x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Marie Rose Mociornita: Educatia aleasa a unei doamne

0
20 Mar 2005 - 00:00

ETICHETA DE INDUSTRIAS
Esenta elegantei in viata este simplitatea. Acesta e verdictul dat de Marie Rose Mociornita, care a invatat ce e viata de la Madam Maria.



Marie Rose Mociornita este una dintre putinele doamne - in toata puterea cuvantului - pe care le-am intalnit pana acum. Gesturile, mimica, atitudinea, cuvintele, felul de a se imbraca tradeaza felul de a fi, in mod natural, o doamna. Si inca una extrem de carismatica. E blanda, dar ferma, spune lucrurilor pe nume, dar cu bun simt. Interviul e cald, aromat si cremos precum acel cappuccino din care soarbe, gratios, in eleganta cafenea a hotelului de lux in care ne-am intanit intr-o dimineata insorita.

NOROC.
O "atac" cu o intrebare care sigur o va face sa-mi povesteasca o experienta personala: sunt bunele maniere o chestiune de bun simt, de educatie sau de inteligenta? "Din toate cate ceva", imi spune. "Daca nu ai avut privilegiul sa le inveti la tine acasa, prin inteligenta si bun simt poti sa le recuperezi. De exemplu, desi traiam in conditii modeste, in copilaria mea am avut norocul sa am o mama si un bunic preocupati sa ma invete cum sa mananc si cum sa ma port. Aveam doar 5 ani cand imi spuneau sa nu tin coatele departe de corp, sa nu folosesc cutit pentru carne tocata, la un moment dat au incercat chiar sa port carti pe cap, ca sa merg dreapta, dar n-au avut spor... Pisalogeala asta perpetua isi are rostul ei. Mai tarziu in viata, cand esti pus in situatia in care intalnesti oameni cu acelasi cod al manierelor, nu te simti stanjenit."

SIMPLIFICARE.
"Pisalogeala", cum a numit aceasta educatie interlocutorul meu, s-a mai redus in zilele noastre. Poate si pentru ca modernismul a adus dupa sine o simplificare a vietii. Ce nu avem azi, fata de acum aproape un secol? "Pe atunci se pierdeau ore intregi cu anumite ritualuri: ceaiul, masa de seara, oameni care te serveau. Uite o intamplare din viata familiei mele, care azi nu s-ar putea repeta: tatal meu, care ii facea o curte asidua mamei mele, era foarte bogat, ea era dintr-o familie foarte buna, care considera pedigree-ul mai important decat banii. Bunica mea, descendenta din familia Rosetti, avea o regula foarte stricta: domnisoarele aveau voie sa primeasca doar flori si ciocolata. Tata incerca sa o cucereasca pe mama cu tot felul de cadouri, care de care mai scumpe. Intr-o zi, s-a dus la locuinta ei, s-a oprit sub balconul de la dormitorul mamei si i-a oferit un ceas foarte scump, care in zilele noastre ar valora cam 100.000 de dolari. Ea i-a spus "Multumesc, dar nu pot sa primesc" si, intr-un gest care nu ar fi inteles astazi, a luat ceasul si l-a aruncat in gaura de la canal. Nu cred ca sunt multe femei contemporane capabile sa faca un asemenea gest. Azi, daca un barbat s-ar duce doar cu flori sau ciocolata la o femeie, ar fi trimis la plimbare."

MISTER.
Ca tot veni vorba de a face curte si a te purta elegant in cuplu, Marie Rose Mociornita crede ca, daca iubesti pe cineva la nebunie si vrei sa pastrezi misterul si atractia, nu trebuie ca partenerul tau sa te vada cu bigudiuri sau cu ulei pe fata. El, la randul lui, ar fi bine sa nu-ti ofere "surprize" neplacute, cum ar fi sa nu se barbiereasca sau sa nu aiba grija de igiena lui in week-end. Romancele au inceput sa se emancipeze, dupa modelul occidental. "Lectia aceea dura pe care o vor invata - si sper sa nu fie asa de grea ca in Vest - este ca ai nevoie de un partener, chiar daca ai o cariera stralucita. Cand vii seara acasa si nu te asteapta nimeni drag, devii destul de ascutita si aspra, indraznesc sa spun si acra. O sa vedem din ce in ce mai des in Romania mame care nu se casatoresc, desi nu e usor sa cresti un copil singura, femei care isi cumpara singure masini, case, care sunt afaceriste de succes."

MADAM MARIA. Chiar daca a trait prigoana de dupa razboi, fiica industriasului Mociornita a fost educata in traditia familiilor din care proveneau parintii ei. "Ai mei au avut privilegiul de a fi crescuti de guvernante, care nu faceau altceva decat sa se ocupe de educatia copiilor. Aceste femei proveneau mai ales din Germania si din Anglia si, de obicei, ramaneau in familie, devenind aproape un membru al ei. Chiar daca am trait in conditii mai mult decat modeste, mama nu a conceput ca eu sa primesc o altfel de educatie decat cea pe care o primise ea acasa." Asa se face ca, de la varsta de 3 ani, pana la 12 ani, cand a plecat din Romania, Marie Rose a fost crescuta de o femeie careia ii spunea Madam Maria. "Pentru mine, a fost o educatie prin insusi felul in care era Madam Maria. Nu avea decat cativa ani de scoala, insa avea o autonomie de gandire care mi-a marcat foarte mult existenta si care mi-a aratat detaliile vietii. Timp de patru ani, parintii mei m-au dus, in fiecare zi, la o casa mare din Cotroceni, unde locuia o familie de nemti. Asta ca sa petrec mai putin timp in mizerie si sa invat limba germana."

