x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Arhiva Jurnalul Arhiva Jurnalul Laszlo Tokes considera că integritatea României ţinea de aplicarea reformelor

Laszlo Tokes considera că integritatea României ţinea de aplicarea reformelor

de Ilarion Tiu    |    06 Feb 2011   •   17:59
Laszlo Tokes considera că integritatea României ţinea de aplicarea reformelor
150453-untitled-1.jpgPastorul reformat ardelean a declarat că tensiunile dintre români şi maghiari erau artificiale, însă stabilitatea României era condiţionată de succesul democratizării.

La începutul lunii februarie 1991, ziarul România liberă a publicat un interviu cu pastorul reformat Laszlo Tokes, în care erau analizate schim­bările democratice din ţară, după un an de democraţie.

Dialogul a început cu dezbaterea problemei autenticităţii revoluţiei din decembrie 1989. Pastorul Tokes era de părere că nu se putea contesta spontaneitatea revoltelor care au răsturnat regimul comunist, însă persoanele care au acaparat puterea au "confiscat" ulterior sensul revoluţiei. În opinia sa, era nevoie de o nouă revoluţie, de natură civică, prin care ideile reformiste să predomine în actul de guvernare Laszlo Tokes le recomanda românilor să nu se mul­ţu­mească cu puţin, fiecare cetăţean al ţării putând contribui la consolidarea democraţiei politice şi a prosperităţii economice. În ultimele luni, Tokes prezentase acest mesaj şi în cadrul întrevederilor cu ziarişti străini, însă apelul la o nouă "revoluţie ci­vi­că" a fost interpretat în diverse mo­duri de gazetari. Astfel, o interpre­ta­rea nefericită a unui ziarist de la coti­di­­anul Corriere della Sera provocase ru­moare în viaţa politică românească. Gazetarul italian susţinea că pastorul reformat era adeptul unei răsturnări violente a regimului Iliescu, şi de aici un scandal de mari proporţii!

Referitor la escaladarea tensiunilor dintre români şi maghiari în Transilvania, Laszlo Tokes făcea un apel la calm şi înţelegere interetnică. Considera că diferendele aveau la bază motive "totalmente artificiale", iar izbucnirea violenţelor din anul precedent a avut drept cauză interese politice. Întrebat de interlocutor cine purta vina pentru eventualele mani­pulări ale sentimentelor şovine, Tokes plasa responsabilitatea exclusiv în sarcina organizaţiei româneşti "Va­tra Românească", în spatele că­reia s-ar fi aflat fosta Securitate.

Laszlo Tokes se arăta deranjat şi de acuzaţiile de secesionism care-i erau aduse de anumiţi oameni poli­tici şi din societatea civilă naţiona­listă. El susţinea că i se părea ca­ra­ghios că se vehicula ideea conform căreia Ungaria ar fi dorit încorpora­rea Transilvaniei. Pentru ce avea ne­voie Ungaria de şase milioane de ro­mâni, se întreba pastorul? Ar fi de­ve­nit din nou un stat în care populaţia ma­ghia­ră reprezenta doar jumătate din po-pulaţie, aşa cum se întâmplase înainte de primul război mondial. Pas­torul Tokes recunoştea că existau în Statele Unite cercuri influente ale emigraţiei maghiare care militau pentru integrarea Transilvaniei în Un­garia, însă susţinea că acei oameni erau "rămaşi în urmă" faţă de rea­li­tă­ţi­le Europei de Est după că­de­rea co­mu­nismului. Laszlo Tokes apre­cia că, în 1991, nici oamenii po­li­tici şi in­telectualii  ma­ghiari din Ro­mâ­nia, dar nici elitele de la Budapesta nu gân­deau asemenea lobby-ului ameri­can. Mai degra­bă, aşa-zisa campanie pentru des­prin­­derea Transilvaniei de România era orchestrată de cercu­rile politice gu­vernamentale de la Bu­cu­reşti, pentru a menţine o stare de ten­siune şi a distrage atenţia de la pro­blemele reale ale naţiunii. SRI-ul, Iliescu şi guvernul doreau să-i facă pe români să cre­adă că au nevoie de ei pentru stabili­ta­tea ţării, aprecia To­kes. Totuşi, el "ară­ta pisica" guver­nan­ţilor, sus­ţi­nând că "Transilvania, nu­mai prin­tr-o democratizare reală a ţării se poate păstra în graniţele României".

Dialog cu românii
"La televiziune sunt emisiuni ge­nerale în maghiară. Dacă am pu­tea ţine mese rotunde o oră pe săptămână cu românii faţă în fa­ţă, pentru a clarifica anu­mite pro­bleme, sunt sigur că am ajunge la rezultate bune. Dar aşa parcă se duce un dialog al surdomuţilor. Eu nici nu mă pot apăra. Dau o de­cla­ra­ţie oarecare şi în ziua ur­mă­toa­re, Pheonixul, de exemplu, deja o interpretează. Pheonixului oră­dean i se spune de altfel ziarul anti-Tokes, căci este profilat îm­po­triva mea. Masele româneşti nu au acces la informaţie şi din cea­lălal­tă parte. Chiar dacă publicitatea este proastă şi denaturează ade­vă­rul trebuie să existe po­si­bi­li­ta­tea de a combate. Un asemenea for de informare corectă şi im­par­ţială trebuie să devină televiziunea" (Laszlo Tokes).

×