei politice. Un partid politic pune accent pe înregimentarea membrilor săi. Noi punem accentul pe solidarizarea oamenilor." Mai direct a fost Petre Mihai Băcanu: "În fond tot ceea ce facem este politică", recunoştea ziaristul. "Dar alianţa noastră este de natură civică. Numai în condiţiile în care nu va exista o alternativă ne vom asuma răspunderi politice."

Politică, politică, dar s-o ştim şi noi. Prima manifestare publică importantă a AC s-a desfăşurat o săptămână mai târziu, cu ocazia mitingului organizat în cinstea revoltei muncitorilor braşoveni, din 1987.
Citeşte mai multe despre:   acum 20 de ani

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Dan Barna a supervizat proiecte ale MJ vizând rezolvarea aglomerărilor din penitenciare

Dan Barna a supervizat proiecte ale MJ vizând rezolvarea aglomerărilor din penitenciare
Galerie Foto Liderul unuia dintre partidele parlamentare aflate în opoziţie şi care acţionează atât instituţional, cât şi prin manifestări publice virulente la adresa intenţiilor majorităţii parlamentare sau ale...

Agenţiile de turism reclamă abuzurile “tip DNA” ale Consiliului Concurenţei

Agenţiile de turism reclamă abuzurile “tip DNA” ale Consiliului Concurenţei
Agenţiile de turism acuză Consiliul Concurenţei că foloseşte aceleaşi practici ca şi procurorii DNA care sunt anchetaţi în prezent pentru abuzuri. În plus, Legea concurenţei are atât de multe puncte...

Unii pacienţi cu tulburări de ritm sunt lăsaţi în fibrilaţie permanentă

Unii pacienţi cu tulburări de ritm sunt lăsaţi în fibrilaţie permanentă
Galerie Foto Unii oameni simt o accelerarare a bătăilor inimii, numite tulburări de ritm. Dacă medicii constată că inima este sănătoasă, aceştia nu primesc niciun tratament, dar dacă există boli cardiace, cardiologii...

“Portocală”, ținut în libertate cu sprijinul șefei ÎCCJ, Cristina Tarcea

“Portocală”, ținut în libertate cu sprijinul șefei ÎCCJ, Cristina Tarcea
Galerie Foto Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție se află în imposibilitatea de a-l aduce pe fostul procuror DNA Mircea Negulescu, zis “Portocală”, în fața judecătorilor, în vederea emiterii unui...

Minune economică pe banii statului în familia Kovesi-Lascu

Minune economică pe banii statului în familia Kovesi-Lascu
Galerie Foto Adriana Lascu, cumnata fostei şefe a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, lucrează, începând cu anul trecut, pentru una dintre companiile conectate la cele mai grele contracte ale Transgaz şi Romgaz SA. Asta, în co...

Legături periculoase și practici asemănătoare între familia Iohannis și cea a procuroarei care i-a dat NUP președintelui

Legături periculoase și practici asemănătoare între familia Iohannis și cea a procuroarei care i-a dat NUP președintelui
Galerie Foto Soțul fostei procuroare Carmen Maria Capră, care a fost mâna dreaptă a lui Augustin Lazăr, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, și care i-a închis, în anul 2014, lui Klaus Werner Iohannis, un...

România, groapa de gunoi a Europei pentru numai 19 euro/tonă

România, groapa de gunoi a Europei pentru numai 19 euro/tonă
Este procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa și de-a lungul carierei a instrumentat dosare grele. Unele dintre acestea l-au făcut pe procurorul Teodor Niță să descopere că România intrase...

De ce a ruginit „Perla Banatului”

De ce a ruginit „Perla Banatului”
Galerie Foto Vremurile când Stațiunea Semenic era numită „Paradisul bănățean” sau „Perla Banatului” au apus, iar acum este un loc părăsit. Vechile hoteluri care puteau caza aproape 1.000 de turiști sunt în ruină...

Consiliul Județean Cluj deschide robinetul cu bani pentru clientela fostului PDL

Consiliul Județean Cluj deschide robinetul cu bani pentru clientela fostului PDL
Galerie Foto Firma de construcții de drumuri al cărui administrator apare într-un denunț din dosarul fostului președinte al Consliului Județean Cluj, Horea Uioreanu, a fost desemnată, la sfârșitul anului trecut,...

România preia Preşedinţia UE pe Oda Bucuriei

România preia Preşedinţia UE pe Oda Bucuriei
Preluarea de către România a Preşedinţiei rotative a Consiliului UE, de la 1 ianuarie 2019, pentru o perioadă de şase luni, va fi marcată joi seară printr-o ceremonie oficială care va avea loc la Ateneul Român...

În BPOC, bolnavul trebuie să facă mişcare

În BPOC, bolnavul trebuie să facă mişcare
În privinţa plămânilor, în popor umblă unele păreri greşite, pe care încercăm să le lămurim. Doamna doctor Irina Strâmbu ne oferă explicaţii şi în privinţa unei boli cronice grave, mult răspândite,...

Aeroportul Timișoara își “trage” terminal de pasageri cu un constructor al SRI și Doi ș‘un Sfert

Aeroportul Timișoara își “trage” terminal de pasageri cu un constructor al SRI și Doi ș‘un Sfert
O companie de construcții, cu sediul în zona agricolă a județului Dolj, a reușit performața să încheie, în ultimii ani, contracte cu statul de peste 128 de milioane de lei. Dintre acestea, cea mai mare podere o...

Misterul din dosarul “Belina”: A lucrat sau nu SRI la “paradirea” lui Sevil Shhaideh?

Misterul din dosarul “Belina”: A lucrat sau nu SRI la “paradirea” lui Sevil Shhaideh?
La începutul săptămânii viitoare, fostul vicepremier Sevil Shhaideh şi ceilalţi inculpaţi trimişi în judecată de DNA în dosarul “Belina” urmează, teoretic, să afle dacă în această speţă procurorii...

“Cvartetul morţii” şi riscurile în cazul unui ficat gras

“Cvartetul morţii” şi riscurile în cazul unui ficat gras
Galerie Foto Ficatul gras este foarte răspândit, această afecţiune silenţioasă şi vicleană fiind descoperită, deseori, întâmplător. De la ficatul gras pornesc alte boli grave ale ficatului: hepatitele cronice, ciroza,...

Începutul sfârşitului unui genunchi

Începutul sfârşitului unui genunchi
Accidentul de curând cu ruperea ligamentelor încrucişate ale celei mai valoroase handbaliste a lumii, românca Cristina Neagu, reaprinde subiectul intervenţiilor rafinate la genunchi. Interviu cu profesor doctor...
Serviciul de email marketing furnizat de