VRABIUTA. O alta femeie care i-a marcat copilaria lui Marie Rose a fost Mademoiselle Arlette. "Era o femeie de 80 si ceva de ani, care lucrase la curtea tarului si se refugiase in Romania. De la Mademoiselle Arlette am invatat limba franceza. N-o sa o uit niciodata fiindca era ca o vrabiuta, asa topaia de colo-colo, iar hainele ei erau toate prinse in ace de siguranta, fiindca era saraca. Am invatat pianul pe o bucata de carton pe care erau desenate clapele, pentru ca nu aveam acest instrument in casa". Dar adevaratele lectii de viata le-a luat de la Madam Maria, care avea vreo 60 de ani cand a inceput sa se ocupe de fetita familie Mociornita. "Noi am dus-o prima data la mare, la Mamaia Sat. Mergeam cu butelia si cu Madam Maria. I-am zis ca trebuie sa se duca sa faca baie in mare si ea protesta ca nu poate sa-si scoata naframa. Ei, si dupa doua zile, Madam Maria statea pe plaja si facea topless!"

"Cateva reguli pe care ar trebui sa le invete oamenii? Sa nu fie meschini financiar, daca se poate, sa-si pastreze demnitatea si sa nu aiba aroganta ca sunt mai buni decat altii.
Marie Rose Mociornita
descendenta familiei Rosetti


Pe vremuri, o intelegere verbala era respectata pana la capat. Astazi, cu atatia intermediari, eticheta cuvantului nu mai are valoare. Ar trebui sa mai existe oameni in ochii carora sa te uiti si sa-ti dea cuvantul.
Marie Rose Mociornita
descendenta familiei Rosetti


REGULI FUNDAMENTALE
Nu este foarte important sa stii pe de rost continutul Codului de bune maniere, dar este esential sa nu-i deranjezi prin comportament si vorbe pe cei din jurul tau. Poti avea bun simt, fara sa te invete cineva sa fii manierat, ori sa ai "cei sapte ani de-acasa", dar sa nu ai bun simt si caracter. "Cred ca exista cateva reguli minime de politete si bun simt. Prima ar fi punctualitatea: timpul meu este la fel de pretios ca al tau. O a doua regula este sa spui "Te rog" si "Multumesc" ori de cate ori poti." Marie Rose Mociornita identifica o a treia norma in a-ti asculta interlocutorul fara sa-l intrerupi. Cea de-a patra regula este un atavism al comunismului: "Sa nu sari peste rand la coada si sa ai o satisfactie din asta". Pe ultimul loc, dar nu in cele din urma, "Sa razi cu altii".


NEVOIE SAU SNOBISM?
Locul guvernantei nemtoaice sau englezoaice de altadata a fost luat de bona sau de baby-sitter. Discutabila ramane educatia primita de femeia care are grija de copilul tau. "In America si Canada cunosc sute de familii care castiga foarte bine, dar nu ar angaja o femeie, nici macar o zi pe saptamana, care sa le curete casa. La romani am vazut bone si menajere in multe case. Nu stiu in ce masura au acestea bune maniere sau sunt doar un element de snobism pentru cei care le angajeaza. Important e ca renaste o traditie", spune Marie Rose Mociornita.

EDUCATIE SI FERMITATE
Manierele pot fi considerate o limba internationala, desi nu e vorbita de toata lumea. In general, exista o baza de comportament universal acceptat. Cand a venit in Romania, multi i-au spus lui Marie Rose Mociornita ca o sa fie macelarita pentru ca e prea bine crescuta. "Un timp a fost asa, m-am simtit un pic incapabila, fiindca nu puteam sa dau cu pumnul in masa si sa tip. Pe urma am realizat ca educatia si fermitatea sunt arme foarte utile, mai ales ca nu ma pot exprima agresiv, iar bagajul meu de injuraturi este extrem de limitat si in neconcordanta cu mine. Este foarte important sa te folosesti firesc de maniere, sa nu para invatate din manual si nici sa exagerezi".

EXPERIENTA DIN REGAT
Educatia buna nu atrage dupa sine bunul simt. Marie Rose Mociornita a trait, in Anglia, experienta din care a tras aceasta concluzie: "Am locuit o vreme in Anglia, intr-un oras din apropierea Oxford-ului, numit si "orasul snobilor", cu oameni foarte educati, dar care se credeau mult superiori celorlalti. Mi s-a intamplat acolo sa merg pe strada si unii dintre ei sa astepte sa ma dau la o parte ca sa treaca ei. Cu toate ca au intreg repertoriul bunelor maniere, nu au bun simt".
Citeşte mai multe despre:   simt,   marie,   editie de colectie,   mociornita,   rose,   marie rose,   rose mociornita,   madam maria

Serviciul de email marketing furnizat de